După aproape doi ani de discuții, după ce trei milioane de români și-au exprimat dorința, printr-o inițiativă cetățenească, de revizuire a Constituției, potrivit căreia familia se întemeiază pe căsătoria dintre un bărbat și o femeie, nu pe cea consimțită între soți, se apropie momentul în care acest întreg demers resimțit în toată țara ajunge la final.
Dezbaterile din societatea românească au fost numeroase și în toate straturile sociale, iar partenerii de dialog au făcut trimiteri atât la dimensiunile tradiţionale ale familiei, cât şi la aspectele de modernitate.
În câteva ocazii, mi-am exprimat părerea în sensul că familia românească are o esenţă care vine din trecut, are consistenţă şi relevanţă în realitatea actuală şi anticipăm că rămâne valabil şi în viitor, vizând viaţa împlinită a fiecăruia dintre soți, procrearea şi creșterea copiilor.
Am reţinut că nu toată lumea dă acest înţeles familiei şi că diversitatea situaţiilor în care se găseşte această unitate socială nu se pretează la o definiţie univocă.
Nu voi intra în polemică cu aceste puncte divergente de vedere.
Spun doar că această dificultate stă în fața oricărei definiţii care încearcă să cuprindă ceea ce este universal, într-un fragment de realitate, dar lasă loc şi diferenţei specifice.
În cazul nostru, familia monoparentală și familia fără copii nu sunt excluse din categoria familiei, deoarece nici în cazul acestora relaţia dintre bărbat şi femeie nu este sau nu a fost exclusă în mod absolut.
Cât priveşte celelalte forme de relaţii şi asociere individuale dintre persoane de acelaşi sex, nu avem ceva împotriva lor, iar dezbaterile privind familia nu au fost de natură a le afecta în vreun fel.
Doar că nu sunt definite şi tratate ca familie tradiţională în politicile familiale sau în practicile creştine privind căsătoria.
Doresc, în primul rând, să spun că, după atâtea discuţii pe tema redefinirii familiei în Constituţia României, a venit timpul să finalizăm problema.
Întrucât comunicatorii care s-au pronunţat asupra subiectului nu au ajuns la un punct de vedere consensual, fie aceştia specialişti, lideri de opinii, reprezentanţi ai clerului sau politicieni, a fost cazul să recurgem la popor, prin procedura prevăzută de legea fundamentală, și anume la Referendum.
Prin urmare, se dă posibilitatea electoratului să valideze, prin referendum, răspunsul principal la întrebarea care a constituit elementul central al acestei dezbateri şi al iniţiativei cetăţeneşti care a întrunit cerinţele legale, să rămână, deci, în legea fundamentală a ţării noastre, în Constituţie, această menţiune că familia este compusă din bărbat şi femeie, în cadrul căreia vor creşte copiii şi părinţii au obligaţia de a se îngriji de creşterea şi educarea copiilor lor.
Din moment ce problema a fost ridicată printr-o iniţiativă cetăţenească, a peste 3 milioane de români, şi apoi dezbătută pe larg, ea trebuie să aibă şi o finalitate, iar noi, parlamentarii, am avut obligaţia de a crea condiţiile legislative.
În acest sens, Senatul României a susţinut propunerea PSD de a face referendumul în această sesiune parlamentară, iar Guvernul a adoptat hotărârile care îi revin, pentru ca, pe data de 6 și 7 octombrie, poporul să-și exprime prin vot punctul de vedere, vom vota pentru protecția firescului, pentru protecția unei instituții pe care noi toți o perpetuăm prin modul nostru de viață. Vom vota pentru libertatea noastră, pentru libertatea de conștiință, pentru apărarea copiilor noștri și a generației de mâine.
În acest context, salut hotărârea recentă a Curții Constituționale, care a decis că Referendumul se poate desfășura așa cum a decis Parlamentul.
Din punctul meu de vedere, redefinirea familiei constituie o problemă cu un mare impact moral, oportună pentru sănătatea spirituală a poporului nostru şi, din această perspectivă, apreciez că întrunim exigențele de a o trata cu înțelepciune şi responsabilitate. Referendumul reprezintă cea mai bună investiție care se poate face în viitorul societății românești și al copiilor noștri.
Emilia ARCAN,
senator PSD de Neamț
