C-așa-i în tenis…!

În Romanul dinainte de 1990, existau patru terenuri de tenis de câmp. Unul pe zgură, în curtea unei unități militare – la care aveau acces doar câțiva ofițeri, jucând un tenis care aducea mai mult cu badminton-ul -, unul în ștrand, pe bitum, și două pe beton, la Clubul Atletic și la întreprinderea de Prefabricate. Și pe cele trei terenuri din ”civilie” era dificil de jucat, dacă nu cumva cineva cunoștea pe cineva…

După Revoluție, în Roman nimeni nu s-a gândit la tenisul de câmp. Abia prin 2001, s-au amenajat două terenuri pe gazon sintetic, nu înainte de a se face două terenuri de mini fotbal. În scurt timp, terenurile au devenit neîncăpătoare, fiindcă foarte mulți părinți au decis să-și dea copiii să învețe tenis. Apariția a trei terenuri acoperite, amenajate la nivelul ultimelor standarde în domeniu, a fost un eveniment pentru toți amatorii de tenis de câmp din Roman, indiferent de vârstă.

* O minune de bază sportivă

”Am depus un proiect în 2010”, povestește Ion Isciuc, ”factotum-ul” tenisului de câmp din Roman. ”De aprobat, ne-au aprobat abia în 2015 și ne-au dat 200.000 de euro nerambursabili, prin POR 2007-2013, axa prioritară 4 «Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local», domeniul de intervenţie 4.3 «Sprijinirea dezvoltării întreprinderilor». Numai că, de când depusesem proiectul și până l-au aprobat, toate prețurile crescuseră, așa încât a trebuit să împrumut din bancă cam 100.000 de euro”.

S-au amenajat trei terenuri de tenis de câmp, acoperite cu prelate, pe schelet metalic. Toată lumea a fost încântată, fiind cea mai modernă bază de tenis din Moldova. Copiii au dat năvală, amatorii de tenis adulți de asemenea, dar terenurile pe zgură – clasice și preferate de mai toți jucătorii neajunși încă la marea performanță – necesită o întreținere specială, cheltuiala fiind pe măsură.

Sigur, aprecierile celor din Botoșani, din Suceava, din Iași și alte orașe mari din țară au fost și sunt măgulitoare. Faptul că, acum, la 2 ani și ceva de la deschiderea bazei, vin la Roman să joace tenis oameni de la sute de kilometri distanță îl bucură pe antrenorul Ioan Isciuc, dar bucuria nu poate fi deplină, fiindcă el stă mereu cu sabia lui Damocles deasupra capului. Va avea destui bani pentru a plăti toate dările sau va trebui să închidă baza?

De unde poate o bază sportivă, în general, să aibă venituri? Din chiria pe terenuri. Numai că încasările din închiriatul cu ora a unui teren de tenis în Roman nu sunt prea mari, fiindcă nici chiria nu poate fi prea mare într-un oraș cu venitul mediu pe cap de locuitor mult sub media națională.

Singura soluție pentru a accesa fonduri europene nerambursabile pe programul ”Înființare bază sportivă acoperită în municipiul Roman” a fost implicarea firmei lui Ioan Isciuc. Din punct de vedere fiscal, deci, baza sportivă aparține unui SRL și e tratată ca atare, fără a se lua în calcul vreo clipă obiectul de activitate.

* Calcule și socoteli

Până în 2017 inclusiv, impozitul pe clădiri încasat de Primăria Roman a fost de aproximativ 156 de milioane de lei vechi. În 2018, impozitul a crescut la 18.000 de lei. Asta fiindcă proprietar al bazei de tenis este societatea lui Ioan Isciuc. Obiectul de activitate al firmei este, însă, ”întreținere baze sportive”, nu comerț, nu alimentație publică, nu jocuri de noroc. Iar clădirile impozitate sunt, totuși, niște copertine pe schelet metalic, care se pot demonta în orice clipă, cu alte cuvinte niște construcții… aproape provizorii.

În plus, condiția din proiect a fost să existe 6 salariați, deci, lunar, peste12.000 de lei merg în salarii. Rata la bancă este de 3.500 de lei, tot lunar.

O tentativă de a estima cât încasează firma lui Ioan Isciuc – varianta cea mai optimistă – ar fi așa: trei terenuri, ocupate fiecare câte 6 ore pe zi, deci 18 ore, iar la 50 de lei/ora rezultă 900 de lei pe zi. Scăzând duminicile și înmulțind banii cu 310 zile, rezultă 279.000 de lei venituri – estimate, atenție! – într-un an bun. Pe coloana cealaltă, a cheltuielilor, rata – 42.000 de lei, salariile – 144.000, impozitul pe clădiri – 18.000 de lei, apă, energie electrică, gaz metan – aproximativ 70.000 de lei. Adică, fără a mai socoti zgura care trebuie schimbată periodic, să tot fie vreo 274.000 de lei…

O soluție, deși nu chiar la îndemână, ar fi organizarea de competiții sportive la nivel de federație. Se face. Prin Asociația ”Club Sportiv Sense” Roman, al cărei animator este tot Ion Isciuc. În cadrul competițiilor, fiecare participant plătește o chirie. Iarna, când se asigură și încălzirea incintelor, chiria este de 100 de lei pe oră. Într-o competiție care durează, de pildă, 5 zile, se adună cam 7.000 de lei. O competiție, însă, implică și multe cheltuieli: cupe, medalii, diplome, apă, plata arbitrajului (care include și cazarea, și masa), așa încât cam un sfert din bani zboară înainte de a începe și în timpul competiției. ”Părinții copiilor îmi tot spun: «Ar trebui să organizați măcar câte o competiție pe lună, copiii abia așteaptă să joace»… Iar eu le spun «Bine, organizez, dar cine mă ajută?»”

* O competiție sportivă generează o mică industrie

”Eu spun că baza asta face Romanul cunoscut, fiindcă la competiții, mai ales cele pentru copii, concurenții nu vin singuri, vin ori cu antrenorii ori cu părinții. O competiție durează 3 sau 5 zile. Asta înseamnă și cazare, și mese, deci și hotelurile și restaurantele din Roman o duc mai bine în perioada competițiilor. Indiferent la ce nivel este competiția, ea generează o mică industrie. Încă nu s-au prins unii că e rost și de comerț cu suveniruri, și de vânzare de înghețată, sucuri, tricouri, șepci… Nu vreau eu să dau idei altora, de-aș avea pentru mine”.

Președintele Federației Române de Tenis de câmp, George Cosac, a vizitat baza de la Roman și l-a felicitat pe Isciuc pentru realizare, afirmând chiar că e una dintre cele mai bune și mai moderne baze de tenis de câmp din țară. George Cosac și-a propus să acționeze, prin intermediul ministrului Sportului, pentru promovarea unei hotărâri de guvern care să modifice modul de impozitare a investițiilor din domeniul sportului.

Până atunci însă, mai va…

Luna trecută, cu un concurs găzduit și din chiriile pe terenuri, s-au încasat 12.000 de lei. Cât să acopere salariile…

La dezbaterile bugetului local pentru anul acesta, a participat și Ioan Isciuc, susținând o pledoarie apropo de aportul asociației sportive, prin intermediul bazei sportive, la promovarea imaginii Romanului în țară și în străinătate. Primarul Lucian Micu cunoaște problema bazei de tenis, dar nu are cum să-i micșoreze impozitul: ”Din păcate, reglementarea acestei probleme nu este la noi. E vorba despre o reglementare din Codul fiscal, peste care nu putem trece. Singura posibilitate este ca Asociația sportivă să facă o cerere de finanțare nerambursabilă către primărie și vom putea să o ajutăm, punctual, pentru o competiție, să o ajutăm cu 10.000 de lei”.

* Ce face CSM Roman

Ca o curiozitate, în final: HCL 219, din 18.12.2015, privind înfiinţarea Clubului Sportiv Municipal Roman, la art. 3. prevede: ”CSM Roman se organizează ca o structură polisportivă cu mai multe secţii pe ramuri de sport: Handbal, Nataţie, Fotbal, Tenis de câmp, Tenis de masă, Box, Şah”.

Ce arată, însă, calendarul competițional al CSM? Doar atât: Handbal – Liga națională feminină. F – Liga a III a – Seria I. Atât.

* Antrenorul Ioan Isciuc are 59 de ani. A jucat fotbal în copilărie și a fost destul de bun, ajungând junior al echipei ”Laminorul” Roman. Întreprinderea Mecanică Roman, în care Ionică a ajuns să lucreze mai târziu, avea o sală de popice. Neavând loc într-o zi pe terenul de tenis de lângă popicărie, Isciuc a intrat și, de curiozitate, a aruncat câteva bile. A fost cooptat în echipă pe loc. Echipa de popice «Metalul Roman», din care a făcut parte, a fost, timp de 20 de ani, în Divizia A. Cu echipa de popice, a participat la toate ediţiile concursului «Daciada» de pe vremuri și tot cu echipa de popice a obținut titlul de ”Maestru al sportului”.

În 1998, Ioan Isciuc, care nu și-a uitat prima dragoste – tenisul -, a înfiinţat secţia de tenis a Clubului Atletic Roman.

Dan AILINCĂI