Gala Ambasadorilor Nemțeni – lecție de demnitate cu Ștefan Potop

Cele mai rele așteptări au fost net întrecute de desfășurarea așa-zisei Gale a Ambasadorilor Nemțeni, ajunsă la ediția a II-a și ținută, joi, 22 noiembrie, la Cinematograful Dacia din Piatra Neamț. Scena ornată în exces și montajele video bombastic-agresive proiectate nu aveau legătură cu solemnitatea declarată a acțiunii. Inflația declarativă de excelențe, valori și argumente, toate asortate forțat cu luciu de centenar au demonstrat din nou că grupările reunite sub titulatura de autorități județene, plus insituțiile subordonate și organizațiile asociate, nu-s în stare nici să se inspire din bunele practici consacrate în țară.

Din filmările disponibile pe turntv.ro vede oricine ce s-a întâmplat. Ambiția de a popula scena cu orice preț, probabil pentru a sugera o închipuită anvergură, a fost deplorabilă. În deschidere s-a dorit o intonare a imnului de stat, dar abia a ieșit o interpretare pe care nici baritonul Iordache Basalic nu a reușit s-o salveze – corul de elevi strălucea printr-un flăcău care-și sprijinea mâna-n buzunar, iar fanfara se califică fără emoții direct în finala viitorul show „Românii n-au talent”. De mirare e cum de-au uitat să cheme și un sobor de preoți… Culmea aglomerației fost atinsă când, pe scenă, nu mai distingeai nominalizat de laureat din patru categorii scoase în față la pachet. Asta fără a mai ridiculiza prezentările care, prin lungime, umbreau laureații în loc să-i pună în valoare. Ce să mai spui despre nominalizații „convocați” parcă spre a fi umiliți încă o dată după votul electronic dubios și jurizarea de formă asumată de o listă de figuri publice necomunicată oficial pe site-ul dedicat după decernarea premiilor?

Cele câteva secunde cât a durat proiectarea listei pe ecran nu se pun la socoteală. Iar în lipsa juriului e greu să judeci de ce n-au analizat voturile electronice dubioase din cele, cică, 100.000 exprimate. S-a mers până-ntr-acolo încât Lucian Strochi, în rol de prim-adjunct de M.C., a decretat că aproape unul din 5 nemțeni a votat, deși devoalata golănie cu votul multiplu e arhicunoscută. Într-un soi de compensație „informativă” au curs în valuri sponsori, susținători, parteneri, colaboratori și alte „moașe comunale” disciplinate.

Strict pentru istorie, iată palmaresul de ambasadori „consacrați” de gala plasată sub egida Centenarului Unirii și organizată de Consiliul Județean Neamț, prin Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare“.

• Artă vizuală – Teodor Petru Moldovan,
• Artă plastică – Ștefan Potop,
• Literatură – Cornel Paiu,
• Educație – Mariana Cozma,
• Tinere valori – Ionuț Ursu,
• Sănătate – Victor Firăstrău,
• Voluntariat – Viorela Chiper,
• Antreprenoriat – Lucia Matasă,
• Asistență socială – Carmen Suciu,
• Sport – Gheorghe Paisa,
• Mecenat – SC Rifil SA,
• Seniori remarcabili – Constantin Matasă.

Încă din deschidere s-a simțit totuși ceva în aer, ca o tentativă de a recupera o parte din conținutul civilizat al titlului de ambasador al unei comunități. S-a făcut prin sporirea premiilor, cele în plus fiind unele dintre cele mai aplaudate. Cel dintâi onorat, cu un premiu de excelență, este Ion Strătilă, președintele consiliului de administrație de la Rifil. La rigoare, Seniorul ne onorează pe noi acceptând încă o diplomă. Iar dacă organizatorii aflau că împlinise 77 de ani de câteva zile și îi transmiteau urările cuvenite, era minunat.

Mai târziu a venit rândul unor premii speciale. Prezenți în sală, doar Raul Papalicef, însoțit de o echipă de salvamontiști, gazda Victor Purice, un autentic erou al orașului și venerabilul Cornel Nicoară, actorul care în viața sa a slujit un singur teatru, pe cel încă numit oficial Teatrul Tineretului. Natural și marcat de aplauze, în cuvinte mișcătoare, bădia Cornel, cum ne-am obișnuit să-i spunem, a mulțumit spectatorilor, oamenilor fără de care miracolul scenei e stins. Și da, aici Lucian Strochi a nimerit-o: Cornel Nicoară e cel mai nimerit să ofere un premiu spectatorului necunoscut.

Amânând pentru un viitor… incert – inclusiv din motivele exprimate în preambulul galei – o analiză a valabilității și reprezentativității câștigătorilor, câteva momente colorate, inedite, de atmosferă, dar insuficiente ca să salveze „evenimentul”, merită relatate.

Scriitorul Cornel Paiu, bunăoară, cu diplomă nemțeană pusă-n ramă, n-a avut ce face și a mărturisit că îl trage ața ba spre Bacău, ba spre Vrancea. Primarul Constantin Matasă, de la Grumăzești nu s-a mărginit să-l salute exclusiv pe fostul său elev Ionel Arsene și a evocat alte câteva personalități ale zonei, cu tot cu scriitorul Adrian Alui Gheorghe, cel căruia instanța de judecată i-a dat certificat de victimă a regimului Arsene. Surprinzător,Ionuț Ursu a dedicat premiul nu numai voluntarilor din echipă, ci și contracandidatului său, pianistul de talie mondială Petrică Daniel Ciobanu. Deloc surprinzător în prestație și atitudine, Gheorghe Paisa nu a înțeles apaluzele dedicate antrenorului Eusebiu Popa. (Probabil că i se trage de la manoperele cu altă panaramă de calibru, prematur uitata gală cu Moartea din Carpați pe afiș.) Din desfășurător nu putea lipsi, aproape după datină, un tinerel cu alură de viitor ministru. Se numește Aurelian Mohan, e delegat de tineret al României la Națiunile Unite și a insistat ca autoritățile noastre să susțină înființarea de consilii consultative pentru tineret. Eternul M.C. Octavian Andrei Bărbuleț Tărăntuș l-a corectat operativ, însă era prea târziu.

Peste toți vorbitorii a strălucit efectiv profesorul și artistul plastic Ștefan Potop. După ce a mulțumit celor care l-au votat și celui care l-a lăudat, a administrat organizatorilor o corecție năucitoare: „Eu am o dublă calitate, și de profesor. Nu educația, dar instrucția din mine nu mă lasă să nu fac totuși niște mici corecții. La artele vizuale sunt cuprinse și artele plastice și nu sunt cuprinse artele spectacolului. Deci, undeva la anul, trebuie revizuit. Anul ăsta am câștigat că am beneficiat de această scăpare. Dacă concuram cu Pit (Teodor Petru Moldovan – n.a.), probabil nu mai ieșeam și eu pe mica mea secțiune. Probabil vor trebui puțin rearanjate secțiunile acestea pentru ediția a 3-a și atuncea la artele spectacolului va ajunge și Daniel Ciobanu, de exemplu, și se va pune altfel problema”. (De la 31:30 la 33:07 din primul calup de la http://turntv.ro/gala-ambasadorilor-nemteni-2018/ )

Potop a vorbit fără emoție inclusiv despre curioasa sporire a numărului de categorii, de la 7 la 12, însă n-a dezvoltat din păcate „vizualul” cu trei nominalizări acoperite de actor, actor-regizor și regizor. Fatalmente, i-a scăpat o completare: la artele spectacolului intră și circul. Poate la anul nominalizăm niște politicieni și o rezolvăm cu totul cu reprezentativitatea ambasadorilor județeni.

Viorel COSMA

Foto:ambasadorinemteni.ro