Evaluarea Națională: Județul Neamț în picaj încet, dar sigur

Dacă s-ar impune o concluzie după marea Evaluare Națională din acest an, în dreptul județului Neamț ar fi una singură: cele mai slabe rezultate din ultimii ani.

Dincolo de răsuflarea ușurată a celor de la Inspectoratul Școlar, bucuroși că au scăpat neșifonați din organizarea examenului, dincolo de bucuria pe deplin meritată de părinții și profesorii copiilor care au obținut rezultate pe măsura muncii lor din anii de gimnaziu, dincolo de statistici, cosmetizate sau nu, realitatea este, însă, una dureroasă: de la an la an, elevii care termină clasa a VIII-a sunt tot mai dezinteresați de Evaluarea Națională. Mulți dintre ei aleg nici să nu se mai înscrie. Mulți din cei înscriși aleg să nu se prezinte. Mulți din cei care se prezintă aleg principiul ”je m’en fiche” când vine vorba să-și scrie lucrările.

Situația este cunoscută. Nu e agreată, dar nici nu se poate spune că s-ar da cineva peste cap să găsească soluția. Deocamdată, se derulează faza constatării: există o problemă.

Statistic vorbind,

anul acesta, au terminat clasa a VIII-a 4.531 elevi. La examen, s-au înscris 4.089, din care au participat 4.058. Alții 442 elevi au ratat intrarea în Evaluare, pentru că nu li s-a putut încheia situația școlară la finalul anului 2017-2018. Fie pentru că au rămas corigenți sau repetenți, fie pentru că, pur și simplu, independent de ”Fenomenul Brăila”, au abandonat școala. Viitorul lor se prefigurează, în cel mai fericit caz, la școlile profesionale, iar în cel mai trist undeva, muncind cu ziua sau pe o listă de ajutor social.

Deși recunoaște că sunt tot mai puțini elevi, inspectorul adjunct Ioan Milea, și anul acesta președintele Comisiei Județene de Evaluare Națională, nu pare foarte îngrijorat. În definitiv, de ce ar fi?

”Nu-s diferențe foarte mari față de anii precedenți, numărul elevilor care abandonează cursurile după clasa a VIII-a este aproximativ același în ultimii ani. Dar sunt tot mai puțini elevii înscriși. Acesta este trendul, vor fi tot mai puțini”, spune acesta.

Datele din anii anteriori îi dau dreptate: în 2017, au fost 4.123 elevi înscriși și 4.073 care au susținut, efectiv, examenul, iar în 2016 au fost 4.372 elevi înscriși, din care 4.303 au susținut probele.

Tot statistic vorbind, s-a demonstrat deja că elevii sunt mai deștepți la examenele naționale dacă nu-i supraveghează nimeni.

În cazul Evaluării Naționale, ediția 2018, cei de la Inspectoratul Școlar Județean Neamț și-au luat o piatră de pe inimă, organizând examenul în litera și spiritul metodologiei ministeriale. Și, cu excepția unor sincope, au putut răsufla ușurați că n-a mai fost invocată clauza de ”fraudă”, care să sporească faima nefastă a județului până la București. ”Examen ușor de supravegheat”, îl consideră oficialii IȘJ, chiar dacă nu la fel de ușor de promovat.

Au fost 114 școli organizate drept centre de examen, fiecare cu responsabilul său pentru preluarea subiectelor, fiecare cu sistem de supraveghere video și audio peste tot unde cere Ministerul: și în clase, și unde se primesc subiectele, și unde se multiplică, și unde se depozitează, și unde se evaluează lucrările, și în camera de bagaje: ”În majoritatea sălilor de examen, au fost amplasate minim două camere de supraveghere, ca să fie cuprinși toți participanții. Informaticienii se ocupă și răspund de funcționarea sistemului de supraveghere din școală. Acest examen este deosebit de important, întrucât este primul examen de talie națională supravegheat și desfășurat sub control audio și video”, spune prof. Ioan Milea.

Cum spuneam, probleme n-au fost. În măsura în care nu se încadrează aici niște siguranțe arse la Liceul din Borca, taman în prima zi de examen, taman la ora 8.15, taman în două săli de clasă. Totuși, defecțiunea electrică s-a remediat înainte de ora 9, iar examenul n-a fost deviat de pe cursul său firesc.

Sau în măsura în care nu se încadrează aici faptul că la un liceu particular, din cauza lipsei de personal autorizat, subiectele au fost preluate de la altă școală din oraș, iar probele au început după ora 9.

Elevii vor un examen corect

sau nu-l vor deloc. Adunând unu cu unu și cu altul, la probele scrise au absentat cam două clase de elevi în tot județul. La Inspectoratul Școlar, însă, se vede jumătatea plină a statisticii: ”Anul acesta, nu au fost incidente, nici nu s-au semnalat fraude din partea elevilor. Nu am avut niciun fel de sesizare, comisia de evaluare națională din fiecare școală a vizionat filmarea și nu s-a consemnat nicio abatere prin procesul verbal. Acum doi ani au fost probleme, dar de-atunci nu au mai fost. Ce-am observat, de-a lungul anilor, fiind și supraveghetor la bagaje, și președinte de comisie pe școală, și președinte de comisie județeană, este că elevii sunt de acord cu supravegherea video-audio, pentru că vor un examen corect. Înainte, la începutul anilor 2000, era foarte dificil de supravegheat elevul la examenele importante”, spune prof. Milea.

În vreme ce unii au fugit de Evaluare ca de tămâie, alții, 14 la număr, au înfruntat lumea, soarta și horoscopul pentru a susține examenul. Lor li s-au asigurat condiții speciale. Celor cu deficiențe de auz li s-au scris subiectele, unul a dictat profesorilor, alții au venit în cărucior, alții au venit cu însoțitor, fiindcă au autism.

Subiecte accesibile, rezultate ”prognozabile”,

deci mediocre. Profesorii spun că probele n-au ridicat probleme, deși rezultatele îi contrazic. Inspectorul Camelia Neța a descris subiectele la matematică drept ”conform programei, cu nivel de dificultate mediu, la fel ca și în anii din urmă”, în vreme ce inspectorul Gheorghe Brânzei a spus despre cele la română că ”au fost frumoase, previzibile, atât de clare, atât de limpezi, atât de generoase și atât de mult în ajutorul elevilor”.

Pare că toată lumea e mulțumită cu ”nici prea-prea, nici foarte-foarte” și, în loc să vrem mai mult, mulțumim că n-a fost mai rău!

”Foarte ușor se poate obține nota 5, există itemi care prin rezolvare corectă pot să dea elevului nota 5. Un alt prag de dificultate se situează în jurul notei 7. În fine, cerințele superioare rezolvate asigură note de 9 și de 10 elevilor. Generozitatea subiectelor va da posibilitatea obținerii unor rezultate pe măsură, e firesc să fie rezultate prognozabile”, a adăugat prof. Brânzei.

Ei bine, prognoza s-a transformat în certitudine odată cu afișarea rezultatelor finale: o treime din participanți, 1.330 mai exact, n-au luat nici măcar 5!

Promovabilitatea, deși 67,98%, este mai mică decât cea din 2016 (68.53%) și binișor mai mică decât cea de anul trecut (71,25%).

Procentul plasează județul Neamț în coada regiunii nord-est, mai rău fiind doar la Vaslui (66,2%), și destul de mult sub media națională (73,5%). Definiția mediocrului pare să descrie Evaluarea Națională în Neamț, per ansamblu județ.

”Rezultatele mereu depind de seria de elevi pe care o avem. Depinde și de cum privesc elevii pregătirea pentru examen, și de cât se implică părinții, și de modul de predare la ore. Responsabilitatea se împarte între toți cei implicați”, spune prof. Ioan Milea.

În căutarea responsabilității,

a pornit și Inspectoratul Școlar acum, după încheierea Evaluării. Și o caută pe la școlile care nu au niciun elev promovat, adică niciunul cu medie 5+.

Promovabilitate 0 au bifat Școala nr. 7 Văleni, Piatra Neamț (structură a Școlii nr. 2), unde cei 7 absolvenți au scos între 1,05 și 3,15, iar al optulea a lipsit de la examen, și Școala Poieni, Piatra Șoimului, unde cei 5 elevi au medii între 2,30 și 4,35.

Promovabilitate foarte apropiată de 0 s-a înregistrat la mai multe școli:

• Școala ”Costache Negri” Roman, structură a Liceului Teologic ”Francisc de Assisi”, unde, din 4 elevi, doar unul a luat 5.50;

• Școala Averești, Ion Creangă, unde, din 10 elevi, doar doi au obținut peste 5.

• Școala Bălușești, Icușești, unde numai 8 au promovat, din 23;

• Școala Icușești, unde, din 13 absolvenți, doar 2 au promovat, cu medii peste 6;

• Școala Butnărești, Secuieni, unde, din 17 absolvenți, au luat numai 4;

• Școala ”Miron Costin” Trifești, unde, din 18 absolvenți, 2 au lipsit și doar 2 elevi au obținut peste 5.

• Școala nr. 1 Dumbrava Roșie, unde a promovat un singur elev din 9;

• Școala nr. 2 Izvoare, Dumbrava Roșie, cu 2 din 9;

• Școala nr. 1 Căciulești, Girov, cu 10 absolvenți, din care unul absent și numai doi promovați;

• Școala Solca, Oniceni, unde a promovat un singur elev, cu 5.70, din 18 absolvenți;

• Școala Stânca, Pipirig, cu 5 din 19.

”Aceste școli, cu rezultate slabe, sunt în planul de monitorizare al Inspectoratului. Sunt 38 de școli și 16 licee prinse anul acesta în planul de monitorizare. Am trimis corpul de metodiști în al doilea semestru, au fost sprijinite cadrele didactice, am discutat cu directorii de școli să se implice mai mult. La Școala 7 din Piatra Neamț, este și o problemă cu cadrele didactice. Majoritatea sunt pensionari, plătiți cu ora, dar este director adjunct acolo și trebuie să găsească modalități de creștere a actului educațional. Toate școlile cu rezultate foarte slabe… Noi am dezbătut aceste probleme, trebuie schimbată perspectiva de către toți cei responsabili – școală, elevi, părinți”, spune același inspector adjunct Milea.

Are dreptate. Ar avea, poate, și mai multă dacă s-ar mai renunța la atâtea discuții și dezbateri, aplecându-se mai mult spre concret. Pe toate verigile lanțului trofic educațional, de la pregătirea viitoarelor cadre didactice în liceele pedagogice până la titularizarea pe posturi, verificarea temeinică a gradului de pregătire a celor de la catedră, trimiterea lor la specializări și perfecționări nu doar pentru a aduna puncte la salariu, ci și pentru a fi capabili să le spună celor din bănci ce, cum și cât să învețe. De putut, sigur se poate. Au dovedit-o atâția copii frumoși și atâția dascăli dedicați. De ce n-ar fi mai mulți?

Cristina IORDACHE

Dana OSTAHIE