Buciumul Rusaliilor, după cum mai era denumită această sărbătoare, se serba în miercurea din săptămâna aflată la mijlocul perioadei dintre Paști și Rusalii, după cum scria etnologul A. Fochi. Între Paște și Rusalii, trec 48 de zile, fără a socoti zilele de Paște și Rusalii, deci mijlocul perioadei cade totdeauna miercurea, în aceeași zi când Biserica serbează Praznicul Înjumătățirii, adică înjumătățirea Cincizecimei.
Prima zi importantă a sărbătorii Rusaliilor erau Todorusele sau Todorusalele, ziua când acestea iau în primire de la Caii Sântoaderului, patronii primăverii, cheile puterii pentru anotimpul care vine. Sărbătoarea era plasată înaintea Rusaliilor, pentru ca oamenii ”să știe că vin Rusalele, spre a se feri de ele”.
Se credea că, în această zi, oamenii pot fi ologiți dacă duhurile trec în zbor deasupra lor, iar plantele de leac sunt afectate. Se recomanda să fie culese înainte de răsăritul soarelui în special plantele considerate a avea puteri asupra duhurilor rele, cum ar fi pelinul, frăsinica, dumbravnicul,.
Prin unele zone, de Todoruse, începea formarea cetei călușarilor, considerați singurii specializați în lupta împotriva feluritelor duhuri rele.
Strat de Rusalii se ținea pentru a nu-i lua Rusaliile, un vânt puternic, care avea putere să-l ridice de la sol pe cel care lucrează în această zi, să-l lase jos, lovindu-l de tot ce întâlnește în drumul lui.
Se punea pelin pe paturi. Se credea că oamenii, culcându-se pe el, aveau să fie sănătoși peste an. Și se alungau și puricii cu această ocazie.
* Superstiții de Stratul Rusaliilor
În această zi, fetele își spălau părul cu rouă, ca să le crească bogat.
Se spunea că, în această zi, ”nici păsările nu-și fac cuib, darămite omul să mai lucreze!”.
În unele sate, lucrau doar femeile, dar numai până la prânz. Cei care, totuși, lucrau, își puneau pelin la brâu, spre a fi feriți de Rusalii, scria etnologul Th. Speranția.
Sătenii își ungeau vitele cu usturoi pentru a fi protejate, dar, dacă erau scoase la arat, se credea că tot se îmbolnăvesc.
Până a nu răsări soarele, se strângea pelin și se punea la brâu, țăranii crezând că nu se vor bolnăvi peste an. Unii purtau pelin în sân sau îl atârnau la uși, la ferestre, la coșare, juguri și vite.
A patra miercuri după Paști se ținea pentru protejarea de potopuri sau de piatră, gheață.
