Pe 30 noiembrie 2017, în Spitalul Județean Neamț, murea Ana Geanina Sechel, o tânără mamă, care abia născuse o fetiță. Povestea ei a fost spusă pe larg, într-un efort jurnalistic fără precedent la nivel județean (pentru aducere-aminte, click aici). Demersurile jurnalistice au scos la iveală câteva lucruri care nu lasă loc niciunui dubiu.

Geanina Sechel a fost descoperită cu 212 puls, cândva pe la ora 17. A fost alarmat doctorul cu care născuse și care era de gardă. Vorbim de Cosmin Rugină, care a cerut consultație de la Cardiologie doctoriței Lucia Chetreanu. Aceasta i-a acordat consultație telefonică, a recomandat Propanolol și-a rămas că va veni, cândva, să și vadă pacienta. Doctorul Rugină a rămas pasiv, până pe la ora 19 și ceva minute, când, mai de bună voie, mai cu forța, a fost trimis de doctorița Margină, la Cardiologie, cu dosarul bolnavei.

Pacienta Geanina Sechel a ajuns, într-un târziu, la Cardiologie, unde era de gardă chiar doctorița care acordase, cu mult profesionalism și respectând procedurile, consultație telefonică, în condițiile în care secțiile erau la distanță de un etaj. Ținând cont de declarațiile ulterioare ale managerului interimar Cristina Iacob-Atănăsoaie, argumentul că dr. Lucia Chetreanu a fost ocupată în UPU a picat, așa că rămâne deschisă discuția asupra motivelor pentru care aceasta n-a intervenit la prima solicitare. La fel de adevărat, rămâne deschisă și discuția asupra indolenței profesionale a dr. Cosmin Rugină, care a așteptat să vadă ce se întâmplă cu pulsul unei femei care abia ce născuse, în condițiile în care a avut-o pacientă în timpul sarcinii și știa că a făcut tratament cardiologic. Lucru pe care, extrem de profesional, nu l-a comunicat colegilor de pe secție, nici prin înscrisurile specifice, nici la rapoartele de gardă.

Geanina Sechel a fost înmormântată, plânsă de familie și comunitatea nemțeană, cu toții revoltați de caz. O comisie organizată la Spitalul Județean a considerat că dr. Rugină nu a greșit prea mult – deși nu se știe la ce anume s-a raportat, dat fiind că pacienta e moartă – și i-a dat un avertisment, care probabil nu-i va influența nici măcar activitatea de doctorand de succes. Doctorița Chetreanu a fost sancționată cu 10% din salariul pe o lună și premiată prin scoaterea ei de la gărzile de sărbători.

Acestea sunt faptele care erau cunoscute opiniei publice în preajma zilei de 20 decembrie. Între timp, lucrurile au evoluat și au apărut noi date interesante, care arată cum ”sistemul” instaurat în sănătate funcționează și pune piedici în prezentarea faptelor fără opreliști. Funcționează rețele oculte, presiunile, teama de a vorbi, chiar amenințările directe.

* O adresă descurajatoare: vrei anchetă, plătești!

Cătălin Sechel, soțul Geaninei, cel care, la cererea bolnavei cu puls 212, aducea Propanolol, medicament care nu era în ”dotarea” spitalului, dar a fost prescris telefonic de doctorița Chetreanu, face eforturi disperate să afle adevărul. Bariera birocratică și relațională se dovedește un adversar cu experiență, care funcționează perfect împotrivă-i.

Pe 20 decembrie, Cătălin Sechel s-a adresat Direcției de Sănătate Publică Neamț, unde există și ar trebui să funcționeze Comisia județeană de monitorizare și competență profesională pentru cazurile de malpraxis, for care monitorizează, se pare, doar la cerere, că, altfel, toată lumea este competentă câtă vreme trimite foști pacienți spre Medicină Legală.

Răspunsul primit, rapid și pe litera legii, este o mostră de birocrație specifică sistemului de sănătate românesc. Îl publicăm, pentru că nu se știe când mai trebuie citit, integral.

«Către,

Dl Sechel Cătălin

Localitatea Breaza, Comuna Bîrgăoani, Judeţul Neamţ

Ţinând cont de petiţia dumneavoastră adresată Direcţiei de Sănătate Publică Neamţ şi înregistrată cu nr. 12495/20.12.2017, adresată Comisiei judeţene de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis şi ca urmare a analizei faptelor reclamate, având în vedere Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis, vă comunicăm următoarele:

– Văzând precizările art. 10, lit. c) şi f) şi ale art. 27 din Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 1343/2006, vă rugăm să depuneţi, în cazul în care deţineţi, copii ale documentelor medicale în susţinerea celor afirmate de dumneavoastră în petiţie (scrisori medicale, recomandări, etc. privind patologia cronică de care suferea soţia dumneavoastră);

– În conformitate cu prevederile art. 25, al. b) din OMS nr. 1343/2006), vă rugăm să faceţi dovada că sunteţi succesorul persoanei decedate ca urmare a unui act de malpraxis, precizandu-vă că pe lângă copiile certificatelor de deces şi de căsătorie (depuse odată cu sesizarea dumneavoastră) este necesar să depuneţi şi copie după documentul dumneavoastră de identitate;

– Precizăm faptul că, în conformitate cu prevederile art. 10, lit. a) din actul normativ susamintit, comisia desemnează, prin tragere la sorţi, din lista judeţeană de experţi medicali (sau din lista altor judeţe, după caz), un grup de experţi sau un expert, în funcţie de complexitatea cazului, pentru efectuarea raportului asupra cazului reclamat;

– Vă informăm că, în conformitate cu prevederile OMS nr. 1356/2006 privind stabilirea onorariilor pentru serviciile prestate de către experţii medicali, onorariile se pot încadra între 1.000 – 4.000 lei, în funcţie de complexitatea cazului şi de gradul profesional al expertului.

Lista naţională a experţilor medicali este publicată în OMS 1344/2006 cu completările şi modificările ulterioare.»

Semnează vicepreședintele comisiei, dr. Elena Ciuchilan.

În acest punct, se cuvine remarcat că adresa e interesantă din mai multe puncte de vedere. În primul rând, prin faptul că este descurajantă. Este aberant – sau, cel puțin, așa ar trebui să fie într-o țară normală la cap! – să ceri unui om căruia i-a murit soția în spital, în condiții cel puțin suspecte, să plătească o expertiză, care poate ajunge până la 1.000 de euro! Un om care, împreună cu soția, acum moartă, a făcut toate eforturile, inclusiv financiare, pentru o naștere în condiții normale și apoi pentru o viață fericită alături de copil. Comisia de monitorizare (a ce?) se dovedește, de facto, un soi de adunare, căreia, deși formată din medici unul și unul, îi trebuie un raport de expertiză (pe lângă rezultatul analizei histopatologice) care să îi spună dacă un medic a greșit sau nu. După care dă un verdict, comportându-se ca niște funcționari neplătiți pentru această muncă ai statului român.

Trecând peste faptul că mulți din cei care fac parte din comisie se apropie periculos de mult de conflictul de interese, trecând peste lista experților care nu e actualizată la nivel de județ, ne întoarcem la adresa comisiei.

Sare în ochi paragraful unde i se cer soțului documente medicale în susținerea celor afirmate în petiție (?!?), după care urmează o paranteză explicativă – scrisori medicale, recomandări privind patologia cronică de care suferea soția sa! Fără a intra în amănunte de terminologie medicală, rămâne de văzut cine a stabilit deja și pe baza căror documente că Geanina Sechel avea o ”patologie cronică”, dacă asemenea documente nu au ajuns la comisie!

* Doctorul Rugină a găsit un vinovat

Într-o deplină clandestinitate birocratică, la Spitalul Județean a apărut o reclamație, făcută de doctorul Cosmin Rugină, la adresa unei asistente de pe secția OG, doamna Monica Cucu. Mai mult, în preambulul sancțiunii drastice (”avertisment”) primite de dr. Rugină, se face trimitere chiar la această reclamație, ca și cum ea ar fi fost în avantajul doctorului și de aceea comisia de la nivelul spitalului ar fi fost mai blândă cu el.

Plângerea a ajuns și la Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România, condus, în Neamț, de Puiu Sârbu. Evident, nimeni nu a considerat necesar să facă publică informația sau să-l anunțe pe soțul Geaninei Sechel că a apărut un element care ar ajuta ancheta. Cu greu, am încercat să reconstituim despre ce este vorba.

Prima declarație aparține dr. Cristina Iacob Atănăsoaie, manager interimar, dată vineri, 5 ianuarie 2018: ”E vorba despre niște înscrisuri din ziua respectivă (30 noiembrie 2017 – n.n.), despre care domnul doctor Rugină nu crede că ar fi fost reale. Trebuia doamna asistentă să vină la comisia de disciplină, să spună ce s-a întâmplat. Comisia de disciplină pentru asistente e condusă de directorul de îngrijiri, asistenta Lăcrămioara Vicu și, împreună cu juristul, îmi vor prezenta un raport. Eu nu am înțeles nimic, domnul doctor Rugină susține că au fost niște înscrisuri cu ștersături privind tensiune, puls, care nu erau în regulă și că doamna asistentă le-a trecut din burtă. Din foaia de observație (a pacientei Geanina Sechel – n.n.) este ceva în neregulă acolo, cu ștersături. Dar, ce să zic, în orice foaie de observație poți să mai greșești, să mai ștergi, să mai pui. Nu știu ce să spun, aștept să văd ce zice doamna asistentă. La rubrica evoluție scria tot asistenta de salon, cât și medicul, nu este o rubrică destinată special medicului sau asistentei, special (în registrul asistentului medical – n.n.)”.

Practic, dr. Rugină o acuză de fals și neglijență pe asistenta Monica Cucu. Falsul ar fi fost făcut (în al cui interes?) în foaia de observație a pacientei, unde asistenta – aceeași care a sesizat că Geanina Sechel avea 212 puls – a notat ora greșit: 12 în loc de 17. Dr. Cosmin Rugină a subliniat importanța acestei consemnări prin aceea că nu-și explică de ce a fost anunțat la ora 17, dacă lehuza avea pulsul mărit de la ora 12. Asistenta Monica Cucu a recunoscut, din start, că a greșit ora, a văzut, dar i-a fost frică să modifice, tocmai pentru a nu fi acuzată de fals. În fine, asistenta a fost audiată de o comisie de cercetare disciplinară, care trebuie să stabilească dacă îi aplică vreo sancțiune pentru că a încurcat cifrele 2 și 7. Un prim efect al acestei plângeri s-a produs deja, pentru că dr. Cosmin Rugină a primit (doar) avertisment și pentru că membrii comisiei disciplinare, în cazul lui, au ținut cont de faptul că el a invocat modul cum și-a făcut datoria asistenta.

Dincolo de dreptul fiecărui om de a se apăra, este modul dr. Rugină de a gândi. El, care, anunțat la ora 17, s-a mulțumim să dea Propanolol pacientei cu un puls mult peste cel normal și a așteptat până la ora 19,30 fără să facă nimic în plus, spune că asistenta ar fi vinovată, că nu l-a anunțat de la ora 12! Că atunci ar fi făcut mai mult! Vocabularul limbii române conține suficiente cuvinte potrivite în această situație, dar nu prea se pot folosi într-o pagină de ziar.

Rămâne, însă, potrivită zicala cu bârna pe care n-o vede din ochii lui, deși vede paiul din ochii asistentei.

Dacă ar fi desprindem o concluzie, aceasta ar fi că doctorul Cosmin Rugină este și un profesionist vigilent. După ce i-a murit o pacientă, a descoperit că o asistentă nu a scris ce trebuie în foaie și i-a făcut reclamație. Dacă Geanina Sechel trăia și doctorul Rugină nu ar fi trebuit să citească registrul pentru a-și proteja fundul profesional, oare ar mai fi făcut reclamația? Noi credem că nici măcar n-ar fi citit registrul, dar, din nefericire, asta nu o readuce la viață pe Geanina. (Valentin BĂLĂNESCU)

* Istoria se repetă?

În vara anului 2011, deci cu mai puțin de 7 ani în urmă, o femeie de 37 de ani a murit după ce-a născut în Maternitatea Spitalului Județean Piatra Neamț. Există aspecte comune cu actualul caz Sechel, dar există și câteva diferențe.

Femeia, Cătălina Irina Oglinzanu, avea 37 de ani și a născut natural, doar cu moașa, pentru că a fost considerată o gravidă fără probleme. Totuși, fetița care a venit pe lume era în stare gravă, cu embolie amniotică, și a fost transferată imediat la Iași. Mama a început să se simtă și ea rău, iar asistentele au anunțat medicul de gardă. Dr. Ileana Ionescu și un coleg de-al dumneaei, dr. Mihail Roznovanu, se aflau, însă, într-o operație de cezariană, lucru care n-a permis examinarea imediată a lehuzei.

Dacă, în cazul Geaninei Sechel, a durat aproximativ 3 ore până ce cardiologul a consultat-o totuși, ca să constate că era o urgență majoră, în cazul Cătălinei Oglinzanu a durat mai puțin, dar deznodământul a fost același. Șefa Maternității a fost chemată de acasă, s-a intervenit chirurgical, însă viața femeii n-a putut fi salvată. La necropsie, s-a stabilit că moartea a fost provocată de șocul hemoragic instalat din cauza unei rupturi de uter, produse în timpul nașterii. Familia a depus reclamații la Poliția Piatra Neamț și la Colegiul Medicilor, s-a constituit o comisie de anchetă – condusă de un profesor de la Iași – și s-a stabilit, clasic, că vinovată a fost moarta. Femeia avea o tulburare de coagulare a sângelui și, din acest motiv, nu i s-a putut opri hemoragia. Totuși, unul dintre membrii comisiei a subliniat foarte clar că, dacă s-ar fi intervenit imediat, femeia ar fi avut mai multe șanse să trăiască. Însă, din punctul de vedere al comisiei în ansamblu, după analizarea modului cum au fost aplicate protocoalele și au acționat medicii, nu se justifica aplicarea vreunei sancțiuni.

Cătălina Oglinzanu a murit în operație, pentru că, practic, se depășise momentul optim al intervenției. Din cauza hemoragiei masive, sângele ajunsese în faza în care-și pierduse, practic, elementele și nu se mai putea coagula nicicum. Aceasta fusese tulburarea de coagulare, nu o afecțiune preexistentă. Singurul efect al anchetelor îndelungate a fost că dr. Ileana Ionescu s-a stabilit în Germania, se pare că sfătuită de un apropiat, care s-a gândit că așa se vor stinge mai ușor ecourile scandalului. Și a avut dreptate. Astăzi, după aproape 7 ani, nimeni în afară de personalul maternității și, desigur, de familie și cunoscuți, nu-și mai aduce aminte de Irina Cătălina Oglinzanu. Și, bineînțeles, nimeni nu a fost vinovat de moartea ei. (C.M.)