Pe 9 august 2018, Guvernul a anunțat că a pus în dezbatere publică noua lege a pensiilor și a prezentat, cât pe scurt, cât pe larg, aspecte din ceea ce își propune să facă în legătură cu pensiile românilor.
O formulă nouă de calcul, condiții noi pentru pensionare și un buget cam de două ori mai mare decât actualul. Până la a face planuri de cheltuire a viitoarei pensii, se cuvine precizat, dintr-un început, că noua lege va intra în vigoare abia peste 3 ani!
Abia din septembrie 2021 ar trebui să se dubleze pensiile, comparativ cu cele din 2016. Altfel spus, mai ușurel cu entuziasmul pentru cuponul de pensie, că mai e mult până departe.
* Cum își așează PSD ploile pentru prezidențiale și parlamentare
Ministrul Muncii, Lia Olguta Vasilescu, a anunţat că impactul bugetar va fi mai mult decât dublu faţă de cel de astăzi, dar susţine că vor fi bani suficienţi pentru plata pensiilor. Desigur. Doar n-o să spună altceva, devreme ce e proiect inițiat de partidul din care face parte și pe care-l slujește la minister.
Schimbările aduse de noua lege a pensiilor intră în vigoare din 2021.
Până atunci, vor exista două majorări ale punctului de pensie. Una e programată în septembrie 2019, cu două luni înainte de alegerile prezidenţiale, deci cu o lună înainte de campania electorală. Cealaltă e planificată un an mai târziu, cu două luni înainte de alegerile parlamentare. Practic, chiar fără dorința expresă de a căuta nod în papura guvernării actuale, nu se poate trece cu vederea coincidența că mărirea pensiilor e legată tocmai de două examene electorale importante pe care PSD evident vrea să le treacă.
La fel, nu trebuie uitat faptul că vorbim de un proiect de lege, încă neaprobat, care, urmare a dezbaterii publice, poate suferi modificări, chiar substanțiale. Cei care, după anunțul Liei Olguța Vasilescu, băteau cruci de mulțumire pentru pensiile dublate ar trebui să mai aștepte măcar până ajunge proiectul în Parlament. Și să nu uite principiul că, pentru ciorba bună, găina este condiția necesară, dar nu și suficientă.
Atenție! Proiectul noii legi a pensiilor NU se aplică ÎNCĂ! Pentru a intra în vigoare în septembrie 2021, acesta trebuie aprobat de Guvern, adoptat de Parlament, promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial.
Până atunci, actuala legislaţie rămâne intactă și, în vreme ce ministrul promite că, în paralel, începe recalcularea celor peste 5 milioane de pensii aflate în plată, se cuvin reținute principalele modificări propuse prin noua lege. Măcar de amorul conferințelor de presă ce vor avea loc anul viitor și în 2020.
* Propunere: recalcularea pensiilor aflate în plată și noua formulă
Zice Lia Olguța Vasilescu: ”În lege se menționează că nicio pensie nu va scădea. În cazul în care, în urma recalculării, va rezulta o sumă mai mică decât cea aflată deja în plată, atunci se va menține suma în plată”.
Recalcularea se va face după o formulă nouă. Acum, pensia se bazează pe punctajul obţinut, mai întâi lunar, prin împărţirea salariului persoanei la salariul mediu pe economie, comunicat de Institutul de Statistică, apoi totalul se împarte la cele 12 luni ale anului, după care se face media punctelor pe toată vechimea şi se înmulţeşte cu punctul de pensie.
Potrivit noului proiect, punctul de pensie va fi înlocuit cu Valoarea Punctului de Referinţă (VPR), care este 75 de lei și care nu se mai înmulţeşte cu punctajul mediu, ci cu suma punctelor obţinute în întregul stagiu de cotizare; automat, pensia va fi mai mare decât cea obţinută prin vechea metodă de calcul.
Valoarea punctului de pensie se actualizează conform Programului de Guvernare:
– 1.265 de lei în 2019;
– 1.775 de lei în 2020;
– 1.875 de lei în 2021, adică suma aferentă VPR nou introdus, de 75 de lei, la care se adaugă majorarea de 10% aferentă sporurilor, acordului global și altor drepturi de natură salarială pentru care s-au plătit contribuții;
– din anul 2022, Valoarea Punctului de Referință se va indexa, anual, cu inflația.
* Propunere: pensia anticipată de acum va fi pensie pentru limită de vârstă atunci
Conform expunerii de motive din proiectul noii legi, actuala pensie anticipată – cea nepenalizată – devine pensie pentru limită de vârstă. Astfel, persoanele care au 8 ani peste stagiul complet de cotizare, inclusiv perioade asimilate, se pot pensiona pentru limită de vârstă cu 5 ani înainte de îndeplinirea vârstei standard.
Proiectul reglementează și condițiile în care se poate reduce cu 6 ani vârsta standard de pensionare pentru femeile care stagiul minim de cotizare, de 15 ani, și au născut și crescut 3 copii, până când aceștia au împlinit 16 ani. De la al patrulea copil în sus, se dă câte un an suplimentar pentru fiecare.
Conform documentului, pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani.
”La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate nu se iau în considerare perioadele asimilate în care persoana a beneficiat de pensie de invaliditate, a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar și a satisfăcut serviciul militar. Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare”.
* Propunere: pensie de invaliditate cumulată cu alte venituri
Potrivit proiectului, se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a da posibilitatea beneficiarilor să desfășoare anumite activități și să poată cumula veniturile din aceste activități cu pensia de invaliditate.
Astfel, gradul I e caracterizat de deficiență funcțională gravă și capacitate de muncă diminuată, gradul II e caracterizat de deficiență funcțională accentuată și capacitate de muncă diminuată, iar gradul III e caracterizat de deficiență funcțională medie și capacitate de muncă diminuată.
* Propunere: ajutor pentru soțul supraviețuitor
Pensia de urmaș va reveni copiilor și soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.
Prin noua Lege, se propune o nouă prestație – ajutorul pentru soțul supraviețuitor, care poate merge până la 25% din pensia soțului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie.
Noua prestație se acordă în următoarele condiții:
– soțul supraviețuitor are stagiul complet de cotizare;
– are vârsta standard de pensionare;
– nu s-a recăsătorit;
– durata căsătoriei a fost de cel puțin 10 ani, iar suma totală încasată să nu depășească 80% din salariul minim brut pe economie.
* Propunere: pensia minimă sau indemnizație socială
Din 2021, pensionarii care au între 1- și 15 ani vechime în muncă, pensia minimă va fi la nivelul a 40% din salariul minim brut pe țară, iar pentru fiecare an în plus peste cei 10 se va adăuga 1% din același salariu minim brut pe țară. Proiectul spune că, dacă pensia cuvenită e sub nivelul pensiei minime, se va acorda pensia minimă.
”Pensia minimă reprezintă un prag minim al cuantumului pensiei şi se stabilește în procente, minim și maxim, din salariul minim brut pe țară garantat în plată, în funcție de stagiul de cotizare realizat, astfel: procentul minim este de 45%, aferent stagiului minim de cotizare, la care se adaugă câte 1% pentru fiecare an de stagiu de cotizare realizat peste 15 ani, fără a depăși procentul maxim de 75%”.
”Calitatea de pensionar se dobândește de persoanele care dovedesc stagiul minim de cotizare de 15 ani. Începând cu data intrării în vigoare a legii, persoanele care nu îndeplinesc condiția de stagiu minim de cotizare de 15 ani vor primi o indemnizație socială și fac obiectul unei alte legi”.
Printre modificările propuse se află și introducerea posibilității ca beneficiarul să poată alege dacă vrea pensie în funcție de cât a contribuit sau dacă vrea indemnizație socială. Dar trebuie să aleagă în orb, înainte ca noua lege să intre în vigoare. Un fel de credit în alb pe care îl acordă actualilor guvernanți: ”Pensionarii care au stagiul de cotizare mai mic de 15 ani pot opta între pensie și indemnizația socială, cu 3 luni înainte de intrarea în vigoare a legii. (…) Pensionarii care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiază de recalculare, iar dacă suma rezultată din calcul este sub indemnizația socială pot opta pentru aceasta din urmă”.
Noile prevederi propuse statuează că, la determinarea cuantumului pensiei, se vor lua în calcul și sumele încasate cu titlul de acord global, sporurile, al 13-lea salariu, orele suplimentare, primele, premiile și alte drepturi de natură salarială.
În situația în care venitul total nu poate fi dovedit, se acordă o majorare a punctajului lunar cu 10%, din oficiu, pentru perioada 1 februarie 1975 – 1 aprilie 2001. ”Dacă pensionarul prezintă adeverințe din care reiese un procent mai mare de 10%, se acordă suma rezultată din recalculare. Dacă după recalcularea conform adeverințelor aduse rezultă o pensie mai mică, atunci se păstrează pensia calculată cu majorarea de 10% acordată inițial”.
* Alte propuneri, pe scurt
Pensionarul este definit ca persoana care beneficiază de pensie de asigurări sociale şi a realizat cel puţin stagiul minim de cotizare de 15 ani, precum şi nevăzătorii care au realizat 1/3 din stagiul complet de cotizare.
Studiile de masterat şi de doctorat vor fi luate în calcul la vechimea necesară pensionării. În prezent, numai studiile de licenţă sunt considerate vechime în muncă. Rămân valabile studiile universitare la zi, stagiul militar, pensia de invaliditate, concediului medical, celui pentru creșterea copilului, șomajului indemnizat, deportării, prizonieratului și detenției politice. Studiile universitare, master, doctorat se valorifică la stabilirea drepturilor de pensie doar pe durata normală de studii, conform legii. Condiția pentru asimilarea perioadei necontributive este ca stagiul minim de cotizare să fie de 15 ani.
Plata retroactivă a contribuţiilor pentru pensii: dacă, în prezent, plăţile se pot face în urmă pentru cinci ani consecutivi, în viitor se vor putea alege perioade precise din orice an anterior. Totodată, această posibilitate va fi permanentă, nu temporară, cum este acum. Plata se va putea face în rate, dar nu mai târziu de 1 an de la încheierea contractului. În cazul neplății integrale, stagiul de cotizare se valorifică proporțional cu suma plătită.
Se vor pensiona mai repede persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare: au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, dacă au realizat stagii de cotizare în grupa I de muncă sau au fost încadrate în condiţii speciale. Vârsta standard de pensionare se reduce cu 10 ani după 20 de ani de muncă.
Statul va lua un comision de la Pilonul II. Proiectul noii legi propune ca, lunar, administratorii de pensii private să vireze Casei Naţionale de Pensii o cotă aplicată lunar asupra sumei totale administrate privat.
Concret, începând cu luna septembrie 2021, fondurile din care sunt plătite pensiile de stat vor fi formate din contribuţiile plătite de angajaţi (21,25% din salariu), sumele alocate de stat şi un comision perceput lunar administratorilor de pensii private. Comisionul, după cum au estimat specialiștii, ar fi cam 0,5%, ceea ce ar însuma vreo 40 milioane de lei anual.
* Exemplele Olguței
Ministrul Muncii a prezentat câteva exemple de pensii, după intrarea în vigoare a noii legi:
1. Doi medici, bărbat şi femeie, cu stagiul realizat de 37 de ani, în care bărbatul are o pensie de 1.980 lei, iar femeia de 2.310 lei
O femeie şi un bărbat de profesie medici cu stagiul realizat de 37 de ani, bărbatul are în prezent o pensie de 1.980 lei, iar femeia de 2.310 lei. În anul 2021, după ce se va aplica noua formulă, ambii vor ajunge să aibă o pensie de 4.725 lei.
2. Trei profesori, două femei şi un bărbat, cu acelaşi stagii diferite
Două femei şi un bărbat sunt profesor. Prima femeie are un stagiu complet de 26 de ani, un stagiu realizat de 35 de ani şi o pensie în plată de 1.650 lei.
A doua femeie, care a ieşit la pensie cu un stagiu complet de 30 de ani, care are un stagiu realizat tot de 35 de ani, are acum o pensie de 1.463 lei, cu 200 lei mai puţin decât cealaltă femeie, deşi au lucrat acelaşi număr de ani.
Bărbatul, cu stagiul complet de 35 de ani, cu aceeaşi vechime în muncă de 35 de ani, ca femeile, are în prezent o pensie de 1.254 lei.
Pensia celor trei va creşte etapizat până în 2021, adăugându-li-se anual creşterea punctului de pensie, dar pe noua formulă vor ajunge să aibă o pensie egală de 3.000 lei.
3. Două femei de profesie funcţionar, care au ieşit la pensie în ani diferiţi
Două femei funcţionar-contabil au realizat un stagiu egal de 33 de ani, dar au ieşit la pensie în ani diferiţi. Una are în plată 1.144 lei, iar alta 990 lei.
În 2021, ambele vor avea 1.950 lei, după ce li s-a aplicat formula de calcul.
4. Un bărbat şi o femeie care sunt profesori universitari, dar au acelaşi număr de puncte
Doi profesori universitari, bărbat şi femeie, au acelaşi număr de puncte, 108. Bărbatul are, în prezent, o pensie de 3.630 lei, femeia are 4.180 lei.
În 2021, după formula de calcul, vor avea o pensie de 8.100 lei.
* Între dorință și putință
Deși doar la stadiul de propunere, noua lege a pensiilor implică o majorare semnificativă a cheltuielilor cu pensiile. Deși ministrul Lia Olguța Vasilescu spune că sunt bani, dar n-a precizat unde sunt sau de unde sunt. În schimb, sunt destui specialiști din domeniu care își manifestă rezervele.
Bunăoară, după calculele făcute, cheltuielile cu pensiile, la bugetul asigurărilor sociale de stat, vor creşte cu 11% în 2019, dacă noua lege a pensiilor va intra în vigoare în forma actuală. Astfel, de la 60,7 miliarde lei în acest an, vor ajunge la 67,4 miliarde lei în 2019. În 2020, vor urca la 83,8 miliarde lei, adică 38% în plus față de anul acesta. În 2021, cheltuielile sar bine de suta de miliarde – 115,7 miliarde lei mai exact, iar în anul 2022 vor fi la 140,02 miliarde lei. Adică mai mari cu 130% față de anul 2018!
Sunt bani? Nu-i vorbă, toată lumea vrea s-o ducă pensionarii mai bine, dar ne permitem chiar atât de bine? E greu de crezut că, în contextul actual – economic, social și, a nu se uita!, politic – bugetul asigurărilor sociale poate suporta aceste creșteri propuse prin noua lege. Niciodată, nicăieri în lume – nici măcar în China, cu care ne comparăm prin declarații populiste! – nu s-au majorat pensiile trei ani la rând cu 25% anual! Pentru că nu e nicio șansă ca PIB-ul să crească în halul ăsta. N-o face în China, sigur n-o va face nici în România!
În plus, sistemul de pensii este deja în deficit și orice majorare de pensie se va face pe datorie. Pe care o vom plăti tot noi, că nu pică bani din cer. Eventual se vor împrumuta ca să poată plăti pensiile, dar este clar că această creştere a cheltuielilor publice nu este sustenabilă pe termen lung.
Dana OSTAHIE
SURSA: Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Hotnews, Economica.net
FOTO: Facebook/ Lia Olguța Vasilescu
