Vremurile când Cozla era prezentată ca un magnet pentru turiștii din toată Europa Unită au apus demult. Acum se mai poate vorbi doar de distrugeri, ruine, alunecări de teren și o pârtie de schi în care Primăria tot bagă bani, numai pentru a mai achita din datoriile către firmele de casă. Privind la trecutul nu prea îndepărtat, se văd limpede multele promisiuni, vorbăria multă și deșartă, perdelele de fum profesionist aplicate, iar din toate transpare, totuși, scopul principal: de a cheltui foarte mulți bani. Despre eventualele foloase, cuvenite sau necuvenite pietreanului de rând, nu încape discuție acum și nici în viitorul apropiat.
În schimb, cu ușurință se pot cuantifica pagubele, cu titlu de pierdere sau de ce-i păpat e bun păpat.
Sigur, pentru o imagine clară, e nevoie de un slalom prin labirintul de HCL-uri adoptate cu larghețe de mașinăria de vot a Consiliului Local, prin rapoarte, studii, finanțele primăriei și ale societăților municipale, ba, în punctele esențiale, chiar și prin programele europene. Rezultă tabloul sinistru al unui sistem care duce imediat cu gândul la Sicilia, în care administrația locală era sub directa îndrumare a unui Don și banul public ajungea în băncile Mafiei. Diferența este că mafioții sicilieni aveau grijă să și construiască ceva cu banii respectivi, având în minte un calcul economic simplu: ce se construia trebuia administrat și jumulit cu cap în continuare. Ai noștri doar au cheltuit, fără grija de a termina ce au început, dar cu grija de a se acoperi cu hârtii. Și cu hotărâri ale organelor de conducere colectivă, că astea-s mai greu de prins și pus la plată.
* Ca să fie foarte clar,
discuția de față nu e despre celebrul proiect al telegondolei inaugurate fără să fie gata lucrările, semn că din comunism s-a învățat ceva la Piatra Neamț. Nici despre isprăvile făcute și desfăcute pe Cozla până prin 2009, care, toate, s-au lăsat cu miliarde cheltuite aiurea, dar contractate pe următoarele două generații de pietreni buni contribuabili, că s-au făcut pe împrumuturi.
În septembrie 2012, locuitorii Perlei aflau, cu surle și trâmbițe, despre lansarea proiectului ”Dezvoltarea infrastructurii turistice pe masivul Cozla”, care ar fi trebuit să revoluționeze turismul în Neamț. Valoarea sa: 13 milioane euro (56.477.132,90 lei fix), din care Primăria voia să suporte maximum jumătate, iar restul să fie finanțare europeană nerambursabilă.
Oficial se spunea așa:
”Proiectul ar cuprinde 3 drumuri de acces și spații pentru parcare, realizarea unui patinoar artificial, cu o suprafață de peste 1.500 m.p., un centru de închiriere a echipamentelor sportive, două pârtii de schi, una pentru începători (2.200 m.) și alta pentru avansați (1.400 m.), un punct de informare turistică, modernizarea punctului Belvedere, asigurarea utilităților precum și patru kilometri de trasee de drumeție prin pădurea de pe dealul Cozla. Pârtiile ar urma să aibă instalații de nocturnă, transport pe cablu și tunuri de zăpadă. Termenul de finalizare a lucrărilor: 31 iulie 2012”.
Realitatea avea să fie mai dureroasă.
La finalul anului 2012, printre pahare de șampanie, la ultima ședință a Consiliului Local Piatra Neamț din acel an, se aproba, prin HCL 388/27.12.2012, renunțarea la sursa de finanțare de la Uniunea Europeană, ”rezilierea Contractului de Finanțare nr. 548 din 1 octombrie 2009 (?!? – n.red.) și returnarea sumelor primite precum și plata eventualelor penalități și/sau comisioane bancare ce ni se vor imputa”, dar și ”susținerea financiară a proiectului din bani de la bugetul local”, care tot el suporta și returnarea banilor. Precizarea se impune pentru evitarea discuțiilor ulterioare, că doar bugetul suportă orice, iar vinovăția pe persoană fizică există numai când trebuie sancționat cineva care mișcă-n front.
* Acestea fiind zise,
miezul problemei se vede foarte clar: pe Cozla, s-au îngropat, în cel mai strict sens al cuvântului, vreo 8 miliarde de lei. Cum?
Pe 4 aprilie 2018, solicitam Primăriei informații la zi despre investiția în conducta de gaz de pe Cozla, cu plecare din strada Ștefan cel Mare. De interes erau scopul, costul și dacă investiția a fost recepționată. Răspunsul, funcționăresc până în măduva virgulelor, arată foarte exact cum s-a lucrat și cum se lucrează în administrația pietreană. Da, cea cu normalitatea.
Deci, ce este, oficial, cu conducta: ”Conform documentației tehnice în baza căreia s-a obținut finanțarea nerambursabilă, extinderea conductei de gaze naturale a avut ca scop alimentarea clădirilor aferente părtiilor de schi. Conducta proiectată era formată din două tronsoane: primul tronson de rețea de presiune redusă, cu racord din intersecția str. Ion Creangă – str. Ștefan cel Mare, cu lungimea de 3150 m (…); în baza proiectului tehnic aprobat, aceasta conductă s-a montat îngropat, de-a lungul drumului principal, până la platoul sosire telegondolă. Dimensionarea rețelei s-a făcut ținănd cont atât de consumatorii proiectați, cât și de perspectiva dezvoltării turistice pe Dealul Cozla.
Al doilea traseu, cu lungimea de 950 m trebuia să alimenteze centrala termică a noii clădiri pentru închiriat echipament sportiv, amplasată la baza pârtiei de avansați; odată cu rezilierea contractului de finanțare, prin act adițional, atât la realizarea centrului de închirieri, cât și la execuția celui de-al doilea tronson de rețea de gaze naturale”.
Bun! Recapitulare!
A existat o finanțare nerambursabilă și a fost pusă țeavă în pământ pentru un prim tronson. Cu această ocazie, a fost finalizată distrugerea drumului până la platoul de la Terasa Gospodinelor. Al doilea traseu nu s-a mai făcut, pentru că a fost reziliat contractul de finanțare! Ceea ce înseamnă că s-au primit bani, dar lucrurile nu au mers bine, iar Primăria a reziliat contractul. ȘI A FOST NEVOITĂ SĂ DEA BANII ÎNAPOI! Probabil a făcut asta pentru a preîntâmpina alte probleme.
Despre costul investiției, informația e seacă: ”802.275,35 lei, inclusiv TVA achitați pentru lucrările executate, restul de executat fiind în valoare de 82.200 lei, inclusiv TVA”.
În concluzie, din 2012 încoace, există în subteran o țeavă, lungă cât din Ștefan cel Mare până la sosirea telegondolei și scumpă cât să treacă de 8 miliarde vechi. Conducta nu alimentează nimic, pentru că lucrarea nu e terminată.
Evident, lucrarea ar trebui să aibă o garanție, au trecut deja 6 ani și sigur vor fi probleme în a fi omologată. Deși, raportat la ce s-a cheltuit deja, mai era nevoie de puțini bani, investiția nu a fost finalizată. În schimb, s-au dat bani cu ghiotura pe lucrările de pe Cozla, la o pârtie de schi despre care toată lumea știa că nu va putea fi folosită.
De ce nu a fost finalizat proiectul cu conducta? E o întrebare la care pot răspunde doar strategii din Primărie. Pentru că, în acest moment, cercul este unul vicios tare: conducta nu poate fi recepționată pentru că nu e gata, nefiind gata nu poate fi folosită la clădirile de la punctul de sosire a telegondolei, care ar fi mai atractive pentru un posibil investitor nebun, iar eventualii doritori nu pot beneficia de ea pentru că nu e recepționată!
Evident, la câți bani s-au cheltuit deja, nefinalizarea nu are nicio noimă. Un primar normal la cap, care poate lua decizii cu propriile lui facilități mintale, ar fi finalizat lucrarea cât mai repede. E adevărat, un primar dus cu mâna prin cartiere și pus să stea la poze de grup nu poate face asta.
* Un deviz sumar de daune
ar fi posibil, dar e greu de cuantificat cât a pierdut municipiul Piatra Neamț de pe urma acestor planuri megalomanice. Creditul pentru telegondolă a trecut în sarcina orașului și ratele le plătim cu toții. Strict pe lucrarea asta, s-au pierdut peste 8 miliarde vechi, dar, dacă banii s-au returnat, paguba se dublează. Fără a mai pomeni de penalități, dobânzi, etc.
În răspunsul său, Primăria vorbește și despre rezilierea contractului de finanțare. Hotărârea Consiliului Local unde se statuează acest lucru vorbește despre 1.516.253,20 lei, sumă de returnat! Evident, și în acest caz, valoarea se dublează, pentru că banii fuseseră deja cheltuiți pe diverse lucrări și trebuiau plătiți din bugetul local. Deci, peste 3.000.000 lei noi, fără penalități, dobânzi, etc. Sau peste 30 de miliarde vechi, ca să păstrăm echivalarea.
Consilierii locali de atunci au votat probabil cu gândul la petrecerea de revelion. Numai doi din ei s-au împotrivit și trebuie neapărat menționați: Ion Cazacu și Vasile Popescu, actualul consilier al primarului Chitic, la vremea aceea viceprimar pe funcție, profund ancorat în treburile și investițiile municipiului.
Sunt vinovați de acestă pagubă cetățenii care s-au lăsat seduși de promisiuni fără acoperire sau cei care au enunțat, promovat și legiferat aventura păguboasă de pe Cozla? Răspunsul este evident, dar, de plătit, plătesc cetățenii.
Valentin BĂLĂNESCU
