Niciun evanghelist nu descrie Învierea Domnului, deoarece nu au fost martori la acest miracol. Evangheliștii au consemnat numai ce s-a petrecut după ce Hristos a ieșit din mormânt. Din Evanghelii aflăm că, în prima zi a săptămânii, duminica, femeile mironosițe au venit cu miresme la mormântul lui Hristos, pentru a-I unge trupul. Maria Magdalena, venită cu celelalte femei, a ajuns prima la mormânt. Uimită de vederea pietrei ridicate și a mormântului gol, a alergat să le vestească apostolilor cele petrecute. Femeile mironosițe mergeau către apostoli să le povestească miracolul, când au fost întâmpinate de Hristos, cu următoarele cuvinte: ”Bucurați-vă!” și ”Nu vă temeți!”. El le repetă îndemnul dat de Înger: ”Duceți-vă și vestiți fraților Mei, să meargă în Galileea și acolo mă vor vedea”.
Ziarul Mesagerul de Neamț urează tuturor cititorilor săi și familiilor acestora să trăiască Învierea Domnului cu Iubire, Lumină, Pace, Bucurie!
Hristos a Înviat!
Sfântul Maxim Mărturisitorul spune că Mântuitorul Iisus Hristos a refăcut chipul divin din om, lepădând în mormânt, în dimineața Învierii, trăsătura pătimitoare.
* Obiceiuri și tradiții de Sfintele Paști
În ziua de Paști, de cum se sculau, bătrânii se uitau în cofa cu apă, să vadă bine peste an. Când veneau băiețandrii și fetele mari, la Paști, de la biserică, se uitau în fântână, ca să fie ca apa de frumoși tot anul.
În dimineața acestei zile, până a nu răsări soarele, oamenii se duceau la râu sau la o apă din apropiere și se scăldau, ca nimeni să nu-i vadă când, cum și unde s-au scăldat. Ei făceau asta având credința că se curățesc de toate bolile și răutățile, de toate aruncăturile, făcăturile și urîciunile și mai credeau că, peste an, vor fi scutiți de boli, se vor face iuți, sprinteni, ușori, harnici, sănătoși și iubiți.
Sosiți de la Înviere, toți membrii familiei se spălau într-un vas cu apă în care se aflau, pe lângă apă proaspătă și curată, unul sau mai multe ouă roșii, câțiva bani de aur sau de argint. Oul se punea ca oamenii să fie ușori, roșii și sănătoși ca oul, iar banii ca să le meargă bine peste tot anul, să fie curați ca argintul și ca aurul și să aibă bani de ajuns.
La Paști, cine mergea la biserică, își punea un ou roșu în sân, ca să fie totdeauna roșu la față. Exista și credința că, dacă mâncai caș în prima zi de Paști, vei fi alb la față tot anul.
În ziua de Paști se spunea că e bine să aibă la prânz și pește proaspăt, ca aceia care mănâncă să fie iuți ca peștii tot anul. Alții, mai sfătoși, strigau la masă să mănânci întâi pește sau pasăre, ca să fii ușor ca pasărea și vioi ca peștele.
La Paști, de o parte și de alta a pragului casei, se puneau ”glii de iarbă verde, ca tot anul să aibe în casă belșug și roadă bună”.
Usturoiul, ca să fie bun de leac, se sfințea de Paști, în blid, dimpreună cu smirnă, tămâie și busuioc. Cu tămâia, fetele se afumau când ieșeau la întâlnire, cu busuioc se frecau pe mâini, pe obraz, pe cap, pe trup, iar cu usturoiul își făceau cruce pe mănuși, pe tălpi, pe spate, pe piept.
Moșnegii și babele se dădeau în scrânciob, în ziua de Paști, ca să crească mare cânepa. Sigur, cânepa era materie primă pentru postav și pentru turta cu julfă. Legal!
