Joia Moșilor sau Joia Mânioasă era menționată în Calendarul popular în prima săptămână după Rusalii. I se mai spunea și Pietrele lui Sfântul Petre. Această zi era ținută ca oamenii să fie feriți de boale și de piatră. Se spunea că ”e așa de mânioasă, că fierbe apa în piatră”. Prin unele sate, se ținea de teama grindinei și a ielelor.
În general, nimeni nu caută a se supăra în această zi, ”că supărat va fi tot anul și treburile gospodăriei lui îi vor merge tot pe dos”.
Prima Vineri după Rusalii se ținea pentru tunete, trăsnete, grindină și vifor. Începând de la această vineri, în Calendarul popular se serbau cu nelucrare toate vinerile până la Vinerea Mare.
”Sâmbăta Pietrii sau Sâmbăta Rusitorii cadea la șapte, după credința altora, la nouă zile după Rusale, numărând și ziua Rusalelor. Cu Rusitorile se încheia sărbătoarea Rusalelor”, scria S. Mangiuca. Sâmbăta pietrii se ținea ca să nu bată piatra.
Prin unele sate, exista credința conform căreia, în această sâmbătă, morții se reîntoarnă în sânul familiei lor. De aceea se dă pomană morților înainte de răsăritul soarelui. Acest obicei se mai numea și ”slobozirea apei morților”, după cum a scris etnologul S. Mangiuca.
Lunea Încurcată este o altă sărbătoare din Calendarul popular, în a doua săptămână după Rusalii. Este ziua când ”apar din nou duhurile aerului, rătăcite”, care ar putea să-și interfereze nefast căile cu cele ale oamenilor. În această zi nu se lucra, crezându-se că altfel ”se încurcă” (se constipă) vitele și mor.
Unul dintre obiceiurile uitate se numea Iarba verde. În ziua de luni, din a doua săptămână care urmează după Duminica Mare, oamenii mergeau la câmp, mâncau obligatoriu ceapă verde, beau vin amestecat cu pelin și petreceau până târziu. În zorii acestei zile, se scotea frunzarul, ramura verde pusă în streașină în Sâmbăta Rusaliilor.
Următoarea zi, Marțea Rusitorilor sau Marțea Morților, reprezenta un alt motiv de sărbătoare. Era o sărbătoare de sezon. Cunoscută și ca Marțea Trăsnetului, era simbolică pentru temerile pe care țăranul le avea în legătură cu bunul mers al roadelor câmpului. Acum se realiza și marea despărțire de morții familiei.
Se spunea că, atunci când Rusitorii cad marți, în această zi morții vin în casă și-și aleg loc de stat lângă ușă. Pentru asta, trebuie ca acel loc să fie întotdeauna curat, iar dacă femeia, din pricina muncilor la câmp, nu avea vreme să măture casa, atunci trebuia neapărat să măture măcar locul de după ușă și să aștearnă acolo o pânză curată sau un măsăiel, spre a avea pe ce să se odihnească sufletele.
