Sf. Apostol Iuda, ruda Domnului, a fost frate cu Domnul nostru Iisus Hristos după trup, fiu lui Iosif, logodnicului Sfintei Fecioare Maria. A fost frate bun lui Iacob, fratele Domnului. Acesta, trimis fiind de Hristos ca un frate și învățător de taine și spânzurându-se și săgetându-se de cei necredincioși, și-a dat sufletul la Dumnezeu. Este prăznuit pe 20 iunie.
Se spunea că Iuda trebuie ținut ”pentru că ține piciorul pe care e rezemat pământul”. ”Când va roade acel picior, pământul va cădea și lumea se va nimici”. Se ținea vara, pentru că se credea ar fi fost frate cu Sfântul Ilie, și e rău de trăsnet.
Se ținea pentru paza câmpului, împotriva grindinei. Iuda este ”cel care stăpânește și poartă furtunile pe unde voiește și sloboade piatra asupra semănăturilor”, spuneau unii din preoții de altădată, pentru a-i impresiona pe cei care încă nu acceptaseră creștinismul ca credință.
”Iuda a dat vărsatul și se serbează ca să nu-l dea nouă și să nu zăcem”.
* Cum te proteja Iuda dacă îi țineai ziua
Sătenii munceau numai până la amiază, făcând clacă, adică lucrau numai pe mâncare și pe băutură, fără plată.
Se ținea pentru a fi feriți de cutremure. În această zi, se spăla vasul la fântână de trei-patru ori, ”spre a se îngroșa lanțul care ținea legat pământul, ca să nu se cutremure”.
Cine săpa în această zi se temea că se va surpa locul unde a săpat: ”Iuda e rău de potoape, de ploi multe, de surpături ale pământului”.
Iuda se ținea ”ca nu cumva să vină fiarele sălbatice și să răpească vitele”. Era considerat rău de moarte năprasnică și de trăsnete. Alții spuneau că e rău pentru sărituri și omoruri. Cui sărea în ziua praznicului lui Iuda, pe 20 iunie, se spunea că i se va întâmpla ceva rău.
Era considerat rău de lovituri. Unii spuneau că au văzut oameni care nu au ținut ziua lui Iuda și aceștia au fost loviți de nebuneală.
Nu se lucra nimic în această zi ”pentru a nu se îmbolnăvi oamenii de boale diavolești, din care cauză se mai numește și zi diavolească”. Era considerat rău de bube.
* Superstițiile nașterii de copii
”Ca o femeie să facă odată copil și apoi fată, e bine ca atunci când se duce să-și facă molifta de 40 de zile, să-și mute încălțămintea din picioare”.
”Ca femeia să facă băiat după fată, e bine să îngroape pe locul în care s-a zemislit copilul, căciula bărbatului, cu trei grăunțe de usturoiu și toate apoi îngropate la un loc curat”.
”Mireasa când e încălțată cu pantofi ori ghete noi, ce i se aduc de la ginere odată cu nunta, în ziua nunții, să pună două grăunțe de usturoiul în ghete, ca să facă doi copii numai”.
”Muierea când își face moliftă după primul copil, să șază jos de trei ori pe drumul bisericii, ca copiii următori să-i nască la câte trei ani”.
”Când femeia naște pentru prima oară și pentru ca să nu mai nască trei ani, e bine ca ea să pice trei picături de lapte din țâță în locul în care s-a zămislit, și să-i îngroape la rădăcina unui pom neroditor”.
”După ce mireasa se suie în car să pornească la biserică, se uită spre răsărit și zice: un porumbel și o porumbiță, adică să facă un băiat și o fată”.
”Prin războiul de învelit pânza să nu treacă nici o femeie, pentru că naște copii gemeni”.
”Fata ori femeia care va mânca o gorgoază (perja, zarzără, prună, corcodușă, etc.) înghinărată, îmbinată, are să nască doi copii gemeni”.
”Când ginerele vine la casa miresei s-o ia și să se ducă la biserică, se uită de afară pe fereastra casei la mireasă, și mireasa din casă la el printr-o salbă, ca să facă copii frumoși”.
”Când vine mireasa de la biserică, stă în vatră pe o șea cu un băiat frumos în brațe, și se uită pe coș, ca să facă copii frumoși”.
