România pitorească: Republica Autonomă ADR Nord-Est și legile României (II)

Arătam în episodul precedent că informaţiile de interes public din Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADRNE), după mintea directorului general Vasile Asandei, având de partea sa şi o consultanţă juridică ”adecvată”, nu sunt informaţii de interes public. Le solicitasem organigrama şi statul de funcţii, grilele de salarizare şi sporurile de care beneficiază, iar deşteptăciunile pământului de la agenţie au decretat că lor nu li se aplică Legea nr. 544/2001. Am demonstrat, mai presus de orice îndoială, că li se aplică. Doar că lor nu le pasă absolut deloc. Pe de altă parte, ”agenţii” ştiu la perfecţie că drumul unui proces – astfel încât să fie obligaţi cu sentinţa pe masă să dea drumul la informaţii – e lung şi costisitor.

Astfel, într-o primă fază, am arătat inclusiv pe înţelesul lor următoarele:

a) prin autoritate sau instituție publică se înțelege orice autoritate ori instituție publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice (…). De asemenea, se supun prevederilor prezentei legi partidele politice, federațiile sportive și organizațiile neguvernamentale de utilitate publică, care beneficiază de finanțare din bani publici;

b) prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice (…).

După aceea, le-am oferit şi o definiţie, cum nu se poate mai europeană, a cheltuielii publice: orice contribuție publică la finanțarea unor operațiuni, care provine de la bugetul autorităților naționale, regionale sau locale, bugetul Uniunii alocat fondurilor ESI (fonduri europene structurale și de investiții – n.a.), bugetul unor organisme de drept public sau bugetul unor asociații de autorități publice sau organisme de drept public (…).

Prezidentul Popa de la Iaşi, un pesedist pur-sânge

De la lege citire, înţelegere şi aplicare funcţională, pădurea tutelară a agenţiei este Consiliul pentru Dezvoltare Regională (CDR). Acolo găsim pachete formate din preşedinte de Consiliu Judeţean şi câte un primar reprezentând municipiile, oraşele şi comunele din partea fiecărui judeţ al regiunii noastre. În total, judeţele Bacău, Neamţ, Suceava, Botoşani, Iaşi şi Vaslui furnizează 24 de personaje, care nu prea se ştie (oficial) cu ce ocupă. CDR este condus de un preşedinte, altul în fiecare an, după o schemă de rotaţie, ales dintre preşedinţii de CJ. Tura actuală îi revine lui Maricel Popa, un pesedist din şcoala de cadre politice de la Iaşi. Drept dovadă pentru forţa şi competenţa de partid, e suficient de amintit că a fost foarte puţin tulburat câtă vreme a deţinut funcţiile de secretar de stat la Ministerul Energiei (2013-2014) şi Ministerul Economiei (2014-2015). Şi a avut atribuţii extrem de sensibile…

Prima rundă de încercări de a-l deranja în legătură cu ce se-ntâmplă prin agenţie n-a trecut de filtrul şefei de cabinet. Amabilă, nimic de zis, dar degeaba. În plus, după cum e moda în judeţele roşii, eşti îndrumat să faci solicitare scrisă inclusiv pentru o chestiune la care se poate răspunde cu da sau nu.

A urmat, peste câteva zile, apelul direct pe mobilul marelui pesedist, dacă altfel nu merge. Ce să vezi, ce să auzi, Popa nu dă declaraţii prin telefon! Spune că nu are nicio garanţie asupra identităţii interlocutorului şi, chiar dacă îi oferi garanţii cu vârf şi îndesat, o ţine pe-a lui şi respinge orice conversaţie. Evident, pe un ton mieros, te invită la sediu, la o discuţie pe viu, omiţând, ca din întâmplare, să menţioneze că stă cam puţin prin Iaşi.

Veţi vedea puţin mai încolo şi de ce nu are rost să insistăm cu asemenea personaje care, ca un făcut, se afirmă în special în prăpădita asta de regiune de (sub)dezvoltare.

Alt aluat la AMPOR

Deşi ADRNE nu se subordonează Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Regional (AMPOR), între acestea există o relaţie funcţională, în care autoritatea dă bani, iar agenţia primeşte. Bani publici, pe bază de contract. Un argument suficient pentru a se justifica preocuparea faţă de transparenţa utilizării fondurilor.

Autoritatea este condusă în prezent de Luminţa Zezeanu, o persoană aproape nefiresc de discretă. În schimb, în mediile profesionale serioase care se ocupă cu afacerile europene, se bucură de recomandări şi aprecieri dintre cele mai frumoase.

După insistenţe lesne de înţeles în acest caz, spre deosebire de-al pesedistului de Iaşi, Luminiţa Zezeanu a întors personal telefonul, a ascultat cu răbdare întrebările, a înregistrat mirările şi a promis că se documentează. A recunoscut că n-a mai auzit de-o asemenea solicitare de informaţii publice, însă, cel puţin în privinţa organigramei şi a statului de funcţii, nu vede ce oprelişti legale pot fi ridicate de Vasile Asandei.

Şi, dacă tot nu am simţit vreo clipă că doamna de la autoritate ar fi fost deranjată de discuţie, i-am promis – în numele redacţiei şi al iubitorilor de teatru – un set complet de articole legate de distrugerea Teatrului Tineretului, să vadă cum s-a tocat bunătate de finanţare, sub privirea îngăduitoare a ADR Nord-Est, după cum se ştie.

Surpriză şocantă pentru Asandei: prin ţară se respectă legile!

În România, au fost înfiinţate şi funcţionează opt agenţii, câte una de fiecare regiune de dezvoltare. În ordine, pe lângă a noastră, sunt următoarele: Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest, Centru şi Bucureşti-Ilfov.

Deloc întâmplător, am ales mai întâi două agenţii plasate mai spre Apus, anume ADR Centru (www.adrcentru.ro) şi ADR Nord-Vest (www.nord-vest.ro). Cele două site-uri oficiale sunt aproape reconfortante. Secţiunile dedicate Legii 544 sunt generoase, îndrumările limpezi ca lumina zilei. Ca să nu fie loc de discuţii sunt uşor de găsit listele cu absolut toţi salariaţii, inclusiv funcţiile deţinute, plus structurarea pe direcţii şi departamente, astfel încât s-o înţeleagă şi Vasile Asandei, şi consilierul lui juridic, fostul judecător Iulian Mitrofan, ba şi Maricel Popa de la CJ Iaşi. Drept este, nu am găsit salariile şi sporurile, dar nu-i exclus să nu le fi căutat unde trebuie. Oricum, e mare lucru să poţi număra, unul câte unul, toţi salariaţii, de la director general la reprezentanţii trimişi la Bruxelles. (Este un moment potrivit să reamintim publicului că inclusiv ADR Nord-Est are acolo un birou de reprezentare, despre care nu prea înţelegem cu ce se ocupă.) Fără probleme, îi identifici repede pe cei plasaţi la odihnă pe bani mulţi de organizaţia de partid potrivită.

Dacă agenţiile din Transilvania pot fi lesne acuzate de apucături nefireşti în actualul context politic naţional, am ales – iarăşi, deloc întâmplător – o agenţie plină de sensuri şi expresivitate: ADR Sud Muntenia (www.adrmuntenia.ro) . Judeţele ”deservite”, numai unul şi unul: Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi, marele câştigător, desigur, Teleorman. De surpriză, s-a prins toată lumea: au organigrama publicată pe site! E de anul trecut, probabil în ultima formă aprobată prin hotărâre de CDR, dar este acolo.

Încet-încet, ne apropiem de întrebările şi mai dureroase pentru ADRNE, care izvorăsc din chiar obiectul de activitate şi alte activităţi ilustrative conexe (precum tehnica aranjării unei licitaţii!), dar şi aşteptată abordare tranşantă a şmecheriilor de la Rubik Hub. Aşadar, va urma.

■ Dicţionar european pentru uzul ADR Nord-Est

Organism de drept public înseamnă orice organism guvernat de dreptul public, constituit pentru a îndeplini în mod expres cerințe de interes general, de altă natură decât industrial sau comercial, care are personalitate juridică, a cărui activitate este finanțată în cea mai mare parte de stat, de colectivitățile teritoriale sau de alte organisme de drept public sau a cărui gestionare face obiectul controlului acestora din urmă sau al cărui consiliu de administrare, de conducere sau de supraveghere este alcătuit din membri desemnați în proporție de peste 50% de către stat, de colectivitățile teritoriale sau de alte organisme de drept public.

De asemenea, este organism de drept public orice grupare europeană de cooperare teritorială (…), indiferent dacă, în raport cu dispozițiile naționale de punere în aplicare relevante, gruparea este considerată un organism de drept public sau de drept privat.

Dacă agenţia poate cola o definiţie mai nouă, mai proaspătă, nu putem decât să ne bucurăm…

Viorel COSMA