Cea mai mare unitate spitalicească din județ resimte, în prezent, o presiune uriașă asupra veniturilor, după ce cheltuielile de personal au crescut de la 82% în decembrie 2018 la 87% în ianuarie 2019. Procentul de presiune în plus vine ca urmare a majorării salariale impuse de grila unică a bugetarilor, între care norma de hrană inclusă în celelalte sporuri și plusul la leafă la nivelul a 25% din salariul stabilit pentru anul 2022, pentru îngrijitori, infirmieri, brancardieri, chimiști, biologi și personal TESA.
Deși toată fraza de mai sus conține creșteri, majorări, angajații în cauză au avut surpriza să constate că în decembrie au luat mai puțini bani ca în septembrie 2018, iar în ianuarie 2019 au fost plătiți cu mai puțin decât în decembrie 2018. Acestea fiind zise, desigur că au ieșit la protest. Prinsă între ciocanul constrângerilor bugetare și legale și nicovala revendicărilor angajaților, conducerea spitalului încearcă mediere și o posibilă rezolvare, deși este clar că banii, și-așa puțini, nu ajung nici măcar pentru plata salariilor, darămite pentru celelalte cheltuieli, cu medicamentele, cu utilitățile, cu masa pacienților… Externalizarea, pe care Mesagerul a anticipat-o ca posibilă mișcare salvatoare în cazul în care se va face așa cum trebuie, se conturează tot mai limpede, măcar ca variantă de reducere a costurilor cu salariile.
* ”În fiecare lună, ni se taie din salarii, am ajuns cel mai prost plătiți din tot județul”
”Muncim câte 12 ore fără pauză de masă, de parcă noi n-am avea dreptul!”. Este numai una din plângerile clamate pe holul direcțiunii, la primul protest. ”Pacientul pe ATI, care are o grămadă de probleme, nu avem cu ce-l schimba! Cerșafurile și pilotele sunt duse la spălătorie și vin înapoi ferfeniță. Pacientul dârdâie de frig și eu ce să fac? Cine este de vină?”.
Sau: ”Merg infirmierele noastre cu un mort de 200 de kg noaptea, prin zăpadă și frig, fiindcă nu avem brancardieri. Suntem sub normativul de personal pe toate secțiile. Lumea spune că avem salarii mari, dar noi muncim pe rupte pentru aceste salarii, și sărbătorile, și în week-end și nopțile. Noaptea facem și câte 7 km! Normele zic că trebuie un asistent la 3 bolnavi și noi avem câte 8. Trebuie s-alergăm de la unul la altul, fiindcă-s dependenți de noi”.
Sau: ”La sala de nașteri, s-a tăiat sporul de la 50%, la 15%! Ce facem noi, fac medicii și vă rugăm să ne respectați munca!”. Sau: ”Sâmbăta și duminica n-avem betadină, ser, seringi, pansamente. Sunt 30 de paturi la ortopedie și sunt tot timpul 43 de bolnavi, chiar și 50 am avut! Ne rugăm la Neurochirurgie să ne primească bolnavul, de parcă pacientul ar fi mama noastră. Nu se poate așa ceva!”.
Sau: ”Să vedem cine muncește în locul nostru, fără salariu! Noi, la infecțioase, spălăm bolnavii de puroi, stăm toată ziua în risc de a ne îmbolnăvi. Cărăm bolnavii pe scări, fiindcă nu este lift. Între infirmieră și îngrijitoare este diferență de un milion la salariu, dar facem aceeași muncă. Cărăm căldările cu mâncare de la bucătărie, cu mâna. Am făcut polidiscopatie din cauza unui bolnav, care avea 150 kg și mi-am nenorocit coloana!”.
Sau: ”Pe ATI suntem 4 asistente la 23 de pacienți! Sunt zile în care se operează și rulăm 16 pacienți, nu avem brancardieri. (…) Pe chirurgie sunt 30 de paturi, cu 43-48 de bolnavi! (…) Ni se spune că am consumat prea multe mănuși! Nu avem pungi, nu avem cărucioare! Materialele sanitare le cărăm cu targa, pe scări, cu aceeași targă cu care cărăm pacientul decedat! Acum mai vin și controale! În fiecare săptămână, alt control!”.
Sau: ”Am avut 1.800 lei în mână în ianuarie, cu tot cu bonurile de masă! (…) Toată lumea spune că în spitale sunt salarii extraordinare și că ce mai vor și ăștia! Că asistentele beau cafea, că flirtează cu nu știu cine. Noi muncim pe brânci. Tot timpul ni se ia din salariu. Sindicatul nu se implică deloc, numai ia cotizațiile, tot spune că dă în judecată, dar timpul trece. Niciodată nu ne-a apărat. În fiecare lună ni se taie din salarii! Am ajuns cel mai prost plătiți din tot județul. Romanul pleacă în concedii, noi nu! Ni se spune că asta-i legea și nu se poate. Da’ și noi tot cu legea muncim. Dacă facem ceva greșit, imediat plătim!”.
”Tarifarul pe o oră de muncă în zi de week-end e 6,80 lei, nu se poate așa ceva! Vrem și noi, asistentele, să fim plătite pe weekend separat, ca medicii!”.
* ”Munca e aceeași, dar salariul scade”
Prima zi de protest s-a încheiat cu discuții la Consiliul Județean și promisiunea unor demersuri de modificare a legii. Protestatarii au aflat că asta e legea și că multele angajări făcute la spital își cer obolul. ”S-a stabilit că diferențele de venit sunt consecința includerii normei de hrană în sporul de 30% și a creșterii numărului de salariați. În perioada următoare, se va analiza modul de calcul al sporurilor, astfel încât să nu mai existe fluctuații mari de la o lună la alta. În plus, s-a solicitat Guvernului României și ministerelor de resort excluderea indemnizației de hrană din procentul de 30% aferent sporurilor”, anunța președintele Ionel Arsene, într-un comunicat de presă.
Dr. Brândușa Pavlidis, șefa UPU, declară că ”noua scădere a sporului pe sâmbete și duminici, cu tot cu majorarea de o pătrime acordată personalului auxiliar, duce la o reducere a salariului între 300 și 700 de lei, în secție”. ”Noi suntem de acord cu eliminarea normei de hrană și acordarea de zile libere, conform legii. Strângem cereri de la tot personalul nostru care vrea acest lucru și le depunem la direcție. Prima dată ni s-a spus că, fiind mai multe concedii de odihnă pe perioada verii, s-au putut da sporuri mai mari, după care nu. Apoi, următoarea lună ni s-a spus că trebuie dată indemnizația de hrană și la ceilalți bugetari finanțați de CJ, iar acum că indemnizația de hrană intră tot în acel buget de 30% sporuri. Dar nu ni s-a spus niciodată «Așteptați-vă că luna viitoare va fi și mai rău!»”, adaugă aceasta.
Marți, 12 februarie, când angajații spitalului și-au primit fluturașii de salariu și-au văzut, negru pe alb, leafa, s-a lăsat cu noi proteste. Cei de la UPU n-au participat, ei au scris cereri: ”Aproape tot personalul afectat de reducerile salariale cere, în scris, să se acorde zile libere, în loc de sporul de weekend. Suntem 100 de angajați, dintre care 14 medici, restul sunt asistenți, infirmieri, îngrijitori, brancardieri și registratori. Voi duce aceste solicitări la conducerea spitalului”, a spus dr. Pavlidis.
Dr. Liviu Ungureanu, șeful secției ATI, a fost singurul medic care a discutat marți, cu fluturașii în mână, direct cu conducerea spitalului, primind același răspuns: ”Noi suntem o secție mai aparte, având în vedere că trebuie obligatoriu asigurată permanența. Probabil de asta s-a redus din sporul pe weekend, după ce, anterior, s-a redus la minim și sporul de secție. Oamenii sunt nemlțumiți și n-au cum altfel, munca e aceeași, dar salariul scade. O infirmieră primește 1.600 lei net”.
* ”Ai noștri”, ”ai lor” și ”ai nimănui”
Marți, pe holul direcțiunii, s-a strigat ”Vrem salariile înapoi!” și ”Demisia!”. Din nou, o parte de revoltă s-a îndreptat, din nou, împotriva sindicatelor. Pe motiv de lipsă de comunicare și lipsă de implicare. Deci tot lipsuri…
Ignorând huiduielile, Ionuț Nistor, liderul Solidaritatea Sanitară, și-a anunțat demersurile pentru protejarea membrilor săi: ”Deocamdată, vrem să obținem membrilor noștri de sindicat, în condițiile legii, un acord cu conducerea spitalului pentru acordarea de stimulente financiare lunare, din fonduri proprii, care să acopere pierderea la sporul pe sâmbete și duminici. Sumele compensatorii se dau celor care depășesc acum salariul din ianuarie 2018, conform ordonanței în vigoare. Până ce nu s-au făcut calculele și nu s-au dat fluturașii, n-aveam de unde ști ce scădere va fi. De informat, i-am informat pe membrii noștri de sindicat. Avem aproape 400”.
Un alt sindicat, cu mai mulți membri, este Sanitas, afiliat la Federația Hipocrat. Liderul Angela Gherasim declară: ”Problemele salariale și multe alte aspecte importante sunt discutate în Comitetul Director, în ședințele Consiliului de Administrație, la care noi nu mai suntem invitați să participăm de vreo lună și ceva. Se invocă reprezentativitatea sindicatului la nivel național, cu toate că noi, în spital, avem aproape 500 de membri. Dacă nu avem acces la informații oficiale, nu putem merge în fața oamenilor”.
* ”O să facem un contract mai bun pe anul acesta cu Casa de Asigurări, cel de anul trecut a fost foarte prost”
Directorul Codruț Munteanu spune că soluții ar fi: ”Acum ies la suprafață mai multe hibe, care există mai demult și care arată o responsabilizare maximă, pe sindicate, dar nu numai, fiindcă aproape jumătate din salariați nu sunt înscriși la sindicate. Au mai fost proteste, s-a discutat inclusiv în consiliul de administrație; poate atunci s-a greșit, când s-a spus că e ultima lună când mai scad sporurile… Oamenii trebuie să fie informați și de la nivelul secțiilor, prin asistenții șefi și medicii șefi de secții. Cât privește indemnizația de hrană, aici soluțiile nu țin de noi, trebuie modificată legislația și scos din plafonul de sporuri. O soluție este și găsirea unor surse de venituri proprii. Și să facem un contract mai bun pe anul acesta cu Casa de Asigurări, cel de anul trecut a fost foarte prost. Ca manager, voi insista pe o renegociere a contractului cu Casa de Asigurări, care trebuie să fie un pic mai mare, astfel încât să asigure confortul unor cheltuieli, inclusiv salariale. E o discuție pe care trebuie s-o avem cu sindicatele, pentru fundamentare, pentru externalizare parțială pe niște servicii pe care, în final, să le suporte Consiliul Județean, ca să putem aduce și de-acolo o sursă de finanțare”.
Concret, după protestele din două zile – 8 și 12 februarie, înainte de un al treilea, anunțat pentru vineri, 15 februarie, situația la Spitalul Județean s-a concretizat într-o propunere de modificare a legii, în sensul de a scoate sporul de weekend de sub obligativitatea plafonului de 30%, propunere pe care consilierul de stat Oana Bulai a luat-o spre a o înmâna direct primului ministru. Scoaterea normei de hrană din sporuri e o altă idee, încă nematerializată în formă legală.
Tot concret, salariații au anunțat că vor da Spitalul Județean în judecată.
– va urma –
Cristina IORDACHE
3 comentarii
INTERESANTĂ EXPRIMAREA:
”Ne rugăm la Neurochirurgie să ne primească bolnavul, de parcă pacientul ar fi mama noastră. Nu se poate așa ceva!”.
Vă înțelegem of-urile, dar…, în caz că nu ați aflat încă, pacientul este OBIECTUL muncii dumneavoastră.
Aș completa cu ”gura păcătosului adevăr grăiește”.
Să traduc: dacă e mama, mă implic, dacă nu…
Acum pricepeți de ce lumea vă arată cu degetul, stimați protestatari?
Sunt de o nesimtire si de un tupeu fantastic, de ce nu se lupta pt. medicamnte, curatenie, o masa decenta pt. pacienti?
Pt. ca nu-i intereseaza decat INTERESUL PROPRIU!!!
Merita niste dosare penale si dati afara TOTI! Sa se duca acolo unde cred ca-i mai suporta cineva….
Sunt foarte revoltat pe faptul ca nu va facetio treaba…Majoritatea aveti salarii mari si v-ati invatat sa tot cereti, sa demonstrati si sa bateti apropouri la pacienti.Am stat sase ore cu o bolnava pe holurile spitalului pentru un consult si internare,care a fost refuzata din lipsa de paturi..Acccesul la medic se face numai pe recomandari,intr-o ordine numai de ei stiute,de catre asistente ocupate permanent…Daca nu vor fi luate masuri urgente de restructurare si repunere pe un fagas normal a intregului sistem de sanatate,vom ajunge sa murim cu zile pe holurile spitalelor…