Compania Județeană Apa Serv SA are probleme de funcționare atât de mari, încât cu greu par a se întrevedea soluții pentru o funcționare normală în folosul utilizatorilor. În acest moment, Apa Serv are – și am tot scris despre asta – costuri imense de funcționare, generate de pierderi uriașe de exploatare, care au dus la un preț mare, și la apa potabilă, și la canalizare. Aici trebuie adăugate contractele preferențiale, cu prețuri supraestimate, care cresc costurile. Nu trebuie uitată căpușarea masivă a societății – cu acordul și de multe ori în folosul decidenților politici -, dar și modul cum s-au făcut numirile de directori sau Consilii de Administrație, în care elementul de bază a fost obediența față de stăpân.

Dincolo de toate aceste tare, general valabile la societăți precum Apa Serv, unde politicul are principalul cuvânt în gestionarea contractelor, în numirea șefilor și în angajări, poate e timpul să vedem și problemele cu care se confruntă compania, care tinde să devină un mamut cu picioare de lut. Dacă nu cumva s-a și ajuns în acest punct, iar lutul este deja la cheremul șuvoiului de apă care trebuie gestionat.

În acest scop, am cerut mai multe explicații conducerii Apa Serv. Răspunsul, venit după mai mult de o lună de zile, probabil vizat de șefii companiei, arată o situație vecină cu disperarare.

* De ce cresc pierderile pe mai mulți bani cheltuiți?

În cererea de informații, am atins mai multe aspecte, toate pornind de la un lucru știut și recunoscut de societate, ba chiar și apreciat într-un fel: piederile de pe rețele. Compania ne-a pus la dispoziție niște date interesante, pe zone, privind aceste pierderi la apă. Plus câteva explicații. Pierderile se pot vedea în tabelul de mai jos:

Sistem Bicaz: 9,12%

Sistem local Ștefan cel Mare: 77,15%

Sistem zonal Bodești + Dobreni: 66,43%

Sistem local Tașca: 78,01%

Sistem local Hlăpești: 73,34%

Sistem zonal Roman (inclusiv Săbăoani + Cordun): 55,93%

Sistem local Tămășeni: 51,64%

Sistem local Horia: 51,70%

Sistem local Bîra: 59,50%

Sistem local Ruginoasa: 60,84%

Sistem local Păstrăveni: 46,02%

Sistem local Brusturi: 57,99%

Explicațiile societății sunt necesare.

”Diferențele dintre cantitatea de apă captată și cea livrată reprezintă cantitatea de apă nefacturată, constituită din pierderi fizice și comerciale. Cantitatea de apă nefacturată este compusă, la rândul ei, din consumul autorizat nefacturat (consumul contorizat nefacturat + consumul necontorizat nefacturat) și pierderile de apă (pierderi aparente [consumul neautorizat + erori de măsurare apometre și de prelucrare a datelor] + pierderi reale)”.

Concluzia vine de la sine, valorile procentuale prezentate mai sus reprezintă procentul apei care se consumă, dar care nu aduce venituri, numit tehnic NRW (Non Revenue Water).

O explicație mai simplă sună cam așa: există apă care nu se contorizează, dar se consumă, sunt erori de măsurare, plus multe pierderi reale. Ce nu știm în acest moment este ce procent din pierderi se poate aplica fiecărei catogorii amintite mai sus. Că se fură, știe toată lumea. Că apometrele pot fi făcute să greșească, la fel. Dar nimeni nu spune care sunt pierderile reale.

Modul greoi de citire a apometrelor în comunitățile rurale este o altă cauză a pierderilor. Operatorii merg doar de două ori pe an să citească apometrele, în rest, se fac estimări. În perioada dintre două citiri, se pot face tot felul de mânării, se pot face tot felul de improvizații și hoții. Dacă citirea se face doar de două ori pe an, este greu de crezut că verificarea conductelor între localități se face de mai multe ori. O conductă spartă în câmp poate genera pierderi imense în timp, care se adaugă la categoria care nu produce venituri, dar generează cheltuieli.

Cum se poate ca un sistem local, precum cel de la Tașca, să aibă 78% dusă pe Apa Sâmbetei? Sau peste 77% la Ștefan cel Mare? Sunt întrebări la care un bun gospodar, cum se dorește compania, ar trebui să aibă un răspuns pertinent, precis, urmat de un plan de măsuri.

Deocamdată, la cererea noastră, de enunțare a măsurilor luate de societate, am primit un răspuns general despre ce-și propune Compania  să facă pentru diminuarea pierderilor: ”La nivelul Companiei, avem în implementare Strategia de reducere a pierderilor fizice, cât și a pierderilor comerciale. Motivat de faptul că, pentru reducerea pierderilor fizice, este necesară înlocuirea rețelelor cu durată de viață mai mare de 38 ani, iar necesarul de finanțat este de 39 mil. euro, cu mult peste posibilitățile financiare ale companiei, în prezent acționăm în principal pentru reducerea pierderilor comerciale prin activităti de: identificarea consumului neautorizat – branșamente ilegale; reducerea erorilor de măsurare și prelucrare date, monitorizarea permanentă a consumului utilizatorilor cu risc de fraudare; monitorizarea consumului de pe hidranții stradali”.

Acesta este răspunsul. El arată neputința unei companii județene de a stăvili principala cauză a costurilor uriașe de exploatare – pierderile reale. Ni se spune că, pentru înlocuirea conductelor vechi, ar fi necesare 39 de milioane de euro, o sumă aparent mare. Nu ni se spune cât de repede ar fi amortizați acești bani dacă nu ar mai exista pierderi. Buba este că banii nu pot fi accesați din proiecte europene, de unde vin bani doar pentru extindere, nu pentru reparații, înlocuiri de rețele. Iar banii ar trebui să vină de la proprietarul rețelelor (Consiliul Județean sau primării) ori din fonduri ale companiei. Județul zice că nu are bani, primăriile nici atât, compania zice și mai rău.

Niciunul din cei amintiți nu ia în serios posibilitatea înlocuirii rețelelor, iar lamentarea continuă, fără măcar să se încerce găsirea unor soluții, fără un plan pe termen lung.

* Reabilitări recente, făcute pe banii primăriilor

Comuna Alexandru cel Bun: înlocuire conductă apă – 224 m;

Comuna Săvinești: înlocuire conductă apă – 7 km;

Municipiul Roman: înlocuire conductă apă – 8,5 km;

Municipiul Roman: înlocuire conductă canalizare – 2 km.

De aici, un fel de perpetuum mobile al neputinței, al lipsei de viziune și de curaj asumat în rezolvarea unei probleme. Din păcate, viziunea și curajul presupun și înțelegerea problemei. Tăind cotele oficiale de șpagă și căpușeală, cele 39 de milioane de euro se fac vreo 25-28 de milioane. Dar cine vrea așa ceva? Poate consumatorii. Din păcate, însă, ei nu contează decât foarte rar și, în acele momente, Apa Serv devine un amărât de pion electoral.

* Coșmarul Apa Serv: preluarea rețelelor locale de apă

În acest moment, primăriile din zona rurală au interesul de a preda sistemele locale de apă și canalizare către Apa Serv, deoarece numai așa pot accesa fonduri prin POIM (Programul Operațional Infrastructură Mare). Din păcate, acest program nu permite accesarea de fonduri pentru reabilitări și schimbări de conducte. Și aici se închide discuția. Rămâne, cum am spus, doar investiția proprietarilor de rețele sau a operatorului.

În momentul când Apa Serv trece la preluarea rețelelor, începe coșmarul.

Primăriile fie au rețele vechi, fie au obținut fonduri pentru ele și le-au făcut după cum au vrut mușchii primarilor de atunci și interesele politice în alocarea fondurilor. Nota de plată vine acum și se va evapora – sau dilua – în pierderile mari ale Apa Serv.

Pe parcursul extinderii ariei de operare, au fost preluate o serie de sisteme zonale și locale, cu diferite probleme. Din acest motiv, am cerut să ni se explice care au fost dificultăți întâmpinate de Apa Serv în momentul preluării rețelelor de apă realizate prin fonduri proprii sau atrase de primăriile din județ. Răspunsul este extrem de interesant și merită analizat, fie și superficial.

Primele probleme apar la documente:

”– netransmiterea de către Unitățile Administrativ Teritoriale a documentației tehnice sau documentații tehnice incomplete – Săvinești, Roman;

– lista de inventar a bunurilor de retur primită de la UAT-uri nu este defalcată pe mijloace fixe conform HG 2139/2004;

– mijloacele fixe nu au valori contabile conform HG 2139/2004”.

Cu alte cuvinte, primăriile nu au sau nu dau documentațiile tehnice. Și e greu de crezut că e vorba numai de cele pomenite în răspunsul Apa Serv.

De asemenea, nu există listă de inventar a bunurilor, ceea ce face dificilă inventarierea în teren a investițiilor! Nu ai listă de inventar, nu găsești lucruri, nu ai valori! Poate doar una generală, per total lucrare. Din acest moment, încep să iasă la iveală lucrurile: constructorii au dat documente generale, primarii, interesați sau nu, le-au acceptat așa. Pentru că primii erau dintre cei agreați de potentații zilei și veneau teleghidați la lucrări.

Acum, problemele se transferă la Apa Serv, care este, și ea, obligată să preia lucrări proaste sau chiar neconforme.

Compania insistă apoi și pe alte probleme care ar afecta negativ preluarea rețelelor – ”regimul juridic al terenurilor aferente rețelelor, lipsa documentațiilor cadastrale fac dificilă obținerea autorizațiilor de funcționare pentru aceste sisteme” -, lucruri probabil importante, dar care se rezolvă funcționărește.

Din punctul nostru de vedere, cea mai importantă problemă identificată o reprezintă, însă, numărul mic de utilizatori branșați la rețeaua publică de alimentare, care ar crea dificultăți la îndeplinirea indicatorilor de performanță ai Apa Serv. În acest punct, se simte nevoia unor lămuriri, pe care nu le-am primit de la compania județeană și, probabil, subiectul nici nu va fi dezvoltat, pentru că ar genera doar controverse și dosare penale.

Am primit de la companie o listă de localități unde Apa Serv a identificat un număr mic de utilizatori, din care nu lipsesc Gârcina, Bodești, Dobreni, Tașca, Ștefan cel Mare, Dragomirești, Cordun, Horia, Bîra, Ruginoasa, Păstrăveni, Brusturi. Cât este adevăr în această listă și de ce nu se înghesuie oamenii să se branșeze la Apa Serv?

* Studiu de caz – Tașca

Comuna Tașca a fost și încă este una cu posibilități financiare peste medie, având surse de finanțare proprii, care-i permit investiții. Cândva prin 2004, a demarat o investiție, pentru schimbarea conductelor de apă în localitățile sale și, prin 2007, lucrarea a fost inagurată cu fast. Firma care a câștigat lucrarea a fost Energoterm a lui Petru Paleu, aflat în acest moment în penitenciar, unde ispășește o pedeapsă venită urmare a altei lucrări pe alimentare cu apă, la Girov.

La Tașca, lucrarea s-a făcut, de aceea primarul de atunci, Alexandru Drăgan, propunea atribuirea titlului de cetățean de onoare lui Paleu. Avem, deci, la Tașca avem o lucrare nouă, care este puțin probabil să presupună ”pierderi reale”! Cum se poate ca o rețea nouă să producă pierderi de peste 77%?

Am luat legătura cu Primăria Tașca, unde primarul Daniela Ursache nu s-a arătat deloc mirată de cifrele de la Apa Serv, dar a dat verdictul sec: ”Am convingerea clară că pierderile se datorează unei probleme de înregistrare tehnologică de la companie, că altfel nu pot fi explicate. Rețeaua este relativ nouă, suntem în postura fericită în care chiar s-a făcut lucrarea, cât timp am gestionat noi rețeaua nu am avut probleme, utilizatorii erau mulțumiți, am avut un singur care, unde un utilizator a fost surprins cu un apometru defect, ca să spunem așa, dar lucrurile s-au rezolvat. Acum, să spui că sunt atâtea pierderi pe rețea, nu cred că poate fi adevărat”.

Din discuția cu doamna primar, a rezultat că s-au făcut vizite la domiciliul celor branșați, nu au fost găsite probleme la apometre, s-au făcut inclusiv săpături în zona blocurilor de locuințe, pentru a se vedea dacă sunt rețele paralele și totul a fost în ordine. S-a urmărit pe teren, pe unde erau rețele îngropate, dacă nu cumva sunt zone de unde să rezulte o umezeală excesivă, dar nu a fost identificată niciuna. A fost cerut ajutorul companiei, să meargă cu aparatură specializată și să verifice rețelele, dar nu a reieșit că ar fi probleme.

Rămâne întrebarea: de unde apar aceste pierderi, dacă, într-o rețea de maximum 10 ani, nu sunt identificate spărturi care să genereze pierderi? Furturile de apă, care probabil încă mai există, nu pot justifica toată piederea. A spune că 1.000 de gospodării fură apă deja frizează ridicolul! La fel și a spune că asta se întâmplă la fabrica de ciment.

Problemele au apărut, însă, la consumatori. Până să preia Apa Serv rețeaua, ei plăteau 1,20 lei/mc de apă. Acum, prețul a crescut de multe ori. Iar un om de la țară, care mai are și fântână în curte, la care nu plătește nimic, evident că renunță la a mai consuma apă mai scumpă și nu neapărat mai bună. Așa a scăzut numărul și-așa mic de utilizatori.

Ni s-a relatat un caz concret: o gospodărie, fără consum deosebit, după preluare s-a trezit cu o factură de 2.000 de lei. Evident, a renunțat la branșament și a rămas cu alimentare de la fântână, unde a instalat un hidrofor.

Este dificial să convingi un locuitor de la țară să se branșeze sau să continue să rămână branșat, când tu, companie județeană, vii cu un preț de câteva ori mai mare și cu probleme deranjante, de oprire repetată a alimentării cu apă, pentru tot felul de intervenții și reparații la alte rețele.

În concluzie, chiar dacă există probleme administrative la preluare, cele mai mari provin din lipsa unei politici clare de dezvoltare și aplicarea șablonardă a prețurilor în rețelele preluate. Automat, într-o asemenea rețea intră pierderile totale ale companiei. Lucru care îi poate nemulțumi pe consumatorii din Tașca, de exemplu, care știu că au plătit o rețea nouă și nu înțeleg de ce trebuie să achite, tot ei, pierderi din alte părți. Ca să nu mai spunem că sunt înregistrați cu pierderi locale de peste 77%!

* Canalizarea și stațile de epurare, o altă problemă

Pe lângă rețelele de apă, compania Apa Serv preia și rețele de canalizare realizate prin foduri proprii sau atrase de primării din județ. Conform răspunsului primit, și aici există probleme care îngreunează activitatea.

Pe scurt, situația se prezintă astfel:

”– rezervor amonte de aspirație colmatat la Dobreni;

– cămine de vizitare acoperite cu asfalt la Piatra Neamț, Roman, Tg. Neamț, Săbăoani;

– stații de pompare ape uzate cu defecțiuni, respectiv lipsuri la Piatra Neamț, Bîra, Chintinici, Dobreni”.

Urmează aceleași trimiteri la documentație trimisă târziu, lipsa documentațiilor cadastrale și numărul mic de utilizatori.

În privința stațiilor de epurare a apelor uzate care nu lucrează în parametri, problemele par a veni din trecut:

”– grătare, vane, stăvilare blocate ca urmare a nefuncționării îndelungate – Bîra;

– guri de vărsare distruse de viituri și din alte cauze – Chintinici (Roznov);

– contori la intrare și la ieșire lipsă sau defecți.

Lista de inventar a bunurilor de retur primită de la UAT-uri:

– nu este defalcată pe mijloace fixe, conform HG 2139/2004;

– mijloacele fixe nu au valori contabile conform HG 2139/2004”.

Aceasta este cauza pentru care este dificilă inventarierea în teren a investițiilor, dar și emiterea anexei la Procesul Verbal-Inventarul mijloacelor fixe.

Concluzie amară: neputință, birocrație și lipsă de viziune, într-un domeniu în care consumatorul trebuie să fie pe primul plan, cu calcule făcute din birou, de oameni care nu au văzut o conductă decât în baia proprie. Apa Serv pare o societate încremenită într-un proiect din care nu știe cum să evadeze, vrea fonduri europene pentru extindere și lucrează pe conducte vechi în rest. Cu cât se extinde mai mult, cu atât compania generează pierderi mai mari. Culmea este că pierderile mari sunt acceptate, an de an, de asociații din companie ca pe un lucru firesc, normal. Ca și prețurile. Reprezentanții din AGA sunt mulțumiți cu sinecurile primite, cei din CA își rotunjesc și ei veniturile, iar treaba merge înainte, până la ivirea unei oportunități noi de a face bani. Eventual prin falimentare și apoi preluare creatoare de active.

Valentin BĂLĂNESCU

DOCUMENTE CONEXE Vechimea rețelelor din județ:

http://mesagerulneamt.ro/wp-content/uploads/2017/11/Vechimea-rețelelor-de-apă-din-județ.pdf