La sfârșitul lunii mai 2014, Mesagerul de Neamț consemna rezultatul alegerilor europarlamentare din județ. Concluzia era simplă: alegeri liniștite, pregătite nu atât prin campanie electorală, cât prin mult discutatele alianțe și înțelegeri politice locale, pentru stabilizarea șefilor politici locali.
* Cea mai mare prezență la vot
-
- Oniceni 76.13% – primar Ioan Duminică (PSD)
- Valea Ursului 67.30% – primar Ionel Smeria (PSD)
- Văleni 66.67% – primar Ionel Stoleru (PSD)
- Bozieni 64.34% – primar Doinel Grumezescu (PSD)
- Podoleni 60.56% – primar Cristian Croitoru (PSD)
Ionel Arsene trebuia să facă dovada probității sale politice și să demonstreze șefilor că, după serioase tamponări mediatice, are încă simpatie și influență în partid.
Gheorghe Ștefan mai spera că va convinge Cotrocenii că merită să fie salvat din procesele ce se prefigurau și voia să dea un semn că încă este șef de necontestat. Că nu a reușit, este altă poveste.
Partidul Național Liberal a intrat în campanie scindat, cu două staff-uri care, la nivel subtil, se sabotau reciproc, cu primarii cumpărați, direct sau indirect, de PSD. Dorinel Ursărescu a rămas în sediul central, cu fostul prefect George Lazăr pe lângă el și cu sloganul că va strânge voturi fără bani. Rezultatul în județ a fost dezastruos.
Primari care altădată mureau cu PSD-ul de gât, care ieșeau, la propriu, cu paru-n drum, au acceptat cu seninătate înfrângerea partidului și liniștea personală. Cazul Grumăzești este edificator. Primarul a mers pe mâna PSD a consăteanului Arsene și, în comună, PSD a câștigat detașat. Ideea unei campanii separate, cu bugete separate, chiar cu mesaj separat, a fost falimentară, iar PNL Neamț a ieșit mult sub media pe țară.
PDL-ul a luat voturi prin zbaterea fostului primar de Tașca, Alexandru Drăgan, dar și în virtutea inerției, mulți dintre fanii lui Ștefan nefăcând diferență între PDL și blugii doamnei Udrea de la PMP.
* Cele mai mari scoruri împotriva PSD au fost obținute în:
-
- Ceahlău: 29.20 (PNL); 24.93% (PSD) – primar Dumitru Coroamă (PDL)
- Tașca: 38.40% (PDL); 26.24% (PSD) – primar Alexandru Drăgan (PDL)
- Ruginoasa: 45.31% (PDL); 22.12% (PSD) – primar Nicu Chirilă (PDL)
- Poiana Teiului: 26.08% (PNL); 23.63 (PSD) – primar Petru Bîia (PSD)
Asta era atunci, în 2014.
În martie 2019, cu puțin timp înainte de alegeri, impresia pe care se străduiesc s-o cultive partidele e că va fi bătălie pe voturi. Pentru orice om care cunoaște, cât de cât, fenomenul politic în Neamț, întrebarea este dacă chiar va fi o bătălie sau nu cumva totul se va tranșa la masa verde, din nou, prin înțelegeri personale în numele partidelor.
* Euroalegerile din punct de vedere social-democrat
În Neamț, liderul PSD, Ionel Arsene, vrea clar să depășească 50% din sufragiile alegătorilor și, din acest punct de vedere, există o frustrare în dreptul său. Pentru el – și pentru Liviu Dragnea – ar fi prilejul să marcheze niște puncte în războiul lor cu Victor Ponta, elementul de noutate fiind că, acum, nu mai există conflictul cu adversarul din 2014, Culiță Tărâță, liderul UNPR Neamț și președinte al Consiliului Județean. Pentru că, în Neamț, ei nu se bat cu PNL; deja și-au luat măsurile de precauție care să le aducă scoruri foarte mari în comune. Sigur, se mizează pe noncombatul din municipiile Roman și Piatra Neamț, caz în care poate rezultatul ar fi fost cel scontat. Numai că, la fel ca în 2014, între atâtea constante, există și câteva variabile, care fac diferența.
Un studiu de caz pe câteva colegii este relevant pentru demonstrație. De exemplu, în 2014, colegiul 7, considerat fieful lui Arsene, că, după o sesiune de racolări încununată de succes, avea primari în mai toate comunele, nu a reușit decât un 48,70%, în ciuda tuturor eforturilor. Nici măcar la Târgu Neamț, în ciuda procentului mare de participare (28,21%), nu s-a reușit trecerea pragului de 50%.
În același an, parcă în replică și pentru a demonstra că se poate, președintele executiv de atunci al PSD, actualul lider Pro România Neamț, doctorul Liviu Harbuz a obținut fix 50% pe colegiul 3, de care s-a ocupat direct. Semn că, el cel puțin, a știut să se descurce mai bine în relația cu primarii și organizațiile locale. Astfel, Harbuz a dovedit și că imaginea de orășean aflat departe de problemele oamenilor, pe care au încercat să i-o creeze adversari din partid, este falsă. Acum, Liviu Harbuz e în altă tabără decât Ionel Arsene. Ceea ce nu e o noutate; chiar când a candidat pentru PSD, Harbuz a avut frâne din interiorul partidului și de la gealații lui zeloși.
Cele mai proaste rezultate ale PSD se preconizează a fi la Piatra Neamț și Roman, unde greul va fi lăsat pe umerii celor aflați în eșalonul secund al partidului de guvernământ. Carnea de tun și cei mai buni țapi ispășitori, vinovații de serviciu. Un Victor Marghidan la Piatra Neamț sau Dan Manoliu la Roman ar fi doar două exemple la îndemână. Într-o încercare de pronostic, s-ar putea spune că PSD va câștiga alegerile, dar cu frâna trasă. Scorul va fi cam cu 3-5% peste media pe țară, pentru că, de data asta, nu va mai exista Mircea Diaconu, căruia să i se direcționeze voturi pentru a scădea PNL-ul.
* Partidul care cere voturi fără să aibă candidat din Moldova
Partidul Național Liberal a intrat în campanie cu un mare handicap: se va prezenta cu o listă în care nu există niciun reprezentant din județele Moldovei pe locuri eligibile. În 2014, cum spuneam, PNL a avut o campanie cu două staff-uri, iar (auto)canibalismul a fost îmbrățișat de ambele. Rezultatul în județ a fost dezastruos, pentru că primarii au fost plini de seninătate și detașare. Ne întoarcem la Grumăzești, dar situația e valabilă în majoritatea comunelor: nimeni nu câștigă dacă nu vrea primarul. Iar în 2014, PSD a câștigat lejer.
* Rezultate PNL la euroalegerile din 2014
Liberalii au reușit să obțină doar 10,62% din totalul voturilor valabil exprimate la Neamț, cu mult sub nivelul deja dejamăgitor de 15%, obținut la nivel național. PNL a reușit să obțină peste 20% din voturile valabil exprimate în doar 9 localități din județul Neamț – Petricani, Dochia, Secuieni, Ion Creangă, Grințieș, Păstrăveni, Poiana Teiului, Țibucani și Ceahlău.
Surprinzătoare sunt rezultatele slabe obținute de PNL în mediul urban, unde, de obicei, se prezenta decent. De această dată, la Piatra Neamț, nu a reușit să strângă nici 10% din voturile total exprimate, în timp ce la Târgu Neamț a luat 11,26%, la Roman 8,71, iar la Bicaz 8,55%.
Acum, PNL-ului îi va fi foarte greu să explice oamenilor că vrea să le ducă dorințele la Bruxelles fără să prezinte măcar o locomotivă locală. Este inexplicabil cum nimeni din PNL-ul central nu a luat în calcul acest lucru. Sau o fi după cum se vorbește, că Moldova e din nou abandonată în favoarea Ardealului, iar peneliștii din plan local sunt, practic, sacrificați și intenționat lăsați în afara suprafeței de joc. Asta în timp ce PSD are 3 (trei!) candidați moldoveni pe locuri eligibile. Nu din Neamț, că Arsene a negociat alte lucruri, mai importante pentru el.
Ca să fie circul complet, greii PNL de la București sunt indignați că nu s-au strâns suficiente semnături cât să asigure liniștea candidaturii liderilor din Capitală și Ardeal. Amenință cu tăiat capete și cer rezultate, deși, acum, în plan local, numai peneliștii care vor funcții și atât le mai cântă în strună. Un personaj precum Laurențiu Leoreanu, fostul primar PDL de Roman, obișnuit să schimbe stăpânii în funcție de interesele de moment, este un argument solid în acest sens. Și, după modelul pe care-l stăpânește la perfecție, simte miros de sânge și vrea să mai încerce o dată să preia șefia organizației, chiar dacă, pentru asta, ar contribui la un rezultat prost la europarlamentare.
Poate miza PNL pe primarii pe care-i are, în condițiile în care aceștia au priceput că orice proiect trece prin pixul stăpânului de județ? Sunt suficiente înțelegerile pentru majoritatea în Consiliul Județean sau ele merg mai departe în alegeri? Greu de spus, mai ales că primarii au, la rândul lor, înțelegeri personale, dar și presiunea oamenilor, de care trebuie să țină cont.
În acest context, comparativ cu dezastrul din 2014, PNL va obține un scor mai onorabil, dar în niciun caz nu va rupe gura târgului. Pentru că nu există nicio motivație, nici pentru politicienii locali, nici, mai ales, pentru alegători.
* ALDE – cu Asaftei în două luntri
Această struțo-cămilă politică, apărută pentru că PNL le rămăsese mic lui Tăriceanu, Chițoiu et. Comp, are ambiții mari la Neamț. La fel de mari și multe precum datoriile și procesele liderului Ion Asaftei înainte de a ajunge vice la Consiliul Județean.
Judecând după activitatea locală, ALDE e tot un partid de buzunar, fără personalitate și fără personalități. Oamenii au fost racolați pe criterii financiare și cele de păstrare a funcțiilor. Cazul unui director care s-a trezit că trebuie să fie membru ALDE, cu cotizație cât salariul dacă vrea să mai rămână pe funcție a ajuns și la urechile lui Ionel Arsene, care a evitat scandalul, dar l-a scos pe respectivul de sub tutela recrutorului de partid.
Argumentele ADLE? Doar imaginea lui Tăriceanu, că, pe plan local, în afara câtorva ambițioși care vor musai funcții – că bani au -, nu există altceva. Iar Asaftei face un joc periculos, între partidul pe care zice că-l reprezintă, cu ieșiri revoluționare împotriva PSD-ului, și Ionel Arsene, care l-a lăsat să-și facă mendrele cu multe lucrări publice. Aparent, fără supraveghere.
Din acest joc, Asaftei se poate alege cu multă apă în barcă, iar asta ar putea să-i cauzeze la sănătatea politică. S-ar putea să nu-i mai fie de folos tratamentul aplicat de rețelele foștilor activiști de partid, mai ales că majoritatea erau obișnuiți să bea Cico și să fumeze Amiral.
Ce scor va face ALDE? Exact cât va permite Ionel Arsene, depinde ce argumente are Asaftei să-l facă pe șeful PSD cât mai permisibil.
* Pro România – în căutarea pesediștilor nemulțumiți
Alegerile europarlamentare pot legitima Pro România ca partid adevărat. În Neamț, Victor Ponta a mizat pe Liviu Harbuz, vechi prieten și tovarăș de PSD.
Harbuz încearcă să creeze o organizație cât de cât funcțională, cu oameni deja hârșiți în jocuri politice locale, majoritar nemulțumiți de ceea ce ei numesc ”dictatura decizională din PSD”. La fel de adevărat este că au venit oameni și din alte partide, dar, ca și pe plan național, mesajul se adresează membrilor PSD care mai au nostalgia unui Victor Ponta în postura unui prim-ministru eficient și, pentru un timp, popular. Și care, în Neamț, a avut un capital de popularitate, utilizabil în alegerile care vor urma. Atuurile lui Harbuz nu sunt de neglijat. Cunoaște primarii, cel puțin pe cei din colegiul 3, a candidat și a obținut voturi destule la Piatra Neamț, deci are o notorietate de care trebuie să se țină seama, plus că, deși cățeii și pisicile nu votează, stăpânii lor da, iar în rândul acestora dr. Harbuz e binecunoscut.
Problemele lui Harbuz vin de la reacția tensionată cu Arsene, fiecare punând în joc pasiuni și umori personale. Cele două săbii nu au încăput în aceeași teacă PSD. Rămâne de văzut dacă Neamțul va fi destul de mare cât să-i cuprindă pe amândoi.
Scorul celor de la Pro România depinde, în mai mare măsură decât la alte partide, de ceea ce se întâmplă în PSD și de lista propusă de europarlamentari. Dacă va fi și un nemțean pe listă, scorul va putea ajunge spre 10%. Dacă nu, în condițiile în care PSD va trece peste tulburările de dată recentă, situația nu va fi foarte confortabilă.
* PLUS-ul de la USR
O mare necunoscută rămâne scorul celor de la USR, aliați, la ordin, cu Dacian Cioloș, pentru care s-a construit un partid cu care să vină la ”negociere”. Cioloș, specialistul european, premierul unui guvern de la care s-a așteptat mult și care a adus în prim-plan guvernarea PSD. Ce voturi vor primi niște băieți radicali, cu o ideologie care merge de la stânga extremă – gen ”fără proprietate privată”, dixit dna Oana Bogdan – spre dreapta extremă – gen diatribele lui Andrei Caramitru, fiul celebrului actor revoluționar la ’89? Care băieți au niște personaje chiar interesante, gen Iulian Bulai, dar nu au structuri funcționale decât pe ici, pe colo și nu prea în părțile esențiale?
Ajunși în Parlament, cu un scor neașteptat pentru cei mai mulți din actorii politici, pe fondul greșelilor și trădărilor din PNL, cei din USR au ocupat locul de adevărați opozanți ai PSD și merg până în pânzele albe cu idei împotriva celor ale majorității – a se vedea votul pentru familia tradițională, parteneriatul civil, etc.
Vor primi voturi de la cei nemulțumiți de partidele tradiționale, cei care nu mai vor, sub nicio formă, să aibă legături cu trecutul. Cât de mulți vor fi aceștia în Neamț? De existat, există, dar pare greu de crezut că vor fi convinși de un mesaj radical, chiar extremist în exprimare.
Cel mai probabil, mesajul lor se va adresa celor din marile orașe, corporatiștilor, cu speranța că aceștia vor influența cât mai multă lume. Și, chiar dacă mai e ceva timp până la locale, parcă se ițește întrebarea cu ce program ar guvena USR o țară în care social-democrația și-a făcut de cap în privința cheltuielilor bugetare. Și cu ce costuri, având ca raportare perioada Guvernului Cioloș, ineficient în tehnocrația sa.
* PMP Neamț – între interesele partidului și ale lui Eugen Tomac
În alegerile din 2014, PMP avea nume sonore care anunțau că votează lista partidului. Gheorghe Ștefan anunța că merge pe urmele Elenei Udrea și ale lui Băsescu. Elena Udrea scula Neamțul îmbrăcată în blugi, alături de dispăruta Mihaela Stoica, fost deputat de Neamț. Una este în Costa Rica, cealaltă a vândut ce-a acumulat în Neamț și a plecat spre locuri în care nimeni n-o mai deranjează.
Evident, nu poate fi uitat Laurențiu Leoreanu, actualul deputat devotat de PNL, fost primar de Roman, care a contribuit decisiv la imunizarea Elenei Udrea ca deputat. În plus, atunci, PMP a beneficiat local de o campanie extrem de prietenoasă a PSD-ului. Chiar frățească pe alocuri. La un moment dat, se spunea că e mai prietenoasă decât a PSD-ului față de un alt actor cu pretenții politice, așa cum a fost construit Mircea Diaconu.
Rezultatul a fost jenant. De exemplu, la Piatra Neamț, trio-ul Ștefan – Miuța – Udrea n-a reușit decât 3.281 de voturi. Iar Leoreanu nu a vrut să dea decât 11 voturi în plus față de Piatra, că deja avea alte înțelegeri.
Astăzi, cu un președinte de filială ajuns viceprimar prin negocieri cu PSD, partidul s-a autopoziționat ca fiind de buzunar. Dacă Traian Băsescu va fi primul pe listă, PMP-iștii din Neamț au o șansă, dar, totodată, și o problemă. Ea se numește Eugen Tomac, omul care a avut un rol, neelucidat încă, în îndepărtarea lui Laurențiu Dulamă de la Consiliul Județean. Nemaivorbind de negocierile/ discuțiile/ tratativele purtate de Tomac cu apropiați ai lui Ionel Arsene, care ar putea avea efecte de încetinire a campaniei în Neamț.
Ca o concluzie, cu alegerile europarlamentare în Neamț nu e nimic nou. Aceiași actori, unii în roluri diferite, doar cu un USR intrat pe scenă și prins rapid în joc. Rezultatele vor fi importante doar ca direcție de urmat la următoarele alegeri, cele prezidențiale, locale și parlametare. La aflarea rezultatelor vor începe adevăratele jocuri politice. Sau abia atunci vor fi devoalate.
Valentin BĂLĂNESCU
* Prezența și voturile pe urban în 2014
Piatra Neamț:
- Prezență: 28,71%
- Voturi valabil exprimate: 25.983
- PSD: 33,51%
- PDL: 6,09%
- PMP: 12,63%
- PNL: 9,73%
Roman:
- Prezență: 28,21%
- Voturi valabil exprimate: 15.577
- PSD: 34,38%
- PDL: 6,07%
- PMP: 21,13%
- PNL: 8,71%
Bicaz:
- Prezență: 31,03%
- Voturi valabil exprimate: 2.058
- PSD: 38,87%
- PDL: 15,60%
- PMP: 5,83%
- PNL: 8,55%
Târgu Neamț:
- Prezență: 36,34%
- Voturi valabil exprimate: 6.072
- PSD: 48,09%
- PDL: 5,93%
- PMP: 5,15%
- PNL: 11,26%
Roznov:
- Prezență: 35,69%
- Voturi valabil exprimate: 2.658
- PSD: 57%
- PDL: 11,93%
- PMP: 5,08%
- PNL: 6,73%
TOTAL JUDEȚ
- Prezență: 29,97%
- Voturi valabil exprimate: 129.366 din 470.431 de alegători înregistrați pe liste.
- PSD: 43,16%
- PDL: 9,29%
- PMP: 9,33%
- PNL: 10,62%
Toate datele sunt raportate la numărul de voturi valabil exprimate.
