ANALIZĂ Lecția țiganilor de la Târgu Neamț pentru politicieni și autorități

Liniștitul oraș de pe malul Ozanei, cât mai este din ea frumos curgătoare, a intrat, brusc, în atenția opiniei publice naționale, după o bătaie în plină stradă între țigani. Imaginile au indignat o țară întreagă și au devenit deranjante pentru autorități, mai ales după ce locuitorii orașului au început să critice. Pe primar, pe polițiști, Consiliul local, la grămadă. Pentru că au permis să se întâmple așa ceva.

În lipsa unor soluții concrete, autoritățile au început, și ele, să critice. Pe cei care au filmat bătaia și au plasat-o pe Facebook. Pe cei care au distribuit știrea mai departe. Pe ziariștii care au scris despre țiganii care sfidează orice autoritate. Și, nu în ultimul rând, pe țiganii care nu s-au mulțumit cu toptanul de ajutoare sociale, primite prin bunăvoința Primăriei și a consilierilor locali. Țigani care nu au apreciat că au fost lăsați să cerșească în voia cea bună prin Târg – cu zecile, deși un consilier local estimează că ar fi sute -, că li s-a permis atâta timp să înjure oamenii dacă nu primeau banii cerșiți și să tragă de trecători, în timp ce polițiști locali, după ce se cinstesc cu vin în sediul propriu, pleacă în patrulare să fie călare pe fenomenul infracțional.

* Principiul de bază: rahatul sub preș

Din punctul de vedere al oficialilor, dacă nimeni nu filma, dacă nimeni nu distribuia știrea, dacă nimeni nu scria, totul ar fi fost în regulă. În definitiv, ce s-a întâmplat?

Niște țigani au încercat să reconstituie o bătaie din Vestul Sălbatic și au reușit. Iar lucrurile ar fi mers înainte, fără probleme, dar cu ajutoare sociale date la timp, cu elevii țiganilor care nu merg la școală, dar primesc alocații, etc. Preceptul după care par să se ghideze înalții oficiali este că, în definitiv, rahatul trebuie îngropat adânc și mirosit, dacă nu mâncat, în familie.

Exact la fel s-a întâmplat când s-a scris despre polițiștii de la rutieră din Târgu Neamț, cei care au luat șpagă. Imediat s-a rățoit lumea, că, la o adică de ce se scrie, că ei sunt băieți buni, că de ce li s-a dat numele, cum mai pot da ei ochii cu cei de la care au luat bani, acum că sunt descoperiți?! Nimeni n-a zis ”Măi, parcă nu e în regulă”. În schimb, s-a căutat, pe toate palierele, sprijin pentru băieți.

Tot așa s-a supărat lumea când s-a scris despre cele pensiuni răsărite, pe fonduri de la AFIR, într-o curte, din care una este a directorului spitalului din Târgu Neamț. Păi, chiar așa, de ce se scrie? Că, la urma-urmei, dl. Apostoaie e băiat bun și, dacă tot s-a putut, de ce să nu profite? Că doar nu-i prost, cum bine se știe. Unde mai pui că, în instanță, mai cu o lege schimbată, mai cu un Cod penal modificat, poate rămâne omul și cu casa, și cu șefia spitalului, că tot s-a obișnuit. Despre licitațiile cu cântec din spital, nimeni nu mai știe nimic, nimeni nu mai spune nimic. Fiindcă timpul trece și unii știu când să se orienteze.

* Concluzia unanimă a autorităților: opinia publică este de vină!

Cu excepția primarului Daniel Harpa, toți participanții la o ședință, organizată după bătaia dintre țigani, au aruncat pisica în curtea… opiniei publice. Care nu a reacționat cum trebuie, care a făcut din țânțar armăsar, care a criticat, dar care nu face nimic constructiv. Câteva declarații sunt absolut senzaționale.

De exemplu, consilierul local Elena Ciorsac îndeamnă oamenii la un fel de haiducie, după ce-i critică… pe cei care au filmat bătaia și au stat cu mâinile în sân. Și se dă exemplu pe sine: ”Cine mă cunoaşte ştie că, dacă m-aş fi aflat acolo aş fi intervenit, pentru că nu aş fi putut să stau şi să mă uit!” Sigur că Xena, prințesa războinică, era o biată gospodină pe lângă doamna consilier.

Declarația sa este, însă, edificatoare în acest caz, pentru că devoalează un fapt la Târgu Neamț, o situație tolerată, pe care toată lumea o știa și toată lumea o accepta. ”Dacă unii tot au această pornire civică doar din spatele calculatorului, au filmat şi au postat pe Facebook, şi cam atât, aceste persoane ar putea să ne şi sesizeze de azi înainte, despre aceşti ţigani care ne ameninţă copii sau chiar pe noi. Copilului meu i-a fost luată sacoşa şi ghiozdanul. Ajung să tragă de noi. Sunt sute de cazuri în oraş. Sunt zeci de ţigani adunaţi zilnic în faţa farmaciei domnului consilier Bistriceanu şi nu poate nimeni să-i alunge. Ori de câte ori mergem la cumpărături vin efectiv şi ne înjură dacă nu le dăm bani. Sunt agresivi”.

Foarte interesantă declarație, mai ales că vine din partea unui consilier local și face referire la un alt consilier local deranjat de cerșetori. Copii cărora li se iau ghiozdanele, oameni care sunt înjurați, zeci de cerșetori…

Dar doamna consilier a sesizat pe cineva? A urmat cumva o ședință extraordinară a Consiliului Local? A făcut ceva Poliția, au făcut ceva cei de la Asistență Socială?

Un alt consilier local, Ciprian Bârsan, a făcut o constatare extrem de dureroasă: ”Am urmărit şi eu evenimentele de joi seara şi acest clip, care a apărut la toate televiziunile, a avut peste 300.000 de accesări. Este mult peste numărul de accesări ale materialelor de promovare turistică ale oraşului”. Foarte bine punctat!

Întrebarea care curge firesc de aici este cam câți oameni se vor gândi de două ori înainte să-și propună să viziteze Târgul.

Domnul Bârsan a venit și cu o propunere – curajoasă, dat fiind că e PSD-ist – de a demara o campanie on line pentru schimbarea legislației, în sensul înăspririi ei. Din păcate, în programul de guvernare al PSD, direcția este tocmai opusă și pare ireversibilă. Până atunci, n-ar fi mai simplu ca, prin Hotărâre a Consiliului Local, să se elimine orice posibilitate de a cerși pe raza orașului? Și să se aplice, la sânge, toate constrângerile pentru cei care nu repectă regulile de acordare a ajutorului social, chiar dacă asta ar însemna voturi pierdute?

La rându-i, viceprimarul Vasile Apopei s-a arătat revoltat că lumea a criticat conducerea orașului, după încăierarea țiganilor: ”Este clar că legislaţia nu ne permite, nici nouă, nici jandarmilor şi nici poliţiei, să facem altceva decât să aplicăm legea actuală. Facem apel la simţul civic al cetăţenilor. A dispărut simţul civic! De atâtea ori, atât eu, cât şi domnul primar, am făcut apel la simţul civic. În seara conflictului, o doamnă, care ne filmează acum, a fost agresată de unii ţigani, alături de patroana unui bar. Lângă ele, erau bărbaţi care nu au intervenit. Mai mult, au fugit. Un singur cetăţean român a intervenit. Toată lumea bate în primărie, că unde e primarul şi viceprimarul?… Trebuie să înţelegem cu toţii că avem şi obligaţii, nu numai drepturi. Nu putem veni toată ziua la uşa primarului, să ne rezolve problemele! Am avut intervenţii în unele zone din oraş, când au fost inundaţii, şi stăteam cu oamenii de la primărie, şi cu utilaje, iar unii cetăţeni stăteau cu sticlele de bere în mână şi ne dirijau. Nu este posibil aşa ceva!”.

Ba pare-se că da! Pentru că, vorba reclamei, pe alegători cum ți-i crești, așa îi ai! Iar îndemnul la autoapărare și ripostă nu este deloc o soluție potrivită. Nu în fața unei hoarde dezlănțuite, îmbuibată cu alcool, cu personaje violente și fără nicio teamă față de autoritatea statului.

* Un comandant de poliție calm, care va comenta mai târziu

Aflat în plină campanie electorală neoficială, de obținere a binecuvântării pentru a ocupa postul de șef al Poliției Neamț, Costinel Vlad, deocamdată mai-marele peste polițiștii din Târgu Neamț, a dat asigurări că totul va fi bine. E drept, el a fost la fața locului, trimis prin ordin de la Piatra, așa că a avut ocazia să evalueze situația cam pe când se producea.

E clar că nu i-a picat bine scandalul și, dacă nu poate acuza pe nimeni de izbucnirea lui, ridică semne de întrebare cu privire la intervenția trupelor speciale, care ar fi ajuns prea târziu: ”Intervenţia echipajelor de la Piatra Neamţ, de la Acţiuni Speciale, a fost mai tardivă, datorită (din cauza, dar, în fine – n.r.) distanţei şi pentru că se aflau la o altă acţiune într-o localitate îndepărtată de Piatra. Dar intervenţia patrulei Poliţiei Târgu Neamţ a fost foarte rapidă. Nu vreau să comentez mai mult, deocamdată. Se fac anchete şi verificări de către superiorii mei şi de către procurori”.

Ancheta pentru identificarea participanților la bătaie a fost coordonată de oameni de la județ, iar domnul Vlad a putut oferi bilanțul: ”În decurs de 15 minute de la declanşarea conflictului, au sosit patrulele de jandarmi şi ale poliţiei locale. S-a reuşit aplanarea conflictului, s-a reuşit extragerea unor elemente şi ducerea lor la secţie. Pe lângă cei care au participat în uniformă au mai fost şi alţi lucrători îmbrăcaţi în civil. S-a reuşit identificarea unui număr de aproximativ 50 de participanţi la conflict. Identificare însemnând fotografii, date stare civilă şi toate datele necesare. Dintre aceştia, un număr de 10 au fost duşi la secţie, anchetaţi şi s-a luat măsura reţinerii pentru 24 de ore, iar astăzi (vineri, 6 iulie – n.r.) vor fi prezentaţi Parchetului Târgu Neamţ, după care se vor dispune măsuri prevenite faţă de aceştia. În paralel, desfăşurăm la sediul Poliţiei activităţi de depistare şi a celorlalţi participanți la încăierare, pentru a fi dispuşi urmăririi penale. Am înfiinţat o zonă specială de siguranţă publică în zona Pieţei, Lidl, Autogară, pod Humuleşti şi spre Vânători, ce implică o suplimentare a forţelor de poliţie şi jandarmerie începând chiar de azi”.

Două zile mai târziu, duminică, 8 iulie, în ciuda măsurile speciale anunțate, a apărut un alt conflict intraetnic. Pornit de la cauze asemănătoare: fată de 14 ani gravidă, agresată de soț, apoi conflict cu rudele. Din nou, toți cei reținuți au fost eliberați și puși sub control judiciar.

* Jandarmii parcă ar vrea, dar nu au cum!

În privința jandarmilor, nu prea sunt comentarii. Căpitanul Vasile Prună, şeful Jandarmeriei Târgu Neamţ, a creionat militărește situația: ”Pe timp de noapte, nu avem nicio patrulă, de aceea s-a intervenit un pic mai târziu joi seara. Pe la ora 10. I-am chemat pe toţi de acasă şi am intervenit cu un echipaj de cinci oameni. Pe viitor, noi vom patrula, dar problema este că noi nu avem efective. Suntem puţini. Actualmente, schimbul 1 îl asigurăm noi, iar schimbul 2 şi 3 îl asigură Poliţia. Toată lumea spune «Unde e Jandarmeria?». Jandarmeria este în sprijinul cetăţeanului, dar nu avem efective în zonă. Nu avem cu ce interveni. Nu poţi să-i chemi pe toţi de acasă! Noi trebuie să luăm toate măsurile pe linie paşnică, până se schimbă legea. Nu avem ce face în plus, decât ce scrie acum în lege. Din 10 oameni, pe care-i avem pe oraşul Târgu Neamţ, sunt încadraţi 8. Din aceştia 8, doi sunt în concediu de creştere a copilului, unul este în concediu de odihnă şi rămân restul. Nu putem lucra 12 din 24, cu doar patru oameni! La intervenţia de joi seara, am intervenit cu angajaţi aflaţi în timpul liber”.

Orice adăugire este de prisos, mai ales în condițiile în care un polițist local costă cam cât un jandarm, deși eficiența nici nu poate fi comparată.

* Primarul dă asigurări că Târgu Neamț este un oraș sigur

În conferința de presă de după scandal, Daniel Harpa, primarul orașului Târgu Neamț, a atins câteva probleme. În primul rând, că orașul este unul ”încă liniştit, comparativ cu alte oraşe de aceeaşi mărime”: ”În oraşul Ţăndărei au loc frecvent astfel de conflicte, dar cetăţenii de acolo nu distribuie pe Facebook şi nu acuză că de vină e primarul”. Ceea ce nu rezolvă problema, dar măcar o lămurește și dă un mare Dislike pentru Facebook. Până la alinierea conform standardelor din Ilfov, să mai cuvin remarcate în discursul primarului trimiterile la legile extrem de permisive cu acest gen de infractori: ”Este regretabil ce s-a întâmplat. Chiar dacă suntem criticaţi pe reţelele de socializare, că primarul şi consilierii locali sunt de vină, noi avem competenţe limitate şi trebuie să respectăm legea. Incidentul a fost exagerat de unii, iar lucrurile nu au stat chiar aşa cum au fost prezentate de unii. Nu este vorba de clanuri ale etniei rome, ci a fost vorba de un conflict între două familii. Actuala legislaţie este destul de îngăduitoare pentru asemenea persoane care săvârşesc astfel de fapte, pe lângă cerşetorie.

Asta nu înseamnă că zona Târgu Neamţ este o zonă cu problemă şi că trebuie să ne fie frică să ieşim din casă, aşa cum zic unii. Poliţia naţională şi Poliţia Locală sunt la datorie. A fost un conflict spontan şi, indiferent de culoarea politică, trebuie să spunem că, atât oraşul nostru, cât şi comuna Vânători, sunt localităţi liniştite şi sigure. Nu putem spune că cetăţeanul nu este păzit”.

La capitolul soluții, pe lângă cele de intensificare a patrulelor, pe termen scurt, altele nu par a exista. Se va face apel la parlamentari pentru schimbarea legislației. Cum ei chiar asta fac, dar în sens invers, e greu de crezut că se va ajunge la o soluție până la suspendarea președintelui sau, și mai bine, până se va da o amnistie sau o grațiere generală.

Interesantă este și cealaltă problemă identificată: faptul că țiganii n-au bulibașă și de aceea se întâmplă… chestii: ”Poate vom merge cu liderii lor din judeţ chiar la ei în zonă, la Vânători şi Tăbăcari, pentru a reuşi să-şi aleagă un bulibaşă. Nu putem accepta astfel de fapte pe raza oraşului nostru. Îl vom chema pe liderul rromilor de la judeţ şi vom merge cu el în cartierele de rromi, să îşi găsească un lider cu care să putem colabora pe viitor. Există două-trei grupuri care se luptă pentru putere şi se mai ceartă de la femei. A fost un conflict izolat şi va rămâne izolat. Nu trebuie să dramatizăm şi să exagerăm! Nu există clanuri de ţigani, ci grupuri”.

Din punctul nostru de vedere, dacă, fără bulibașă, țiganii dau lovituri dezorganizat, când va exista bulibașă, totul va fi organizat, inclusiv pe perioade mai sensibile, cum ar fi cele electorale.

O soluție de cumințire a rromilor ar putea fi blocarea ajutoarelor sociale: ”Am vorbit deja cu juriştii din primărie, să vedem ce cale juridică este ca să eliminăm aceste ajutoare sociale”. În final, primarul Daniel Harpa a făcut, și el, face apel la simțul civic: ”Dacă nu vom avea simţ civic şi nu vom fi uniţi, vom ajunge să fim conduşi de cetăţeni din alte ţări, inclusiv de cetăţeni de etnie rromă”.

Până atunci, Parlamentul a votat noi drepturi pentru minorități, semn că a luat calcul asemenea posibilitate înaintea conflictului de la Târgu Neamț.

* Verdictul primăriței de Vânători: ”Ei au numai drepturi, obligaţii mai puţin”

Evident, se referă la o parte din țiganii din comună, cei răi.

”Evenimentul de aseară nu bucură pe nimeni dintre noi. Era inevitabil să nu fie implicaţi şi rromi de la Vânători. Când e vorba de ţigani, Vânători e pe primul loc, mai ales că, la noi, există două comunităţi, una din ele mai puţin şcolită, dar şi cea mai rea. Nu ne fac cinste. Bulibaşa lor a murit şi am cerut şi altor lideri rromi de la judeţ să-i ajute să-şi pună un bulibaşă. Dar se ceartă între ei şi toţi se vor şefi. Am încercat tot ce este omeneşte să-i liniştim şi să-i ajutăm. Conform legii, nu poţi să le faci rău, pentru că intri la discriminare. Ne învârtim într-un cerc vicios, le dăm amenzi, nu le plătesc, nu vin la muncă în folosul comunităţii, iar amenzile împovărează bugetul local. Ar trebui să sensibilizăm şi oamenii, să nu le mai dea bani, atunci când cerşesc. Avem toată disponibilitatea şi să facem front comun. Şi eu îmi doresc să am linişte în comuna mea. Ei au numai drepturi, obligaţii mai puţin. Trebuie luate măsuri, că mâine-pomâine ne dau în cap”.

Și Adriana Petrariu știe depre ce vorbește. În comuna condusă de ea, au fost programe extrem de atrăgătoare pentru integrarea rromilor. Le prezintă, succint, chiar primărița: ”Sunt din 1983 în primărie şi, prin tot ce am făcut până acum, am încercat să-i integrăm. Avem o evidenţă strictă a lor. Multe proiecte au fost făcute pentru rromi. S-au făcut case, s-au reparat case, s-a făcut baie comunală. Am grădiniţă de vară, dar, din 40 de copii rromi, doar 4 vin. Cei care sunt înscrişi la şcoală vin câteva zile, pentru a lua acea alocaţie, şi după aceea nu mai vin. Le-am pus la dispoziţie şi microbuz. Degeaba! Noi ne străduim, dar să nu credeţi că ne este aşa uşor. Trebuie să facem front comun. Trebuie să facem demersuri pentru modificarea Legii 416 şi a Legii 55. Aş merge şi pentru înăsprirea unor legi”.

E greu de contrazis doamna primar. Niște mici amendamente, totuși, se pot ridica. Unul ar fi legat tot de ajutoarele sociale. Apoi ar fi faptul că mulți copii rromi nu merg la grădiniță, nu merg la școală, dar, totuși, primesc alocații. Există aici și o complicitate (involuntară) a cadrelor didactice, care se feresc să pună absențe, de teamă, pe de o parte, din interes, pe de altă parte, că nu ar mai avea catedre. Și acest lucru nu se întâmplă doar la Vânători, ci e o practică generală.

Vasile Săvoiu, şeful Poliţiei Locale Vânători-Neamţ, s-a adresat mai mult parlamentarilor de Neamț, chiar dacă aceștia nu erau prezenți. Apelul său ar fi pentru modificarea legislaţiei, astfel încât țiganii care nu-şi plătesc amenzile sau nu prestează muncă în folosul comunităţii să facă închisoare: ”Sunt în comuna Vânători din anul 1987 şi cunosc foarte bine cartierele de rromi. Zilele acestea, a venit la mine un cetăţean şi mi-a spus că ţiganii i-au furat vreo 5 prăjini de ovăz. M-am dus cu colegii de la Poliţia Locală şi am depistat ovăzul în iesle la nişte rromi, dar, când a fost ca păgubitul să depună plângere la postul de Poliţie, acesta nu a mai dorit să depună plângere. Dacă nu se depune plângere, e normal că nu am puterea să mai fac nimic! Am 450 de mandate de muncă în folosul comunităţii, iar din aceştia doar vreo 200 au venit la muncă, restul nu. Acum îmi vine de la instanţă că mandatele s-au prescris. Sunt unii care au şi amenzi în valoare de 300 milioane lei vechi. Primăria are miliarde de lei la buget datorii, numai din amenzi. Nu ai ce să le iei! Când îl chem la mine, să-i dau amendă, îmi spune că amenda s-o plătească ăla care o dă. Trebuie intervenit pe lângă factorii politici, pentru modificarea Ordonanţei 55. Am citit într-un ziar că domnul deputat Iftimie a făcut un proiect de lege, prin care cei care nu îşi plătesc amenzile să facă închisoare. Adică munca în folosul comunităţii să se transforme în închisoare. Ar fi nevoie de înfiinţarea unor centre pentru minori, pentru că nu poţi lua acum copiii de lângă părinţii rromi, dacă nu ai unde să-i duci. Nici nu poţi să le tai ajutoarele sociale, că te reclamă pe la alte instituţii. Este nevoie urgentă de schimbarea legislaţiei”.

Evident, și domnul Săvoiu are dreptate. Oamenii sunt înfricoșați de țigani, le este teamă. Ce poate crede un cetățean păgubit când află că un polițist vede cu ochii lui un lucru furat și nu intervine, pentru că nu este o plângere? Cum să depună plângere cineva, când știe că nu poate fi protejat, că i se poate da foc la casă sau că-i poate fi bătută nevasta, ca să nu mai vorbim de copii?

Din păcate, concluzia este de natură să ne sperie. Situația de la Târgu Neamț se poate repeta peste tot, în condițiile în care infractorii nu au nimic de pierdut, nici măcar libertatea. Autoritățile se plâng de lipsa unei legislații adecvate, dar se bucură de voturile asistaților sociali. La țară, în foarte multe sate, rromii zeciuiesc veniturile sătenilor. Fără teamă. Cerșetorii sunt organizați și sunt folosiți cu preponderență copii, pe care nu îi scoate nimeni din familie întru o brumă de tentativă de reintegrare socială, ci sunt lăsați în promiscuitate și pregătiți ca viitori infractori. Nu mai există școli de corecție, că nu-i politically corect. În schimb, este corect să fii scuipat pe stradă, batjocorit, agresat de puradei murdari, obraznici și ghidonați de pe margine de mici bulibașe coordonatoare de grupuri infracționale.

Valentin BĂLĂNESCU