- interviu cu prof. Gabriel Ploscă, liderul Sindicatului Liber al Lucrătorilor din Învățământ și Cercetare Științifică Neamț și vicelider al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ
– Sfârșitul lui 2018 a fost agitat pentru Educație, odată cu acel ordin de ministru…
Acest ordin, 1316 din 12 decembrie 2018, trebuie revocat de urgență! |Fiindcă noi considerăm că alocarea a 35% din locurile la clasa a IX-a pentru învățământul profesional, fără niciun fel de analiză la nivelul fiecărui județ, este imposibilă. Va avea consecințe grave asupra sistemului de învățământ, dacă ne gândim la resursa umană. Înainte de Crăciun, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ a trimis Ministerului Educației Naționale un memoriu. Cerem urgent și argumentat revocarea imediată a ordinului.
Școala profesională trebuie relansată, dar nu peste noapte. Nu desființând practica pe grupe. Nu fără a ține cont de flexibilitatea pieții muncii. Nu fără investiții în resursa umană, în dotări, în cantine, în cămine. Fiindcă acum trebuie să-i aduci înapoi la școala profesională pe cei pe care i-ai alungat și nu poți să școlarizezi copiii din mediul rural, că acolo este abandonul școlar cel mai mare, fără să le asiguri ateliere utilate modern, cămine, cantine. Și astea, după 28 de ani, pot fi făcute, dar gradual. Altfel, școala profesională va fi, din nou, discreditată.
Trebuie să facem școala profesională credibilă, atractivă, iar acestea nu pot fi asigurate decât cu fonduri de la bugetul de stat.
– Totuși, dacă toată lumea plânge după învățământul profesional, a fost prins în acordul încheiat de sindicate cu guvernul?
Vreau să spun că acest acord a fost încheiat după șase luni de discuții, nenumărate runde de negocieri din partea noastră și s-a ajuns la această formă, finală. Sigur că, în principiu, orice acord este bun. Avem și anumite rezerve, fiindcă au mai fost și alte acorduri, care s-au respectat într-o măsură mai mare sau mai mică. Ce ține de noi este să monitorizăm termenele din acest acord, să reacționăm atunci când nu vor fi respectate termenele pentru implementarea acestor măsuri. Mi se pare extrem de important faptul că sunt stabilite aceste termene clare.
– Au mai fost acorduri, ce garanții sunt acum că acest acord va fi respectat?
E foarte greu de vorbit, în România de azi, de garanții, e delicat. Apreciem faptul că o serie de puncte ale acordului vor fi preluate – așa ni s-a spus – în noua lege a Educației, în legea privind statutul cadrelor didactice și alte acte normative.
Vedeți, am tot fost întrebat de ce s-a ținut ca acest acord să fie semnat în cadru festiv, la 29 noiembrie, la Alba Iulia. Eu, de exemplu, n-am fost de acord cu așa ceva, am zis să lăsăm 1 Decembrie Zilei Naționale. Dar s-a spus că, poate, în felul ăsta, acordul va avea o mai mare greutate.
Acordul consider că este unul bun, cuprinde inclusiv să avem o creștere a bugetului educației, de la 3,4% acum la minimum 6% din PIB. S-a prevăzut o creștere anuală cu 15% a bugetului începând cu anul 2019 și noi vom monitoriza acest lucru. Eu nu știu dacă va fi înghețată salarizarea pentru învățământ, poate doar pentru alte categorii de bugetari. Acordul prevede ca salariile în Educație de la nivelul anului 2022 să fie asigurate până la data de 1 septembrie 2020.
O altă prevedere importantă din acord este cea prin care calculul sporurilor, indemnizațiilor și altor drepturi să se facă prin raportarea la salariul de bază aflat în plată și ar urma să se modifice și programul Edusal, cu termen 1 septembrie 2019. Se mai propune ca noua Lege a Educației și Statutul Personalului Didactic să fie elaborate și adoptate până la 31 martie 2019, de pildă. Revizuirea programelor școlare pentru învățământul primar și gimnazial și noi curricule pentru învățământul liceal ar urma să fie adoptate până la 1 septembrie 2019.
Reacția sindicatului, în cazul nerespectării acestor termene, va fi imediată, sub toate formele legale posibile, dar n-aș vreau să mă gândesc la grevă, pentru că ar fi un lucru grav în actualele condiții.
– Cum este, acum, proiectată noua lege a educației?
O parte din noile prevederi sunt preluate din acest acord. Dar se pleacă și de la o serie de finalități. Vechea lege a avut nevoie de foarte multe metodologii pentru a putea fi pusă în aplicare, acum se dorește o nouă lege, mult mai clară. De pildă, problema meseriașilor – noua lege va trebui să conțină prevederi clare, prin care învățământul profesional să fie atractiv pentru elevi. În calitate de coordonator al Învățământului Profesional și Tehnic și vicepreședinte al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, am propus, încă din anul 2016, ca toate costurile de cazare și masă ale elevilor din școlile profesionale să fie susținute de la bugetul de stat. Inițiativa a fost bine fundamentată, a trecut prin Camera Deputaților, dar la Senat, care-i camera decizională, doamna Ecaterina Andronescu i-a schimbat sensul: a zis că se pot asigura cazarea și masa, dar cu finanțare de la consiliile locale sau consiliile județene. Or, când într-o lege vii cu sintagma ”se poate”, nu mai există siguranța că se va și realiza. Acum, de la bugetul de stat se acordă 200 de lei unui elev de la școala profesională, ceea ce, în opinia noastră, nu este suficient pentru un copil de la țară care vine la oraș să învețe o meserie! N-ar fi mai bine ca pe acel copil să-l aduc la oraș și să-i asigur gratuit căminul, o masă caldă, un sistem ordonat de pregătire profesională?! Astea toate așa au fost, nu e nimic nou, acea școală profesională a dat meseriașii pe care i-am avut și după care plângem acuma!
– Este acordul cu guvernul, este și proiectul ”România Educată”, ar fi clasa politică actuală decisă să facă, în sfârșit, ceva real pentru învățământul românesc?
În principiu, pentru ca toate aceste acte normative importante pentru Educație să existe, este nevoie ca toate forțele politice să-și dea mâna, să adopte o lege coerentă, stabilă pentru mulți ani, indiferent de guvern și miniștri.
Vorbind de ”România Educată”, este nevoie ca anumite principii din acest document să fie preluate în noua lege a Educației, în Statutul personalului didactic, fiindcă sunt principii bune, idei riguroase. Trebuie eforturi comune, chiar dacă cere timp, pentru ca noua lege a Educației să fie făcută cu efecte durabile, așa cum este normal, predictibile.
La lansarea proiectului ”România Curată”, am fost invitat la Cotroceni, datorită faptului că am participat, din partea sindicatului, într-un grup de lucru la elaborarea programului pentru învățământul profesional și tehnic. Activitatea a început acum doi ani, au fost șapte grupuri de lucru, au participat oameni care cunoșteau bine domeniile, au expertiză, responsabili din toate ciclurile de învățământ, dar și de la ONG-uri, patronate. Eu apreciez coordonarea profesionistă a consilierului prezidențial Ligia Deca, fiindcă am simțit, acolo, că există deschidere pentru propuneri bine fundamentate și soluții adecvate vremurilor moderne. A ieșit un document bun, care pleacă de la o analiză riguroasă a prezentului învățământului românesc, se dă o viziune până în 2030 – atenție! – și se găsesc și anumite soluții. Este un document perfectibil, fiindcă m-aș fi așteptat să se puncteze mai bine subfinanțarea cronică a învățământului. Toată lumea trebuie să înțeleagă că, dacă nu se asigură o finanțare decentă, Învățământul nu va funcționa.
– Printre atâtea vești contradictorii, este și vreuna bună, ca de-nceput de an?
Da, pentru că, de la 1 decembrie, personalul didactic de predare primește un spor de suprasolicitare neuropsihică, de 10% din salariul de bază. Este o primă creștere a veniturilor începând cu ianuarie 2019, potrivit legii 153, de salarizare unitară.
Mai este o prevedere valabilă din luna decembrie, ce se aplică pentru tot personalul, și care spune că ordonatorul de credite acordă lunar indemnizații de hrană reprezentând a 12-a parte din două salarii de bază minime brute pe țară. Asta înseamnă un venit în plus lunar de 350 de lei. Iar din ianuarie 2019 ar urma să crească salariul minim pe economie la 2.080 lei și respectiv 2.350 lei pentru cei cu studii superioare. Ar mai fi acordarea indemnizațiilor de vacanță, obligatoriu, de către ordonatorul de credite, și în anul 2019.
Să mai spun și de creșterea salariilor, începând cu anul 2019, cu 25% din diferența dintre salariul pe care trebuie să-l atingem în 2022 și salariul actual. În acord se vorbește de devansarea creșterilor salariale pentru anul 2020, iar dacă se va aplica acest lucru, probabil că și aceste majorări se vor adapta.
Vom vedea ce va fi, fiindcă 2018 a fost un an greu, dar să nu ne pierdem speranța într-un învățământ mai bun.
Cristina IORDACHE
