În prima zi a referendumului pentru revizuirea Constituției, primarul Iulian Găină a ”comis” una de toată frumusețea, cât să dea stingerea cel puțin entuziaștilor (de fațadă) din conducerea PSD Neamț. A declarat, clar și sigur pe el, fără nicio urmă de emoție sau ezitare, că prezența la urne va fi insuficientă la nivel național. Rezultatul final al votului consemnat în cele cinci secții de votare ale comunei nici nu mai are importanță.
Primarul a fost găsit, sâmbătă, chiar la locul de muncă. Între două căsătorii civile tradiționale, momente lipsite de grija referendumului. A doua pereche de tineri – Cosmin Dobroiu și Oana Emilia Feraru – își trăia și recunoștea fără ezitare emoțiile perfect naturale ale ceremoniei. El – șofer pe curse externe, ea – salariată la un birou de acte auto din Piatra Neamț. Altfel spus, fiecare cu naveta sa.
Instalat în scaunul primarului, un Mircea mic și frumușel foc nu avea nicio grijă.
Ce gândeau însă tinerii despre familia ne-tradițională? Au răspuns amândoi, aproape într-un glas: ”Nu avem cum să dăm o părere. Noi suntem cu familia tradițională”. Tot pe-acolo se poziționează și Iulian Găină. Vorbele sale sunt deja cunoscute: ”Eu le știu cu familia tradițională. De celelalte sper să nu prind”.
Povestitor de forță recunoscut, stăpân pe asamblarea unor idei și fraze ce pot deveni memorabile, primarul a furnizat și o mărturisire din registrul autoportretului: ”Așa cum sunt iubit, sunt și urât pentru faptele mele. Tarcău e o localitate imensă, de 41.000 ha, cea mai mare comună din țară, ca suprafață, după cadastrare, cu 39.000 ha de pădure unde numai izolat s-a ajuns la tăieri ilegale. Nu garantez că va rămâne la fel după ce nu voi mai fi eu”. E de înțeles. Fiind forestier de meserie, e greu să nu-l crezi când afirmă că a iubit pădurea, ”dar nu în buzunar, ci acolo unde-i locul ei. Cred că mă număr printre puținii forestieri care sunt conștienți de câteva lucruri și cel mai important este că după moartea lemnului eu i-am dat viață. Din lemnul ăla care-o trăit zeci sau sute de ani nu trebuie să arunci nimic. După ce o trăit atâtea, o îndurat atâtea, vine un nemernic, îi curmă viața și nu știe să-l pună în valoare. Nu i-am îmbrățișat niciodată. Asta mi-o adus un număr însemnat de dușmani. Am spus: pădurea este ca borcanul cu miere. Dacă bagi vârful degetelor este suficient. Dar voi v-ați uns cu miere din cap până-n picioare. Sunt convins că eu am rămas frate cu codrul de-adevăratelea”.
După ce nu va mai fi el, indiferent cine și cum va umbla prin codrii Tarcăului, unul dintre simbolurile care va dăinui tocmai e așteptat să treacă frontiera dinspre Republica Moldova. E vorba de o troiță monumentală, de vreo 7 m înălțime și câteva tone bune.
Proiectul are o puternică legătură cu regalitatea, cu monumentul din fața primăriei despre care documentele consemnează că ”s-a ridicat prin subscripție publică sub glorioasa domnie a M.S. Regelui Ferdinand I și a M.S. Regina Maria, mama răniților și orfanilor de război (…)”, comitetul de inițiativă fiind prezidat de Chiriachița C. Turcan. ”În 2016, am comemorat 100 de ani de la intrarea României în Războiul de Reîntregire. Pentru 100 de ani de la Marea Unire, ne-am gândit să facem un alt monument. Ideea a avut un impact neașteptat, toată lumea a fost de acord. Sub o subscripție a preoților și enoriașilor din comună, am reușit și am făcut un monument de 8 tone, care va fi adus de la Soroca”, explică primarul Găină.
În deplin acord cu spiritul și conținutul vremurilor pe care le trăim, se plânge că încurcăturile s-au ținut lanț. Nu sunt bani suficienți pentru taxa vamală, suma modică alocată de Ministerul Culturii e la consiliul județean, iar amplasamentul dorit inițial e cu acte în curtea celor de la Regia Națională a Pădurilor. Așa că unde-l vor pune, acolo rămâne, nu-l mai mută peste un an sau doi.
Primarul intenționează ca, la sfințire, să invite și reprezentanți ai Casei Regale. Amprentele regalității rămase la Tarcău sunt puternice, altele au fost distruse. Ai oricând resurse de a strânge material pentru o monografie. Sunt pagini de istorie, unde descoperi și pe Regele Mihai, și Regina Elisabeta, ba și pe Nicolae Iorga care, alături de Regina Maria, a pus temelia unei mănăstiri la Crivaia. Cert este, până în acest moment, că Iulian Găină știe cum să scrie invitația și unde s-o trimită. Cu ani în urmă, a deschis poarta, oferind Regelui Mihai I volumele ”Centrul de Informare și Promovare Turistică”, ”Tarcău – Imagini de album” și ”Tarcău – studiu monografic”. Scrisoarea oficială de mulțumire este datată 28 ianuarie 2013. Aproape la fel de cert este că mulți vor exploata măcar ironic alăturarea ctitorilor de monumente, un rege și un primar. De înțeles, trăim tradițional românește.
Viorel COSMA
