Vesel oraș, mândri conducători: Mihaela Stoica – de bună credință!

Cu încăpățânarea specifică celor care știu că bunurile orașului au fost la bunul lor plac, Mihaela Stoica, o doamnă distinsă a administrației nemțene, fostul viceprimar al municipiului Piatra Neamț, fost deputat de Neamț, continuă să facă demersuri pentru a cumpăra, prin vânzare directă – nu prin licitație – două terenuri, fix în stația de la Orion. Stație care face parte dintr-o pleiadă de alte asemenea oribilități urbanistice răsărite în oraș și de care viceprimarul de atunci pare să nu fie deloc străină. Așa că distinsa doamnă face cerere de cumpărare,

i se respinge de mai multe ori, acum insistă și obține chiar și un raport de evaluare, care spune că terenul costă fix 20.627 lei. Onor direcția de urbanism din cadrul Primăriei Piatra Neamț emite un raport de specialitate, prin care spune că Mihaela Stoica este ”constructor de bună credință” și are dreptul să cumpere terenul. Nu o cotă indiviză, termen care nu se regăsește în documentație.

Dacă este vorba de teren, situat atât de bine în oraș, care, peste vreo câțiva ani, poate bloca orice plan de sistematizare a zonei – chiar, o fi existând așa ceva, că tot vorbim de dezvoltare durabilă? -, vine întrebarea logică pentru mândrii noștri cârmaci: dacă tot faceți prostia să-l vindeți, nici nu ne mai interesează dacă exstă interese sau presiuni pe subiect, de ce nu-l scoateți la licitație? Ca să nu mai vorbim despre cum s-a construit oribilitatea respectivă sau cum s-au emis autorizațiile… cu buna credință a autorităților.

Ca totul să fie și mai drăguț, după ce s-a luat în calcul cererea doamnei Stoica, în bătălie au mai intrat două doamne, Daniela Pepene

și Ioana Schroder,

care au făcut cerere de cumpărare a aceluiași teren. Una oferă 40.000 de lei (Daniela Pepene: ”Eu sunt cetățean al acestui oraș, unde plătesc taxe și impozite, în vreme ce Mihaela Stoica nu mai locuiește în Piatra-Neamț. Am avut senzația, din start, că este cu dedicație, pentru că o femeie care are deja un chioșc acolo, a avrut să cumpere și nu i-a fost primită cererea la primărie, la camera 20. Dacă bugetul local are nevoie de bani, iar d-na Stoica poate să ofere 20.000 de lei pe acel teren, eu ofer 40.000 de lei, să văd cât de interesată este Primăria Piatra-Neamț de oferta mea”) , cealaltă 30.000. Ar părea că este o afacere mult mai bună pentru municipalitate, iar consilieri vor fi puși să răspundă la întrebări de genul ”Păi dacă s-a evaluat mai puțin, de ce să nu scoatem la licitație?” Sau să se întrebe prin ce cotloane funcționărești locale apar asemenea evaluări de terenuri cu potențial exploziv de creștere în viitor?

În tradiționala conferință de presă ce premerge ședințele Consiliului Local, probabil Dragoș Chitic va oferi o explicație privind acest proiect, în care un fost viceprimar face cerere de cumpărare, după ce devine proprietar pe un spațiu apărut în vremea când era la butoane și nimeni nu credea că numele din acte era și proprietarul adevărat.

Un lucru este sigur, acum în anul Centenarului, putem fi mândri de cei care ne-au condus și de cei care ne conduc. Știu să aibă grijă de ale lor, alegând ce-i mai bun dintr-ale tuturor.

V.B.

Este absolut stupefiantă superficialitatea cu care în aceste proiecte apar date personale ale celor care fac cereri către Primăria Piatra Neamț.

PS: Apropo, sintagma ”constructor de bună credință”, în acest caz și în atâtea altele la Piatra Neamț, cum o fi evoluat ea de dinainte de 1989, după și, mail ales, după 2004?