Opt luni și jumătate au trecut de când Geanina Sechel a murit, la numai 23 de ani, în Spitalul Județean Neamț, la o zi după ce adusese pe lume o fetiță sănătoasă. Povestea este arhicunoscută și numai de dragul rigorii se cuvine sintetizată. Ana Geanina Sechel a venit să nască la maternitatea din Piatra Neamț, ea fiind de loc din Bârgăuani. Potrivit medicilor, la internarea din dimineața de 28 noiembrie 2017, tânăra avea o stare generală bună, sarcina era la 40 de săptămâni și 6 zile, dar fără contracții. Nașterea a fost una normală, femeia a avut o evoluție bună, spun medicii. Nenorocirea a început pe 30 noiembrie, când Geanina a intrat în criză cardiacă, cu 212 puls. Era pe secția unde a născut, a fost chemat un cardiolog, dr. Lucia Chetreanu, care a venit după trei ore. Timp în care ar fi fost reținută de alte urgențe, încă nedovedite, dar și-ar fi făcut meseria telefonic, recomandând tratament pentru tânăra cu tahicardie. Când a venit să vadă pacienta, dr. Chetreanu a decis transferul ei pe cardiologie, iar după o oră și jumătate a fost trecută pe ATI, unde, la ora 23, i s-a pronunțat decesul oficial. O dramă povestită pe scurt.
Cum spuneam, de atunci au trecut opt luni și jumătate. Timp în care micuța Erika Geanina crește fără mamă, iar tânărul văduv, Cătălin Sechel, așteaptă, în continuare, să-i spună cineva de ce i-a murit soția. Cu vagoane de hârtii trimise pe la toate instituțiile care trebuie să ofere răspunsuri familiei, cu dosar instrumentat de Parchet, cu numeroase comitete, comisii și comiții care n-au făcut decât să-și paseze de la una la alta întrebările, Cazul Sechel este rătăcit în moravurile lejere ale așa-numitului Sistem. Ultimele opt luni au stat sub semnul ”Așteptăm raportul medico-legal”, raport providențial care ar urni Cazul Sechel din loc. Nu înspre bine – că bine n-are cum să-i mai fie mortului -, nici înspre rău neapărat – deși niște vinovați ar trebui să se contureze, ci, pur și simplu, să se urnească.
* Unde-i raportul?
Necropsia Geaninei Sechel s-a făcut la Serviciul de Medicină Legală Neamț. Probe au fost, însă, trimise la IML Iași, pentru examene histo-patologice. Treaba cu cauza morții… Din acest punct, repetatele întrebări privind rezultatele medico-legale au avut un singur răspuns: n-au venit de la Iași, durează…
Într-un final, pe 7 august 2018, adică alaltăieri, cei de la Iași le dau peste nas celor de la Neamț: ”Examenul histopatologic solicitat de SMLJ Neamț, prin adresa A3/382/02.12.2017 din 06.1.22017, privind pe SECHEL GEANINA a fost finalizat pe data de 04.05.2018 și trimis către instituția solicitantă la data de 09.05.2018”.
Adică la SML Neamț. Care nu se știe ce a făcut cu el, fiindcă șeful e în concediu și nimeni nu spune nimic. Sigur este că n-a ajuns nici la poliție, nici la Parchet, nici la Cătălin Sechel, nici la DSP, nici la Colegiul Medicilor, nici măcar la conducerea Spitalului Județean Neamț. ”Trebuie să știm ce scrie în raport, să vedem unde este raportul, ce este cu el, fiindcă este o stare de tensiune foarte mare”, declara directorul Codruț Munteanu, pe 8 august. ”Astăzi mergem la Medicină Legală, să vedem ce este acolo, e culpă sau nu e culpă! Și noi vrem să știm, pentru că, dacă expertiza spune că e culpă și noi o ținem pe doctoriță aici…Trebuie să aflăm dacă e culpă sau nu e culpă, că de aici pornesc discuțiile. Nimeni nu știe nimic! Raportul medico-legal am înțeles că este apanajul organului de anchetă. Singurul care intră în posesia expertizei este organul de anchetă care a solicitat expertiza. Eu am trecut prin astfel de situații, de anchetă, știu bine ce trebuie făcut și cum: histopatologicul iese în 45 de zile, maxim 60 de zile de când a pornit expertiza. S-a întârziat foarte mult și acolo”, a adăugat acesta.
Doctorița ”ținută aici” este Lucia Chetreanu, cardiologul ajuns la inima Geaninei după trei ore de la apel, cea care a fost sancționată cu 10% la salariu și a dat în judecată Spitalul Județean, considerându-se nedreptățită.
Nedreptățit s-a simțit și ginecologul Cosmin Rugină, care a fost sancționat cu avertisment, pe care, evident, l-a contestat, tot în instanță.
Numai nedreptățirea Geaninei n-a ajuns în instanță, că nu-i raportul medico-legal.
În așteptarea lui, că doar atât a mai rămas, se cuvin reluate puncte importante, cheie, din filmul acestei drame. Le-am spus pe nume o dată, de două ori, de trei ori… Le spunem din nou, că… poate-poate.
* Începutul care nu prevestea nimic rău
Dr. Cosmin Rugină este cel care a supravegheat-o, la cabinetul său privat, din săptămâna 10-11 de sarcină. El spune că a depistat-o cu un puls crescut, un ”puls relativ normal în sarcină”, și pacienta i-a spus că ”în general, are palpitații de când era mică, mai are așa ceva, dar netratată”. I-a recomandat consult cardiologic, tânăra l-a și făcut, cândva prin luna mai, iar diagnosticul pus de acesta a fost tahicardie sinusală, cu tratament. Așa precizează dr. Rugină.
Diagnosticul ar fi fost consemnat în foaia de observație, ”la istoricul pacientei”, iar dr. Rugină a considerat că nu mai e nevoie să informeze medicul șef de secție, pentru că ”nu este o patologie care să necesite ceva în plus”, chiar dacă tânăra era internată.
Un alt personaj important din această dramă, dr. Lucia Chetreanu, cardiologul de gardă pe 30 noiembrie, a declarat că ”tahicardia la o sarcină este o stare fiziologică, tahicardia sinusală este normală până la 120 de bătăi pe minut”. Geanina Sechel avea cam 212 puls când s-a decis chemarea cardiologului.
După internarea tinerei, dr. Rugină spune că a consultat-o ”cu examen ecografic, cu tot ce se face uzual. Ulterior, în decursul nopții, în jurul orei 3 dimineața, s-a declanșat travaliul, în 29 noiembrie. Travaliul a decurs normal și a născut spontan, la ora 11.20, deci după un travaliu de 8 ore, în limite normale pentru primipară (n.n. – prima naștere). Copil sănătos, 3760 de grame, fără probleme deosebite, monitorizată în timpul travaliului, monitorizată după travaliu, starea ei bună. După care, după cele 4 ore pe care trebuie să le stea în sala de naștere orice femeie care a născut, a fost lăsată pe secția de lăuze, unde, de asemenea, starea ei a fost bună, a primit și aparținători. Totul până aici a fost bine. A doua zi eram de gardă, în 30 noiembrie, după naștere, am văzut-o la vizită, starea ei era bună, am vorbit cu pacienta, până aici nicio problemă. Ulterior, lucrurile s-au schimbat, la ora 17, când am fost anunțat că pacienta acuză palpitații și transpirații. Am mers în salon, într-adevăr pacienta avea o stare bună (?), ținând cont de afecțiunea ei, tahicardie sinusală. Totuși, în momentul acela, am cerut consult cardiologic, s-a făcut un EKG, s-a administrat tratament, după care a mers la cardiologie. Eu am anunțat la ora 5 (n.n. – ora 17) cardiologul, au fost, am înțeles, niște mici probleme, că n-a putut ajunge inițial, mi s-a spus telefonic ce trebuia să-i dau (n.n. – pacientei), lucru pe care l-am făcut. Secția noastră nu are toate medicamentele cardiologice. Și s-au putut administra tratamentul pacientei, dar am rugat, într-adevăr, și să-i fie adus propanolul de care avea nevoie, noi nu avem pe secție. După care doamna doctor a văzut și a decis transferul pacientei (n.n – pe cardiologie). La ora 20, a fost transferată pacienta”.
* Dr. Eliza Margină: ”Îl solicit pe doctorul Rugină, îi pun foaia în brațe: acum te duci la doctorița Chetreanu!”
Medicul șef de gardă pe Secția OG în 30 noiembrie, dr. Eliza Margină ne-a declarat: ”Nu am știut de acest caz. Cazurile deosebite sunt prezentate de colegul celălalt, medicului șef de gardă. Eu nu am fost solicitată, nu am fost înștiințată. La ora 18 și ceva, nu m-am uitat la ceas, am coborât la sala de nașteri. Și mă-ntâlnesc cu dr. Rugină, care a spus că o așteaptă pe dr. Chetreanu. Că (n.red. – pacienta) este cu tahicardie, a făcut tratament și a făcut un puls de 200. Zic: «Măi, dar cum n-a venit până la ora asta?!» Și zice «O aștept să vină». Pe la 7 și un sfert (n.red. – 19,15), vine asistenta de sector la lehuze și-o-ntreb «A venit doctorița Chetreanu?» El doar mi-a relatat, mi-a spus că așteaptă doctorița, nu m-a solicitat. Pacienta era cunoscută cu boala ei cardiacă și cu tratament, de medicul curant, de dr. Rugină. În fine, cer de la asistenta care a venit după ora 19 foaia pacientei, îl solicit pe doctorul Rugină, îi pun foaia în brațe: «Acum te duci la doctorița Chetreanu!» Și de-aici… A venit și mi-a spus că a transferat-o, ca să-i dea tratament și să fie în supraveghere, pe cardiologie, după care, în jur de ora 22, mă sună că-i pe ATI, că s-a degradat lehuza. În minutul următor, am fost jos! Era resuscitată, de dr. Gurău. Pe secția OG nu este propanolol. Dar, când avem nevoie de medicație, încercăm să găsim la cardiologie sau la dermato, nu avem tratament specific pentru toate specialitățile. Vorbim cu medicul respectiv, îl solicităm, îl rugăm, trimitem infirmiera… Dar eu nu știu dacă a venit cardiologul, efectiv, sau dacă dr. Rugină s-a dus la cardiolog când a venit cu foaia”.
* Trei ore de așteptare
O declarație surprinzătoare, dar probabil corectă, privind timpul în care Geanina Sechel a așteptat un cardiolog, a dat-o dr. Cristina Iacob Atănăsoaie, managerul interimar al spitalului: ”Există terapie intensivă pe secția cardiologie și acolo se putea administra tratamentul pentru tulburările de ritm cardiac ale pacientei. Nu putea fi transferată direct pe ATI, deoarece, la început, pacienta nu avea și tulburări respiratorii”. Corect, s-ar putea zice, dar, dacă nu a venit cardiologul, s-a rămas în așteptare conform protocolului?
Cardiologul de gardă în 30 noiembrie afirmă că, în intervalul dintre solicitare și momentul efectiv al consultului pacientei, a avut alte urgențe, în UPU și în propria secție. ”Inițial, a fost un consult telefonic. După indicații, s-a administrat tratament cu un betablocant neselectiv, care influențează numai frecvența cardiacă, nu și tensiunea, domnul doctor (n.n. – dr. Rugină) mi-a spus că tensiunea era 11 cu 7, pentru că am discutat cu domnul doctor, eu fiind la un stop cardio-respirator la Unitatea de Primiri Urgențe și, ulterior, alte două urgențe grave, care au ajuns la terapia intensivă a spitalului. În momentul când m-am eliberat, a și venit domnul doctor cu foaia, am și văzut electrocardiograma, am decis transferul de urgență al pacientei spre a fi supusă tratamentului”.
Faptul că a durat ceva vreme până a ajuns la pacientă nu a influențat evoluția acesteia, spune dr. Chetreanu, care a explicat: ”Cordul era mult dilatat, am și făcut investigația ecocardiografică – sunt și la foaia de observație -, cavitățile cordului sunt mult dilatate, cu o alterare severă a funcției sistolice. Probabil că această patologie s-a instalat în ultima lună de sarcină și datorită tulburărilor, ca și un cerc vicios, fiind cele care agravau starea, și invers”.
Important de consemnat: ecocardiografia nu s-a făcut pe secția de cardiologie, ci la terapie intensivă! După aproximativ patru ore! De ce nu s-a făcut pe Cardiologie această investigație? Nu exista aparatură pentru așa ceva?
Ba da, dar nu avea dr. Chetreanu competențe. A spus-o, în clas, dr. Cristina Atănăsoaie Iacob, la momentul respectiv: ”Medicul cardiolog a fost trimisă în anul 2012 de medicul șef de secție și de mine, care eram director medical al spitalului, la cursul de ecocardiografie, iar după, trebuia să dea un examen ca să obțină competența, dreptul de a face astfel de investigații, dar nu are actul doveditor. Poate să facă investigația asta, cu scop informativ, dar n-are dreptul să semneze un buletin de ecocardiografie și atunci nu poți da un diagnostic. În caz de urgență, medicul ia legătura cu șeful de secție sau cu înlocuitorul lui”. Și tot managerul de atunci al spitalului spunea că Geaninei Sechel i s-au aplicat manevre de resuscitare pe secția Cardiologie, iar cea care i-a aplicat electroșocuri ca să-i repornească inima a fost dr. Lucia Chetreanu: ”Nu știu ce să spun, nu știu care a fost rațiunea doamnei doctor când a dat acele șocuri electrice. Eu știu că se fac pe tahicardie ventriculară sau în fibrilații cu ritm rapid, în caz de fibrilație ventriculară, atunci când pacientul este aproape de stop cardiorespirator. Dar eu n-am auzit niciodată să se dea șocuri electrice în tahicardie sinusală. Nu știu de ce s-a schimbat așa doamna doctor, pe foaia de observație nu este menționat de ce s-a procedat așa, șocul a fost dat sincron. Dar, neîntâlnind în cariera mea șoc dat pe tahicardie sinusală, nu știu ce efect poate avea”.
* Niciun consult cardiologic de la internare!
Medicul Lucia Chetreanu preciza, la acel moment, că, din punct de vedere cardiologic, tânăra nu a fost consultată în tot timpul de la internare până la naștere: ”Vreau să mai precizez că, în momentul transferului pacientei, din secția terapie intensivă a cardiologiei în secția terapie intensivă a spitalului, în momentul transferului, acesteia i s-a făcut ecografia cardiacă, care a și confirmat această suspiciune. Am luat legătura cu medicul de gardă de la Institutul de Boli Cardiovasculare din Iași, în vederea transferului, dar, desigur, după stabilizarea pacientei. (…) Pacienta a venit destul de bine, la internare, cu tensiune destul de bună, aceste tulburări de ritm s-au instalat intermitent, nu se punea problema (n.n. – unui consult cardiologic). Pacienta a fost monitorizată la terapie intensivă, era în parametri fiziologici postnatali. Eu nu am știut despre existența acestei patologii în momentul transferului de la obstetrică-ginecologie. Ea era supravegheată pentru că făcea tahicardie sinusală, care este un ritm specific cardiac mai accelerat la o graviduță. Sarcina, în sine, probabil tardiv, a declanșat această decompensare cardiacă”.
* Explicații de la cardiolog
Nu reiese clar ce importanță ar fi mai fi avut, în deciziile luate, problemele cardiace ale pacientei, dacă ar fi fost cunoscute de toți medicii, astfel încât evoluția mamei să fi fost una bună. Dr. Chetreanu a fost surprinzător de fermă în tentativa sa de a convinge că nu se putea face mai mult pentru tânără chiar dacă toți medicii ar fi știut de problemele sale cardiace: ”În nici într-un caz! Pot să spun nu, în toată literatura… Pentru că această pacientă a prezentat probabil mai mult ca sigur (?! – n.n.), intermitent, aceste tulburări de ritm, cu frecvență cardiacă destul de mare, apăreau și dispăreau, tocmai pe seama instalării acestei cardiomiopatii peripartum (n.n. – pe perioada de o lună înainte de naștere și câteva luni după naștere). Și nu se cunosc cauzele, pentru că, pe de o parte, este încărcătura genetică, că s-ar produce anumiți anticorpi specifici placentei care, practic, atacă miozina, proteina specifică miocardului și, atunci, practic, duce la distrucția lui, simplu, cu dilatarea cordului. Dar asta nimeni nu poate să o suspicioneze. Clar este că s-a exclus o embolie pulmonară”.
În fața acestei edificări de specialitate vine declarația șefei de secție OG, dr. Georgeta Vintea, care a precizat că, ”în cazul unei gravide cu afecțiuni cardiace grave, aceasta este sfătuită să meargă într-o clinică de nivel 3, superioară ca dotări tehnice și asistență medicală la naștere, și cu proceduri de reanimare mai avansate”.
Mănușă chirurgicală pe această opinie vine declarația dr. Silviu Verzea, la vremea aceea director medical al spitalului județean: ”Decompensarea cardiacă a apărut la mai mult de 24 de ore de la naștere și evoluția a fost una, putem spune, fulminantă, depășind resursele existente la acel moment în spital. Resursele spitalului nu le pot compara cu ale altor spitale și nu m-am referit la medicamente, la măsuri de terapie intensivă sau la măsuri specifice afecțiunilor cardiace, ci mă refer la faptul că ceea ce am avut atunci nu a fost suficient pentru a opri evoluția către deces a pacientei. Nu ne-a lipsit nimic din ceea ce trebuia, dar ce am avut nu a fost suficient”.
* ”Doctorița Chetreanu a zis că a resuscitat-o o oră, cu ea a murit!”
Cătălin Sechel a povestit cum s-a întors la spital în dimineața de 1 decembrie 2017: ”Prima dată, am zis să nu se mai facă autopsie, cu gândul să n-o mai taie, să n-o mai doară, să nu-i mai facă rău ei. Dar, văzând că-și dau coate, ne trimit de la unul la altul, că câr, că mâr, am zis să facem totuși ce trebuie făcut. Ni s-a zis după aia că era obligatoriu. Domnul a mai spus că el trebuia să fie anunțat la 2 ore după deces, așa este protocolul, și poliția la fel, trebuia anunțată la 2 ore de la deces, dar el n-a fost anunțat și probabil că nici poliția n-a fost anunțată, a spus.
Am luat hârtia cu scutirea de necropsie de la domnul de la morgă și am mers la dr. Rugină ca să o scoatem pe Geanina din spital. Doctorul Rugină a spus că nu știe cum se face, că n-a mai pățit, că să așteptăm să dea un telefon, a revenit și a spus că nu poate el să ne dea, să mergem la Cardiologie.
Pe doamna dr. Chetreanu am găsit-o la ATI, este doamna doctor care a resuscitat-o ultima dată. Cu ea a decedat! Dumneaei ne-a zis că ea a resuscitat-o timp de o oră, cu ea a murit! Și dumneaei a zis că, de când a început toată treaba, a fost alături de ea, apoi a spus că a ajuns mai târziu, că, de fapt, a mai fost resuscitată o dată jos, la UPU, și-a revenit, a fost adusă la Cardiologie. Că, până a ajuns ea s-o vadă, că a mai avut și alte cazuri, a mai durat, așa ne-a spus.
Atunci, pe 1 decembrie, când i-am spus de hârtie, a spus că merge să se intereseze, a stat pe telefoane și a spus că nu poate acuma să semneze foaia, că «este mai bine să mergeți să dați declarație la poliție». Doamna doctor Chetreanu ne-a spus asta. Și apoi ne-am dus la poliție. Acolo, domnul polițist s-a uitat la noi și, mirat, s-a întrebat de ce el nu a fost anunțat. Am dat declarație, am spus tot, inclusiv cu dosarul ei medical. Fără foile cu examenele de la cardiologie, care au rămas la spital.
Apoi ne-am întors la spital, unde am găsit-o pe doamna de la Morgă, care ne-a spus că vrea să vadă dosarul ei medical. I-am spus că avem tot, mai puțin fișele de la cardiologie, care au fost în dosar și puțin surprinsă a zis că «o să fie o problemă dacă eu, mâine dimineață (n.n. – pe 2 decembrie 2017) când mă apuc de necropsie, nu găsesc foile alea din partea spitalului, pe masă la mine». Și am înțeles că au apărut”.
Acum rămâne să apară și raportul medico-legal.
Dana OSTAHIE
