Într-un comunicat din 22 februarie, DNA anunţa că l-a trimis în judecată pe Ionel Arsene pentru trafic de influenţă: ”La data de 31 iulie 2015, inculpatul Arsene Ionel a pretins de la reprezentantul unei societăți comerciale (martor în cauză) un procentaj de 5% din suma totală de 60.000.000 lei ce trebuia alocată de Administrația Națională Apele Române (A.N.A.R.) pentru finalizarea contractelor pe care firma respectivă le avea în derulare cu administrațiile bazinale. În schimbul acestui comision, în perioada iulie – septembrie 2015, inculpatul Arsene Ionel și-a exercitat influența asupra unui coleg de partid, la vremea respectivă secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, pentru a-l determina să facă demersuri în vederea alocării, de către A.N.A.R, a sumei anterior menționate, demersuri rămase însă fără rezultat”.
Procesul este pe rolul Tribunalului Neamţ, iar marţi, 13 noiembrie, au fost audiaţi reprezentanţii societăţii comerciale despre care se face vorbire în comunicat.
* ”L-am întrebat ce ar costa alocarea fondurilor pentru toate lucrările. Arsene Ionel mi-a răspuns că 5%”
Ioan Careja, care era preşedinte al Consiliului de Administraţie şi director general al SC Construcţii Hidrotehnice SA Iaşi, a declarat în faţa procurorului DNA, explicit, că Ionel Arsene i-a cerut mită, respectiv i-a pretins un procent de 5% din suma de 60 de milioane de lei pe care ar fi putut-o aloca societăţii, la vremea când lucrurile nu mergeau prea bine şi existau utilaje care nu lucrau. După doi ani, în faţa instanţei de la Tribunalul Neamţ, Ioan Careja, care este acum vicepreşedinte CA şi director general adjunct la aceeaşi societate, n-a folosit deloc cuvântul ”mită”.
Declaraţia sa descrie contextul şi împrejurările în care a avut o discuţie, de câteva minute, cu Ionel Arsene: ”Societatea Construcţii Hidrotehnice SA are puncte de lucru în judeţele Constanţa, Buzău, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui, şi execută amenajări hidrotehnice, baraje, hidrocentrale, lucrări contractate, în special, de Ministerul Apelor sau Ministerul Economiei. Avem şi construcţii istorice, cum le spunem noi, lucrări care se execută pe o perioadă mai mare de timp, 10 ani de exemplu. În judeţul Neamţ aveam două astfel de lucrări: la Pildeşti, pe râul Moldova, şi la Gâdinţi, pe râul Siret. Lucrarea de la Pildeşti avea legătură cu aprovizionarea cu apă a municipiului Roman, iar autorităţile locale făceau demersuri pentru ca lucrarea să fie finalizată cât mai repede, întrucât în perioadele de secetă apăreau probleme în alimentarea cu apă a oraşului. Eu îl cunoşteam pe inculpatul Arsene Ionel de circa 10 ani, dar nu eram în relaţii apropiate. Îmi amintesc că, în anul 2015, puteam prognoza un regres al activităţii societăţii faţă de anul anterior şi, din acest motiv, eram interesaţi să găsim noi contracte, inclusiv în domeniul privat. Având în minte cele două lucrări din judeţul Neamţ, cu tot ceea ce presupuneau acestea, m-am gândit să-l sun pe Arsene Ionel şi să-i solicit o întrevedere, mai mult cu intenţia de a-l informa. L-am sunat, după care m-am deplasat la Consiliul Judeţean Neamţ, întrucât credeam că-l voi găsi acolo. Am aşteptat un timp şi l-am sunat din nou, mi-a spus că este la Bacău şi mai întârzie, iar pentru a economisi timp, am stabilit să ne întâlnim la Roznov, unde am coborât din maşini şi am vorbit 5 minute. Mi-a spus că societatea noastră are lucrări cu un rest de finanţare de 60 de milioane de lei (n.n. toate lucrările aflate în acel moment în desfăşurare în diverse localităţi din ţară). Am argumentat faptul că societatea nu are posibilitatea de a executa aceste lucrări dintr-o dată, pentru că multe din ele se fac în etape. Arsene Ionel a spus că suntem o societate puternică, avem utilaje şi putem face toate lucrările. A fost mai mult o discuţie tehnică. Am avut impresia că a înţeles argumentele mele, dar, în acelaşi timp, mi se părea că se gândeşte în altă parte. Spre finalul întâlnirii, într-un moment neinspirat, l-am întrebat ce ar costa alocarea fondurilor pentru toate lucrările. Arsene Ionel mi-a răspuns că 5%, iar eu i-am amintit că nu avem posibilitatea de a scoate bani din societate. Mi-a spus că ştie acest lucru şi că mai vorbim. Arăt că aceste aspecte le-am discutat când eram pe punctul de a ne despărţi şi eu, cel puţin, nu am perceput această discuţie ca fiind serioasă, cu posibilitatea de a se concretiza, dovadă că nu a fost urmată de niciun demers, nici din partea mea, nici din partea lui Arsene Ionel. După două-trei săptămâni, la societate a avut loc o şedinţă a consiliului director, pentru a ne informa despre stadiul de execuţie a lucrărilor. Cu acea ocazie, directorul economic Moga Costel, în contextul în care discutam despre faptul că societatea înregistrează un regres, a spus că el a auzit că ne vor fi alocate 60 de milioane de lei. Surprins de aceasta, l-am întrebat de unde ştie şi a spus că a auzit în timp ce participa la o întrunire. Am avut o reacţie de conştientizare a ceea ce ar fi presupus alocarea unei sume atât de mari şi am afirmat «Faceţi voi, eu mă retrag!». După şedinţă, l-am sunat pe Moga Costel, iar el mi-a spus că informaţia cu privire la bani vine din zona serviciilor de informaţii. Nu mi s-a părut plauzibil aşa ceva şi am început amândoi să bârfim pe teme politice, inclusiv pe Arsene Ionel. Precizez că eu am considerat discuţia cu Arsene Ionel încheiată, nu am crezut că se va ajunge la un dosar, dar, când am fost chemat la DNA şi mi s-au pus întrebări punctuale, am arătat ce am reţinut în legătură cu aceasta”.
Când a fost întrebat, la fel de punctual, despre nepotrivirile dintre declaraţia în care susţinea că i s-a cerut mită şi a refuzat să dea şi cea din faţa instanţei, Ioan Careja a reluat consideraţiile vizavi de întâlnirea cu Ionel Arsene, folosind aceiaşi termeni: ”neserioasă” şi ”care nu avea să se concretizeze”.
Întrebarea care l-a făcut pe directorul Ioan Careja să spună lucrurilor pe nume a fost cea legată de definirea procentului de 5%. Variantele au fost puţine: ”fie un folos necuvenit, fie contravaloarea lucrărilor pe care să le acordăm noi, în subantrepriză, altor firme”.
Directorul Construcţii Hidrotehnice SA a mai menţionat, tot ca răspuns la întrebări, că nu a discutat, concret, cu Ionel Arsene nici despre modalitatea sau despre persoana care ar fi putut debloca banii, dar a presupus că este vorba despre un secretar de stat, nici despre modalitatea în care ar fi urmat să-i fi dat procentul de 5%.
* ”Mi-a spus că i-a trecut glonţul pe la ureche”
Audierea lui Costel Moga a fost mult mai scurtă, iar lucrurile punctate exact. El a declarat că întrunirea la care a auzit vorbindu-se despre plata de 65 (nu de 60) de milioane de lei a fost un eveniment organizat de o bancă din Iaşi. Nici nu s-a uitat prea atent la persoana care i-a spus, dar îşi aminteşte perfect contextul: ”M-a felicitat pentru că ni s-a majorat programul cu 65 de milioane de lei. Am considerat că este o persiflare, aşa că nu i-am acordat nicio atenţie. În acea perioadă, activitatea societăţii era sub posibilităţile tehnologice, iar cifra de afaceri scăzuse. Însă era şi perioada rectificărilor bugetare şi ne aşteptam la o rectificare pozitivă ,în sensul de a ni se aloca până în 6 milioane de lei, în niciun caz 65. La şedinţa de consiliu director de la societate, care a avut loc după două săptămâni de la acel eveniment organizat de bancă, dl. Careja a avut o izbucnire, spunându-ne tuturor să încercăm să găsim contracte în mediul privat, pentru că în partea cealaltă nu mai e de trăit. A spus că s-a găsit o persoană care să-i ofere lucrări de 65 de milioane, dar acele lucrări să le facă cine vrea întrucât pentru această zonă «se cere», în sensul că se cere comision. Am făcut imediat legătura cu cele auzite la evenimentul la care participasem, iar după şedinţă am avut o discuţie cu Careja Ioan. I-am atras atenţia că suma este nerealistă şi că lucrările depăşesc posibilităţile tehnice ale societăţii. L-am întrebat cine i-a făcut acea propunere, pentru a mă dumiri dacă este cineva din zona tehnică, de la Apele Române, sau cineva din zona politică. Atunci mi-a spus că a avut o discuţie cu Arsene Ionel. Eu nu-l cunoşteam pe Arsene şi ca să aflu cine este am căutat pe internet. L-am sfătuit pe Careja să stea liniştit şi să respingă orice propunere, iar el mi-a spus că i-a trecut glonţul pe la ureche. Precizez că 65 de milioane era suma din toate contractele noastre, două lucrări fiind suspendate pentru reproiectare, iar celelalte având termen de execuţie între un an şi 3 ani”.
Pentru următorul termen al procesului au fost citaţi Mihai Lupu, fost administrator al Construcţii Hidrotehnice, şi Iulian Jugan, secretarul de stat despre care vorbea Ioan Careja.
Cristina MIRCEA
