Instituția cea mai importantă din județ, Consiliul Județean Neamț, a avut, și în acest mandat, o evoluție tumultuoasă. Nu chiar la nivelul mandatului 2012-2016, dar, ce-i drept, mai sunt doi ani în față.
Agitația a început chiar din primele zile, când rezultatele strânse ale alegerilor locale au dat frâu liber negocierilor de tot felul.
PSD a câștigat ca număr de mandate, având 17 consilieri, urmat de PNL cu 14 consilieri, ALDE și PMP, cu câte 2 consilieri. Era clar că PSD avea nevoie doar de ALDE pentru o majoritate simplă, dar, dacă voia mai multă siguranță și post de viceprimar la Piatra Neamț, plus în alianțe în alte câteva comune, avea nevoie și de PMP. Așa s-a ajuns la structurarea unei majorități formate din PSD, ALDE și PMP, cu Ionel Arsene președinte, iar Ion Asaftei și Laurențiu Dulamă vicepreședinți.
Imediat după învestire, au fost anunțate planurile executivului, cu trimitere directă la programul de guvernare al PSD, la care ALDE și PMP nu au avut nimic de comentat. În pole position, la capitolul investiții, erau plasate drumurile județene, spitalul, transportul în comun și, evident, turismul, de orice fel ar fi el.
După doi ani, lucrurile s-au schimbat. În primul rând, în componența plenului. Listele inițiale de consilieri s-au modificat substanțial, iar, în acest moment, sunt două locuri neocupate (!?), unul de la PSD, altul de la PMP. Dulamă se judecă pentru postul său pierdut, PSD are și funcția de vicepreședinte, ALDE a avut președinte cât Ionel Arsene a fost în imposibilitatea de a-și exercita funcția.
* Liste frumoase, dar mincinoase
Fiecare partid și-a făcut listele pentru Consiliul Județean cât mai atractive, cu nume cunoscute, care să ofere garanția unor oameni competenți în parlamentul județean. Din păcate, socoteala de pe liste nu s-a potrivit cu cea din CJ, pentru că partidele care au folosit diverse nume pe post de momeală electorală s-au pus singure în situația de a vedea cum, unul câte unul, le pleacă titularii și trebuie completate locurile cu supleanți. PSD este exemplul cel mai clar, mai ales după ce a epuizat inclusiv suplinitorii. Nu mai puțin de 12 din titularii listei câștigătoare în iunie 2016 și-a văzut de treburile lor, iar partidul mai are un singur nume în rezervă. Ioan Munteanu, Dănuț Andrușcă, Emilia Arcan, Dan Manoliu au dat Consiliul Județean pentru Parlament, Luminița Vîrlan a ajuns viceprimar la Piatra Neamț, Oana Bulai a renunțat pentru a fi consilierul președintelui, apoi administrator public, Dan Gabriel Pavăl a murit. Din diverse motive, au renunțat la mandat, pe traseu, Vasile Murariu, Vasile Nica, Viorel Marian, Doinel Boca și Dan Vasile Constantin (declarat incompatibil).
Nici la PNL n-a fost mai vesel. Din lista care includea nume sonore, Dragoș Chitic s-a dus, evident, primar la Piatra, avocatul Monica Anton s-a retras din motive încă neclare încă, Traian Humulescu, fostul viceprimar de Târgu Neamț, a preferat să fie consilier local sub Cetate, iar avocatul Grațian Ștefan Iacob a ales Consiliul Local Roman.
La ALDE, ca să ajungă Ion Asaftei ”El lider maximo”, au fost sacrificați Constantin Iacoban, apoi Mihai Alexandru, ultimul dispărând din consiliu chiar rapid, la cererea partidului. Nici măcar PMP nu a fost scutit de schimbări, după ce a demisionat avocatul Andreea Alexandrescu Coman și a fost înlocuită cu următorul din lista de partid.
* Pecetea lui Arsene
Indiscutabil, pe modelul devenit tradițional la Neamț, Consiliul Județean este doar o prelungire a voinței președintelui. Inversiunea atribuțiilor este evidentă: în loc ca președintele să pună în execuție ce hotărăște consiliul, e taman pe dos. Iar Ionel Arsene a avut grijă să nu dea consilierilor niciun fel de speranțe că ar putea avea inițiative. Cei din aparatul propriu al CJ au devenit un soi de consilieri județeni neoficiali, în frunte cu secretarul de județ, administratorul și șefii de direcții.
Încercările celor de la PNL de a veni cu amendamente sau propuneri s-au lovit de o aroganță, deloc ascunsă, a majorității, facilitată și de lipsa de consistență a inițiatorilor.
Reținerea lui Ionel Arsene de DNA, într-un dosar de trafic de influență, a venit ca o lovitură de trăsnet. Pesediștii au reacționat palid, cu un mic puseu pe rețele de socializare, toți așteptând fie momentul să se reorienteze, fie momentul când se puteau alinia din nou la ușa șefului. Ion Asaftei s-a trezit președinte de județ, sub atenta supraveghere a Oanei Bulai. Evident, în dulcele stil clasic, au început tot felul de scenarii. Că Arsene nu mai scapă, că vor veni buluc peste el tot felul de dosare, că va trege după el jumătate din funcționarii din Consiliu, că se va schimba președintele, iar liberalii vor beneficia direct din toată situația, fie singuri, fie prin intermediul celor de la ALDE, cu care se discutase deja.
În acest moment, scenariile respective par a fi ajuns la coș. Arsene a revenit și a încercat să recupereze, ca imagine, prin semnarea unor contracte foarte frumoase pe hârtie. Între timp, Oana Bulai a ajuns consilier la cabinetul primului ministru, Dănuț Andrușcă e tot ministru – dovezi clare ale influenței lui Ionel Arsene la vârful PSD -, iar oamenii așteaptă ca promisiunile să prindă viață și dincolo de comunicatele oficiale.
* PNDL-ul și pelerinajul miniștrilor
Principalul izvor al bunăstării, prin care aveau să se materializeze toate promisiunile – sau, în fine, majoritatea – a fost Programul Național de Dezvoltare Locală, inițiat pe când Liviu Dragnea conducea Ministerul Dezvoltării, continuat de succesorii săi și ajuns acum, în anul de grație 2018, în etapa a II-a.
Pentru a da greutate – promisiunilor și/sau programului – s-a organizat un adevărat pelerinaj prin Neamț, în care miniștrii nu mai pridideau cu vizitele, cu semnarea de contracte de finanțare sau cu promisiunea semnării unor proiecte. Niciodată n-a fost uitat din declarații rolul lui Ionel Arsene în acest mecanism.
Ilan Laufer a fost printre primii, aureolat și de postura de pupilă a Neamțului în Guvern, el fiind susținut pe funcția de ministru al Mediului de Afaceri de Ionel Arsene. Răzvan Cuc, pe când era ministrul Transporturilor, s-a hurducat pe drumurile nemțene și a promis, și el, multe lucruri. După vizită, s-a întâmplat minunea asfaltului la ieșirea din Piatra Neamț, pe o porțiune a drumului spre Lacu Roșu, pe câteva drumuri spre Suceava și Vaslui. Nu poate fi omisă vizita lui Sevil Shhaideh, vicepremier și ministru al Dezvoltării, care a deschis discuțiile privind finanțările: ”Dezbaterea este una deosebit de importantă pentru dezvoltarea viitoare a județului Neamț. Vom identifica impreuna nevoile reale ale comunitaților din județ și vom încerca să găsim soluții pentru rezolvarea lor. Mă aștept ca un număr cât mai mare de primari să participe la această întâlnire”, zicea Ionel Arsene, președintele Consiliului Județean Neamț, înainte de vizită.
Doamna Shhaideh a venit, a discutat, a luat notițe, a plecat și, apoi, a demisionat din Guvern. I-a urmat Paul Stănescu, și la minister, și la misiune, și în Neamț. Vizita sa, prilejuită de semnarea a 36 de contracte de finanțare, cu valori considerabile, a însemnat o gură de oxigen nu doar pentru administrațiile locale, ci și pentru oamenii de afaceri. Imediat după vizită, Ionel Arsene declara: ”Acum, că finanțarea este asigurată și, așa cum a dat asigurări și domnul ministru Paul Stănescu, decontările se vor face rapid, în maximum două săptămâni, deci constructorii pot sta liniștiți din acest punct de vedere, că nu vor munci degeaba, nu vor avea de așteptat banii care li se cuvin, acum, deci, se pornesc procedurile de atribuire. Eu sper ca lucrurile să meargă bine, fără blocaje, pentru ca, în primăvară, să fie pornite toate lucrările, pe toate obiectivele. Chiar mi-aș dori să văd, în primăvară, tot județul un șantier, în care fiecare să-și facă datoria, iar, la finalul lucrărilor, să avem ceea ce ne dorim de atâta timp: un județ cu infrastructura pusă la punct”.
O situație actuală a modului cum au demarat și s-au realizat proiectele respective nu avem. Noi. Probabil nici Consiliul Județean. Cu siguranță, însă, memoria cache a rețelelor de socializare păstrează informațiile și fotografiile.
Au mai vizitat Neamțul Mircea Titus Dobre, ministrul Turismului, Grațiela Gavrilescu de la Mediu, Petre Daea de la Agricultură, Florian Bodog de la Sănătate, dar urmele lăsate sunt strict declarațiile de presă, complezente și, uneori, autosuficiente.
* Brambureala de la Spital continuă
Într-o privire retrospectivă, sigur că mai limpede se văd nerealizările. Desele ceremonii ale semnării de contracte nu reușesc să treacă peste neîncrederea pe care oamenii o au în promisiunile politicienilor. Degeaba se anunță investiții de sute de milioane de lei, dacă declarațiile nu sunt urmate și de activități concrete, în teren. Nimeni nu așteaptă să se parcurgă întreaga birocrație, toată lumea vrea fapte. Iar când se mai întâmplă să se dea chix pe bani mulți, cum e cazul lucrărilor de la secția de Pediatrie din Spital sau a blocurilor operatorii, evident, acuzele aterizează în curtea Consiliului Județean. Multe dintre ele, cu un mare sâmbure de adevăr, deoarece, în doi ani, nu există încă un manager cu concurs la Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț. Experimentul Liviu Negelschi, un om în care s-a investit foarte mult, a fost o totală dezamăgire. Practic, pe timpul său, s-au blocat toate investițiile majore, s-a schimbat planul cu blocurile operatorii, au crescut îngrijorător datoriile, iar Consiliul Județean s-a văzut în postura de a fi nevoit să achite oalele sparte. Inclusiv în privința salariilor.
Brambureala continuă și în prezent la Spital. Iar toate speranțele par să se pună în concursul pentru postul de manager, în ideea că va ajunge acolo cineva capabil să facă față pretențiilor lui Dan Vasile Constantin și să mențină instituția la limita supraviețuirii până la încheierea unui nou contract cu Casa de Asigurări de Sănătate.
* Evaluări la instituții culturale județene
Multă agitație a produs în activitatea Consiliului Județean momentul evaluărilor directorilor/ managerilor de la Teatrul Tineretului, Complexul Muzeal Neamț, Biblioteca ”G.T. Kirileanu” și Centrul ”Carmen Saeculare”, mai ales că, până atunci, sesiunile de evaluare erau doar formale și comisiile prietenoase, venite de la instituții subordonate, la rândul lor, cuiva.
În mediile apropiate Consiliului Județean, s-a vorbit chiar de la început că măcar doi din manageri nu vor rămâne pe funcții. Primul vizat a fost scriitorul Adrian Alui Gheorghe, director la biblioteca județeană, care, deși avea relații la nivel înalt în ALDE, făcuse păcatul de neiertat de a avea o părere bună despre manifestațiile publice provocate de de-acum celebra Ordonanță 13. Așa că a fost executat fără milă. În prezent, are deja o decizie favorabilă într-unul din procesele cu Consiliul Județean, iar bătălia continuă.
La Teatrul Tineretului, n-a mai fost nevoie de scandal. Pus în gardă cu ce i se pregătește, Liviu Timuș, director în poate cea mai grea perioadă a TT-ului, s-a retras, mai ales știind că jocurile erau deja făcute, iar înlocuitoarea găsită și recomandată. Nu este foarte clar acum dacă recomandarea a venit pe filiera Laurențiu Dulamă sau pe cea a rotarianului Ciprian Istrate, cum a lăsat de înțeles conducerea Consiliului Județean.
Poate cel mai surprinzător s-a dovedit concursul de la Complexul Muzeal. Iulian Ghercă își adjudecase concursul la mustață, cu doar câteva luni înainte, și nu prea avea de ce să fie evaluat, mai ales că părea să fie și agreat, și din peisaj. Surpriza a venit în momentul când, nu se știe exact cum și de ce, a căzut în dizgrație. Unii spun că a protestat când a văzut ce buget se propunea pentru Muzeu, alții că ambițiile de putere și influență ale unora i-au vizat postul și a fost îndemnat, subtil, să intre în conflict cu Ionel Arsene. Cert rămâne că a fost executat, iar în echipa de conducere a Complexului Muzeal Neamț a ajuns soțul Danielei Soroceanu, pe atunci secretar de județ, acum prefect. Evident, în noua situație, cea mai logică propunere pentru funcția de director a fost Dorin Nicola, ceea ce s-a și întâmplat.
Și Iulian Ghercă a câștigat o primă fază a războiului său cu Consiliul Județean. Va fi foarte interesant de văzut care vor fi consecințele, dacă și pe mai departe Adrian Alui Gheorghe și Iulian Ghercă vor avea câștig de cauză. În orice situație, s-ar putea să apară și mai multe surprize, mai ales dacă Laurențiu Dulamă, președintele comisiilor de examinare, își va scrie memoriile, că tot are mai mult timp la dispoziție acum.
* Gunoaiele și Apa Serv, marile dureri ale județului
Fără discuție, marile dureri ale conducerii Consiliului Județean sunt date de implementarea marilor proiecte cu fonduri europene, unde, în loc să rezolve probleme, acestea au creat necazuri mai mari, din cauza întârzierilor, a intereselor de gașcă sau, pur și simplu, a prostiei.
Managementul integrat al gunoaielor, un proiect mamut, la nivel de județ, a fost blocat sistematic în mandatul trecut, deoarece majoritatea, în frunte cu PSD, nu voia să-i lase inițiativa lui Culiță Tărâță. A fost o adevărată luptă pentru menținerea în termenele de execuție, apoi pentru scoaterea la licitație, pentru găsirea unui administrator al gropii de la Girov. Interesele enorme au dus la anularea licitației, apoi, în disperare de cauză, Constantin Iacoban, ca să scape de cheltuili suplimentare și de presiunea Gărzii de Mediu, a găsit soluția înființării unui serviciu propriu, ca variantă intermediară. Scandalul a continuat la nivelul licitațiilor pe zone, toată lumea acuzând pe toată lumea. Cert a rămas doar câștigătorul: Rossal Roman.
În privința companiei Apa Serv, mult timp a persistat senzația că rulează un film în care actorii citesc replici din altă producție. Consiliile de Administrație erau schimbate, dar legea permitea procese pe bandă rulantă, apăreau directori pentru două-trei zile, apoi veneau alții și tot așa. În timpul acesta, la Roman, lucrările de la stația de epurare erau în plin avânt, deși ar fi trebuit terminate de mult, și puneau în pericol partea a doua a programului. Abia în ultima perioadă, cu tandemul Angheluță-Neculae, lucrurile par să se mai fi liniștit.
Nu și problemele. La Roman a apărut subiectul desprinderii de compania județeană, cu justificarea că se dorește un preț mai mic al apei și firma din Iași, care are apă de la Timișești-Neamț, promite să facă acest lucru. În atare situație, nu se știe exact ce se va întâmpla cu proiectul de extindere a rețelelor pe care îl derulează Apa Serv.
Indiferent cine conduce, indiferent ce programe vor fi implementate, problemele la Apa Serv rămân aceleași: prețul apei, lipsa investițiilor, pierderile de pe rețele, faptul că societatea, spre deosebire de altele din țară, a fost obligată să ia împrumuturi direct, care grevează direct asupra prețului apei. Toate proiectele europene s-au axat pe extinderea rețelelor, dar există rețelele vechi, care au ieșit din garanție și pentru care nu sunt bani de investiții. Cât timp în sistem se pompează apă, iar pe rețelele vechi sunt pierderi, orice modernizare pare a fi de prisos. Iar în comune se fac rețele care nu sunt gândite la același calibru cu cele de la Apa Serv, ceea ce promite surprize în flux continuu. Ca de obicei, există forme frumoase, dar lipsește fondul.
Soluțiile pentru cele două probleme ar trebui să vină dinspre Consiliul Județean Neamț, care să analizeze cu obiectivitate problemele, nu cu gândul la cine știe ce afaceri sau interese. Și problema gunoaielor și cea a apei sunt vitale pentru județ. Dacă nu există planuri și proiecte de perspectivă, degeaba se aruncă bani în stânga și-n dreapta. Vom avea doar peticeli și rezolvarea unor interese de moment.
* Sincope în echipa de conducere
Pentru ca o instituție precum Consiliul Județean să funcționeze, este nevoie de o echipă de conducere. O bună perioadă, lucrurile păreau să meargă mulțumitor, mai ales că nu începuseră neînțelegerile dintre Arsene și Dulamă. Oricum, cât timp a existat Oana Bulai în instituție, flancată o vreme de Elena Kuzmanovici, vicepreședinții aveau atribuții decorative și nu puteau lua decizii majore.
Momentul arestării lui Ionel Arsene a declanșat ambiții și a dat idei diverselor combinații politice. A urmat, firesc, propulsarea lui Ion Asaftei ca vice cu atribuții de președinte, după o procedură cu cântec, cu un singur nume pe buletinul de vot. După ce Laurențiu Dulamă a protestat și a cerut explicații secretarului Daniela Soroceanu, și-a pierdut biroul, atribuțiile și, în final, postul. Pentru asta, a fost nevoie de o scenetă ieftină, în care rolul decisiv l-a avut prefectul… Daniela Soroceanu, care a emis un ordin de încetare a mandatului.
Acum, lucrurile par să se fi lămurit. Cumva. PSD are majoritatea cu ALDE, iar PNL dă impresia că a renunțat la luptă. Cel puțin până când ar avea șanse reale de câștig. La presiunea venită de la București și din zona Roman, majoritatea consilierilor PNL au cedat și au votat inclusiv un proiect privind gunoaiele pentru zona Roman. La vremea aceea, au fost liberali care au cochetat cu ideea de a demisiona ostentativ, dar le-a trecut.
Speranța unei opoziții, care ar trebui să fie constructivă, este tot la PNL, cu condiția, obligatorie și necesară, ca gruparea Leoreanu-Țapu, cu sprijin ocult de la capitală, să nu mai forțeze voturi. Iar gruparea Cozmanciuc să iasă și să explice pe înțelesul tuturor lucrurile.
* Concluzie: Consiliul Județean există și se numește Ionel Arsene
Pare logic și la vedere. La cum merg lucrurile, Arsene își poate impune orice dorință. Nu are o opoziție care să semnaleze coerent eventualele derapaje, mass-media ori neagă tot ce face, iar asta nu face bine la credibilitate, ori rămâne în adulație față de contracte și bani promiși. La informațiile reale se ajunge tot mai greu, deși ar fi în interesul instituției și a conducătorilor ei ca ele să fie diseminate în medii cât mai extinse.
Valentin BĂLĂNESCU
