Ridicarea unor cafenele, 3 module în fapt, cu terase adiacente, în ”coasta” Curţii Domneşti din Piatra-Neamţ, a scindat opinia publică lansată în dezbateri provocate pe Facebook. Unii spun că este o ”crimă” ceea ce se întâmplă, cu binecuvântarea primăriei care şi-a propus să distrugă monumentele istorice din ansamblu, alţii că sunt necesare nişte spaţii de alimentaţie publică în zona respectivă, fiind mai comod să-şi supravegheze copiii care aleargă prin parc, de la terasă, bând o cafea. Nu ne-am propus să inventariem şi să evaluăm argumentele pro şi contra, demersul fiind de o inutilitate implicită. Ne-am propus doar să facem o radiografie a situaţiei, pornind de la fapte concrete şi de la ”domnitorii” contemporani.

* Scurtul istoric ilegal al ”Crâşmei Domneşti” în Curtea Domnească

Ansamblul Curţii Domneşti este monument istoric de clasa A, de importanţă naţională, şi constituie centrul istoric al urbei. Teoretic, nimic nu se poate petrece în acest perimetru cu riscul de a deteriora, a modifica sau a pune în pericol vreo construcţie din cele existente. Practic, cu acordul primăriei, care a proclamat zona ca fiind pretabilă pentru activităţi de divertisment, în Curtea Domnească se ”întâmplă” de la concerte cu mulţi decibeli până la târguri auto, tot felul de manifestări care presupun transport de mărfuri grele (componente pentru scene, de exemplu, sau căsuţe din lemn), vibraţii, utilaje. Şi s-a mai ”întâmplat” ca, din iulie 2014 până în iulie 2015, în inima Curţii Domneşti să fie construite (fără autorizaţie emisă de primărie şi fără aviz de la Ministerul Culturii) două cafenele. Faptul că nu aveau toalete, obligatorii pentru orice unitate de alimentaţie publică, intră deja la categoria ”detalii”.

Pe 13 iulie 2015, Mesagerul de Neamţ a scris despre cele două cafenele, care constituiau, de altfel, un ansamblu, denumindu-l ”Crâşma Domnească”. După două zile, timp în care a procesat informaţia că trebuie să se atingă de un obiectiv considerat, tacit, intangibil, Poliţia locală amendează societatea care a ridicat construcţia. Este vorba despre firma TUPOMAR VEGA SRL, reprezentată de doamna Tudor Carmen Laura, mama unui simplu angajat al Primăriei Piatra-Neamţ, domnul Tudor Vlad Cristian, ca să respectăm ordinea domnească a numelui şi a prenumelui. Aceeaşi Poliţie locală, aflată în subordinea primăriei, a făcut două plângeri penale împotriva firmei TUPOMAR VEGA. În final, construcţia a fost demontată, după vreo 6 săptămâni, timp în care Mesagerul de Neamţ a scris, constant, despre subiect. Ceea ce merită reţinut este un fragment din declaraţia primarului Dragoş Chitic, dată la acea vreme: ”Există deja o dispoziție a Poliției Locale Piatra-Neamț, care a amendat administratorii și le-a pus în vedere să aducă terenul la starea inițială. Indiscutabil, vor trebui să se conformeze și, după aceea, dacă doresc să construiască altceva, mai întâi vor avea nevoie de toate avizele și autorizațiile prevăzute de lege”.

* CAMPING TROIAN în asociere cu TUPOMAR VEGA

Pornind de la ideea de ”toate avizele şi autorizaţiile prevăzute de lege”, pe 19 februarie 2018, Vasilica Fodor, reprezentanta SC CAMPING TROIAN SRL, din comuna Alexandru cel Bun, adresează o cerere primarului Dragoş Chitic: ”Vă rog să supuneţi aprobării închirierea concesionarea unei suprafeţe de teren în suprafaţă de cca 117 mp în vederea amplasării 1-3 chioşcuri destinate alimentaţiei publice. Terenul solicitat se află amplasat în zona parcului din Piaţa Ştefan cel Mare mun. Piatra-Neamţ. Anexez planul de situaţie şi de încadrare în zonă”.

Receptivă la solicitarea doamnei Fodor, cu firma în comuna vecină, Primăria Piatra-Neamţ emite certificatul de urbanism nr. 165, în mai puţin de o lună, pe 15 martie 2018. Receptivă și la nevoile de spaţiu ale viitorilor clienţi ai cafenelei, în majoritate locuitori ai oraşului în care plătesc taxe şi impozite, deci au dreptul la confort, primăria acordă 305 mp, ”având destinaţia stabilită în planşa Reglementări urbane ca zonă cu dotări existente noi sau propuse (CAFENEA)”.

Planul de situaţie şi cel de încadrare ”vorbesc” exact despre 305 mp de teren, cât s-a şi acordat, şi sunt întocmite de domnul arhitect Răzvan Cristian Fodor, fiul doamnei Vasilica Fodor. Firesc, după ce exista deja un certificat de urbanism, pe 27 iulie 2018 apare o hotărâre de consiliu local (nr. 220), prin care se decide ”scoaterea la licitaţie publică în vederea închirierii a trei loturi de teren în suprafaţă de: lot 1= 77mp, lot 2 = 78 mp, lot 3 = 78 mp, situate în Piaţa Curtea Domnească, terenuri identificate conform planului de situaţie anexat la Certificatul de Urbanism nr. 165 din 15.03.2018”. La articolul 3, se precizează că închirierea ”se va face pentru amplasarea de construcţii şi terase cu caracter provizoriu pentru funcţiune alimentaţie publică pe terenurile din intravilan, având categoria de folosinţă curţi-construcţii”. Adicătelea un fel de ”curţi-construcţii” realizate contemporan, de domni şi doamne care înţeleg nevoia de dezvoltare a municipiului, dar aleg o zonă cu valoare istorică şi arhitecturală: Curtea Domnească.

Şi, dovedind talent nu doar arhitectural, ci şi narativ, domnul Răzvan Cristian Fodor explică, în ”memoriul arhitectură”, ataşat la dosarul ”cauzei”, motivele iniţiativei mamei sale: ”O abordare tradiţional-contemporană din dorinţa de a realiza o construcţie cu personalitate, care să se integreze firesc şi armonios terenului. S-a urmărit crearea unei arhitecturi care, prin materiale, soluţii constructiv-compoziţionale şi prin limbaj, să ne păstreze în atmosfera modernă-urbană, dar să ne amintească de cea tradiţională”.

Revenind la parametrii concreţi, ”construcţia cu personalitate” ar trebui să aibă infrastructura dintr-un radier de beton armat (celebra placă de beton, în limbaj uzual) de 15 cm grosime, cu un contur de grindă, tot din beton, de 25×25 cm, iar structura de rezistenţă din stâlpi şi grinzi din lemn, planşeu din lemn, închidere perimetrală din tâmplărie de aluminiu cu termopan, iar la interior panouri din lemn termoizolante. Şi, în acest ansamblu de chioşcuri, cu terase, ar trebui să se consume ”tradiţional-contemporan” băuturi răcoritoare, coktailuri, băuturi calde (cafea, ceai) şi produse alimentare de tipul clătitelor.

Până se va concretiza construcţia care ”să se integreze firesc şi armonios terenului”, revenim la drumul printre ”toate avizele şi autorizaţiile prevăzute de lege”. Anunţul de licitaţie a fost publicat, conform legii, în două ziare locale şi unul naţional. Singurii participanţi au fost SC CAMPING TROIAN SRL şi… TUPOMAR VEGA SRL, care vor împărţi cele 3 chioşcuri în funcţie de efortul depus, primei firme, cea cu ”iniţiativa”, revenindu-i un spațiu. Şi, când vorbim de efort, ne referim la faptul că SC CAMPING TROIAN a obţinut absolut toate avizele şi autorizaţiile necesare de la instituţii, dar a încheiat şi contracte cu societăţile Urban şi Publiserv pentru readucerea la starea iniţială a parcului, prin care se sapă şanţuri pentru racordarea la utilităţi (apa şi canalizarea fiind ”înţepate” undeva în apropierea terasei Hotelului Ceahlău).

* Cu voie de la ”Cultură”

Poate cel mai greu aviz de obţinut, din teancul de documente necesar începerii construcţiei, a fost cel de la ”Cultură”. Cu menţiunea că, între timp, atributul de a acorda avizele pentru monumentele de clasă A a fost delegat de ministerul de resort unor comisii zonale. Cea care ”arondează” judeţul Neamţ se întruneşte la Suceava şi are în componenţă şi 3 nemţeni: arhitectul Iulian Diaconescu, arheologul Constantin Preoteasa şi Cornel Galbăn, arhitectul şef (interimar) al judeţului. Nu a fost acceptat un prim proiect, dar a fost admis al doilea, care prevede obligaţia de a lăsa zidul liber vizual, prin montarea unor pereţi din sticlă. Prin comparaţie cu acele căsuţe, compacte, din lemn în care se vindea vată de zahăr – iar comercianţii spălau maşinile în care prelucrau zahărul şi le uscau pe băncile din parc -, să sperăm că şi zidul, şi siguranţa igienică a cumpărătorilor vor avea de câştigat.

Spre deosebire de Crâşma Domnească din miezul ansamblului, actuala construcţie este în zona de protecţie, deci în afara monumentului şi are exact acelaşi regim ca magazinele de vizavi, de exemplu Capricia sau pub-ul Arena. Iar zidul nu este al Curţii Domneşti, ci unul făcut în anii 1970-1980, cu rol de sprijin. Deci ”crima” nu e atât de mare cum pare în dezbaterile de pe Facebook.

Rămâne, totuşi, un semn de întrebare vizavi de o iniţiativă a fostului primar Gheorghe Ştefan, care a vrut să facă o cafenea exact în zona cu pricina. Şi s-au opus arhitecţii care considerau că o construcţie masivă nu cadrează cu ansamblul. Printre ei era şi domnul Răzvan Cristian Fodor. A reţinut informaţia şi a optat pentru varianta ”stâlpi şi grinzi din lemn”, pe care TUPOMAR VEGA o experimentase deja, cu succes și cu protecţie, dar fără autorizaţii. Cât despre cârcotelile legate de domni, doamne şi domnitori locali, declaraţia domnului Vlad Tudor  – purtător de cuvânt al primarului – vizavi de felul în care s-au derulat şi s-au aşezat lucrurile, este lămuritoare: ”N-am făcut niciun fel de intervenţie. Sunt un simplu angajat. Este obligaţia primăriei să dea curs unei solicitări venite din partea oricărui cetățean”. Cine doreşte să deschidă un chioşc în parc să ne anunţe. Vrem să urmărim viteza de reacţie… (Cristina MIRCEA)

Poziția investitorilor: ”Ne dorim să aducem plus valoare zonei și nicidecum să luăm din strălucirea centrului istoric”

– Amplasamentul a fost de nenumărate ori săpat, iar construirea chioșcurilor nu afectează sub nici o forma ruinele zidului de incintă, acestea aflându-se la o cotă net superioară (cca. 4,5 m. înălțime față de pardoseala chioșcurilor);

– S-a adoptat soluția fundării pe un radier pentru că aceasta este cea mai puțin invazivă (numai 15 cm. în teren); totodată această placă de beton poate fi înlăturată cu ușurință (spartă în 4-6 bucăți și încărcată cu utilaje specifice) după expirarea contractului de închiriere; o soluție de fundare de tip fundație continuă sau ploturi din beton ar fi însemnat o săpătură până la cota de 1,10 m, deci o soluție mult mai greu de înlăturat.

– Chiar dacă sunt construcții provizorii, Primăria Municipiului Piatra-Neamț a recomandat ca aceste chioșcuri să ofere un comerț civilizat la nivelul anului 2019, cu spații dimensionate corect (potrivit normelor în vigoare privind unitățile de alimentație publică) atât pentru clienți cât și pentru personal; chioșcurile vor fi prevăzute cu grupuri sanitare pentru clienți și personal, vestiare pentru personal, mici spații pentru gătit produse specifice unui ”chioșc de parc” de tipul clătitelor, wafe, sandwichuri, înghețată etc. Toate aceste chioșcuri vor respecta normele de igienă specifice unităților de alimentație publică.

– Construcțiile vor fi prevăzute cu spații vitrate generos potrivit recomandărilor și avizelor (pe toate laturile, inclusiv către zidul de piatră), iar pe timp de vară cel puțin o latură a fiecărui chioșc va fi deschisă către circulația pietonală prin intermediul unei tâmplării glisante/armonice, creându-se astfel senzația de terase acoperite.

– În prezent se poate observa cu ușurință că volumetria chioșcurilor nu afectează perspectiva către ruinele zidului de incintă și nici către biserica din apropiere.

Pentru orice informație legată de proiect atât proiectantul cât și beneficiarii vă stau la dispoziție. Până la această dată nimeni nu a solicitat un punct de vedere sau alte detalii.

În concluzie: Cele trei construcții având destinația de alimentații publice au fost proiectate respectând toate cerințele de integrare în zonă. În acest sens, proiectul are avizul Comisiei Zonale a Monumentelor. Zidul lângă care sunt amplasate cele trei construcții cu caracter provizoriu este un zid de sprijin, construit pentru sistematizarea zone în perioada comunistă, iar acesta nu face parte din ansamblul Curții Domnești. Este important de asemenea de precizat că materialele folosite cât și aspectul ajută la încadrarea armonioasă în interiorul Parcului Central, la o distanță optimă față de obiectivele istorice.

Prin amenajarea acestor cafenele ne dorim să aducem plus valoare zonei și nicidecum să luăm din strălucirea centrului istoric al orașului. În toate orașele turistice europene există în zonele istorice unități de alimentație publică. Astfel, după vizitarea Ansamblului Curții Domnești, turiștii se vor putea relaxa într-un cadru plăcut ce îndeplinește toate normele de sănătate publică. Cu siguranță și părinții care își însoțesc copiii la plimbare sau tinerii care se relaxează în parc se vor bucura de noile terase.

SC Tupomar Vega SRL și SC Camping Troian SRL