Sâmbătă, 26 mai, înainte de Duminica Rusaliilor, sunt prăznuiți ”Moșii de vară”, sărbătoare menită pomenirii morților. Cu această ocazie, în toate bisericile creștin-ortodoxe, se oficiază Sfânta Liturghie, urmată de slujbe de pomenire a celor trecuți la cele veșnice.
În Sâmbăta Rusaliilor, credincioșii aduceau la biserică vin, colaci, pâine, colivă, pentru a fi sfințite și apoi dăruite. Conform tradiției, vinul și bucatele care se dădeau de pomană se puneau în ulcele și străchini de lut, iar la toarta ulcelelor se legau mănunchiuri de cireșe și flori de vară.
Pentru odihna celor dragi, se mai ofereau străchini de lut, cireșe, căpșuni, lapte cu orez sau lapte cu tăieței de casă, plăcinte, caș cu ceapă verde, alături de o cană cu vin și o lingură de lemn, totul însoțit de o lumânare aprinsă.
Importanța acestor daruri este subliniată de sacralizarea acțiunilor realizate. Astfel, în revărsat de zori, se vegheau mormintele, se tămâiau şi se aşterneau frunze de nuc, tei şi pelin.
Erau pomeniți toți morții din familie, moșii și strămoșii neamului.
În popor, se spunea că spiritele care sălășluiesc pe pământ timp de 50 de zile, de la Paște până la Rusalii, trebuie împăcate cu pomeni abundente, pentru a fi determinate de bunăvoie să se întoarcă în lumea lor subpământeană. Prin unele zone, exista obiceiul ca nimeni din cei ai casei să nu mănânce până ce nu dă de pomană. Prin unele sate, femeile obișnuiau să jelească la morminte.
* Cum apără pelinul de rele
Folosit încă din Evul Mediu pentru proprietățile sale tămăduitoare, pelinul trebuie consumat cu mare atenție, deoarece, în cantităţi mari, este toxic. Planta este interzisă gravidelor. Dincolo de proprietățile sale tămăduitoare, pelinul era considerat o plantă cu proprietăți magice, iar de Rusalii pelinul căpăta proprietăți deosebite, de protecție și vindecare.
De Rusalii, se punea pelin la icoane, la ușile și la stâlpii casei, spre a o păzi de duhurile rele. Era purtat ca buruiană de leac de unii călușarii, pentru că ”este plăcut miluitelor” (zânelor), fiind leacul cel mai bun pentru răul cauzat de ele. Prin unele zone, se credea că membrii cetei de călușari își acoperă urechile cu pelin, ca să nu audă, și țineau în gură frunze de pelin, ca să nu vorbească, amintind de mitul lui Ulise.
Ca să nu fie luați de Rusalii, considerate un fel de iele, oamenii puneau pelin prin casă:
”În seara dinspre Duminica Rusaliilor, se pune pelin sub pernă, pentru ca, peste noapte, omul să nu fie luat de rusalii. Se punea pelin la ușă, la ferestre, la icoane și prin toate ungherele casei, pentru ca familia să fie păzită de rusalii.
Femeile mai în vârstă culegeau pelin de Rusalii, spunând că, dacă este strâns în această zi, este bun pentru a afuma cu el pe acei luați de diavol.
Cel pe care îl doare capul, ca să-i treacă, să se afume cu pelin cules în Duminica Rusaliilor
Pelinul se punea în orice băutură, cu excepția apei, care apoi se bea contra ielelor sau Rusaliilor, iar fetele și flăcăii, când se întâlneau, în ziua de Rusalii, se loveau reciproc cu frunze de pelin în același scop.
Pentru cine se visează mâncând sau bând pelin însemna boală”.
