Prin însăși denumirea pe care o poartă, planul roșu de intervenție denotă un eveniment grav, similar codului roșu de la unitățile de primire a urgențelor, când tot personalul se concentrează pe cazul pentru care nu există timp de așteptare. Planul roșu a fost gândit pentru catastrofe naturale, accidente colective cu ”manifestări deosebit de rapide și limitate în timp, având ca rezultat victime multiple”. Ultima actualizare a planului roșu al județului Neamț este din 10 iunie 2016, poartă semnătura prefectului Niculina Dobrilă, iar numărul de înregistrare este 2918989. Deși prefectul este șeful Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, activarea planului roșu de intervenție este atributul șefului ISU, care ia decizia în funcție de un alt document, elaborat cu grijă, și denumit ”Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor județului Neamț” – un document care face vorbire despre accidente majore pe căile de transport, accidente chimice sau nucleare, accidente, avarii, explozii și incendii în industrie, seisme, inundații de amploare, incendii la clădiri înalte, explozii ca urmare a acumulărilor de gaze, situații de urgență la evenimente publice, avalanșe în zonele montane sau căderi de obiecte ”din atmosferă sau din cosmos”.
Din fericire, de când există ”instituția” planului roșu, în județul Neamț n-au fost decât accidente rutiere care să implice activarea planului. Unul în 2012, două în 2016 și deja trei în 2017. Ultimul este accidentul de la Petru Vodă, din dimineața de 12 octombrie, unde s-au ciocnit un camion și un microbuz, în care se aflau 6 persoane. A fost primul caz în care decizia de activare a planului roșu a fost în mâna locotenent colonelului Mihai Ciprian Mitrea, care conduce ISU Neamț cât timp inspectorul șef de drept – Ioan Nițică – este suspendat din funcție. S-a dovedit, ca și în alte cazuri, că lucrurile pe care le relatează cei care sună la 112, sub imperiul emoțiilor, sunt departe de ceea ce se întâmplă cu adevărat. Oricum, criteriul a fost numărul mare de victime: 6.
Iar documentele spun, ușor agramat, că ”declanșarea planului roșu de intervenție se va efectua când sunt întrunite sau există indicii că se pot întruni cel puțin una din următoarele condiții: a. numărul real sau potențial al victimelor este de cel puțin 6; b. operațiunile de salvare impun lucrul în comun a cel puțin 6 instituții nominalizate în punerea în aplicare a acestui plan, din care obligatoriu ISU, SAJ, UPU, IJP (cele 4 instituții fiind pricum implicate în orice accident rutier, n.r.), c. intervenția implică mobilizarea a cel puțin 30% din capacitatea de intervenție aflată în tura de serviciu a serviciilor publice de urgență prespitalicească (SMURD și SAJ) din județ din momentul respectiv (de regulă 6-7 autospeciale); d. la fiecare eveniment în care sunt implicate substanțele chimice periculoase”.
Mulți oameni, inclusiv din ISU, susțin că, la fel ca multe alte lucruri, stabilite prin tot felul de proceduri, scrise pe multe coli de hârtie, planul roșu este un fel de poveste, pentru că, în mod real, specialiștii sunt conștienți că, în cazul unui cutremur de mare magnitudine sau al unor inundații devastatatoare, ar apărea situații care ar depăși cu mult capacitatea de intervenție a oricăror instituții.
Dovada concretă este faptul că, până și la exercițiile organizate tocmai pentru a verifica ”viabilitatea” unor astfel de planuri, se fac greșeli. În plus, catastrofele din toată lumea au demonstrat deja că nici cele mai performante state nu pot interveni imediat. Iar salvarea de sub dărâmături a unor victime, care au stat 7 zile captive e deja o victorie. E absolut preferabil ca, la noi, în România, planul roșu să se aplice doar la accidente.
* ”Nu-și poate permite nimeni luxul de a aștepta”
Revenind la ultimul exemplu concret de plan roșu în județul Neamț, alarma s-a dat la ora 5.44. La ora 5.55, șeful ISU a activat planul roșu, iar la 5.56 a fost anunțat prefectul, pentru ca, un minut mai târziu, să fie înștiințat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. La locul accidentului, au plecat, imediat, o ambulanță EPA de la Poiana Teiului, care a ajuns prima, la ora 5.56. Alte două ambulanțe SMURD au ajuns la 6.20 și, respectiv, la 6.52. De asemenea, trei ambulanțe SAJ au fost mobilizate de la Târgu Neamț și Borca. Primul echipaj care a ajuns la fața locului a făcut un triaj al victimelor și, imediat, a început transportul acestora spre spitale. Un băiat de 14 ani, diagnosticat cu 3 traumatisme, a fost considerat cel mai grav și a fost preluat de echipajul TIM și dus la UPU Piatra Neamț. Toate celelelate 5 persoane aveau traumatisme ușoare și plăgi simple, și au fost duse la Bicaz și la Târgu Neamț. În final, accidentul a fost unul ușor, cel puțin din punct de vedere al poliției, care face încadrarea, în general, în funcție de existența fracturilor și a leziunilor grave. La ora 6.45, planul roșu a încetat.
”Propunerea de activarea a planului vine din dispecerat, în funcție de primele informații care există la acel moment”, a precizat lt. col. Mihai Ciprian Mitrea, șeful ISU Neamț. ”Există și situații în care nu se confirmă, din start, numărul de victime și imediat se dispune încetarea planului. Diferența față de un accident obișnuit este că, în cazul activării planului, sunt trimise la intervenție toate forțele din cele mai apropiate puncte, astfel ca timpul în care victimele primesc primul ajutor să fie cât mai scurt. Tot în timp scurt, prin sistemul nostru de SMS-uri, sunt înștiințați prefectul, directorul DSP, toate unitățile și compartimentele de primiri urgențe din spitale și toți comandanții de unități și subunități ISU, poliția și jandarmii. Nu-și poate permite nimeni luxul de a aștepta să ajungă primul echipaj la locul accidentului și, abia după ce există o confirmare, să declanșeze planul roșu. Din punct de vedere al costurilor, doar combustibilul reprezintă, să zicem, cheltuiala cea mai mare, pentru că oamenii care sunt de serviciu sunt plătiți oricum. Iar în funcție de situație de la fața locului, se dispune încetarea planului în etapa următoare. La accidentul de la Petru Vodă, am ajuns doar până la etapa a II-a”.
Conform documentelor, planul roșu are 7 etape, începând cu primul răspuns, care presupune ”concentrarea structurilor disponibile de la nivel județean la locul evenimentului”, continuând cu completarea cu până la 30% din ambulanțele SAJ aflate în tura de serviciu, cu alertarea personalului aflat în tura liberă și cu alertarea instituțiilor de pe plan regional, în cazul unor evenimente de amploare, când forțele locale de intervenție sunt depășite. Ultima etapă reprezintă, scurt, ”revenirea la normalitate”.
Din punct de vedere al responsabilității autorităților, prefectul este cel care asigură, practic, cooperarea principalelor instituții din județ și tot el coordonează activitatea de relații publice și declară, la nevoie, ”starea de alertă” la nivelul localităților afectate, cu acordul ministrului Afacerilor Interne. La coada listei cu instituțiile care au responsabilități clar stabilite, se află Colegiul Psihologilor din România, filiala Neamț, care are obligația să ”asigure prezența specialiștilor proprii, la locul evenimentului, după 100 de minute de la efectuarea solicitării”, pentru ca, în cooperare cu personalul de specialitate din cadrul MAI, să acorde ”asistență psihologică victimelor, familiilor acestora și personalului de intervenție”. Pentru astfel de misiuni, Colegiul Psihologilor Neamț i-a desemnat pe: Dinuța Elena Misăilă, Manuela Linu, Carmen Tudor, Laura Doremis și Bogdan Șuteu. Practic, nu s-a apelat niciodată la ei. Un argument în plus că planul roșu de intervenție al județului Neamț e mai mult roz.
Și ferească Dumnezeu de vreo situație de urgență, reală în cel mai strict sens al cuvântului! Pentru că abia atunci s-ar vedea, concret, cât valorează niște proceduri înșirate, ipotetic, pe 19 coli de hârtie și asumate, prin semnătură, de toți șefii instituțiilor de intervenție.
Cristina MIRCEA
