Problema Cheilor Bicazului: niciun parlamentar n-a sunat la primărie, prefectul a cerut în 2019 sentința din 2012!

Sentința Tribunalului Prahova, care stabilește, dintr-o eroare, granița dintre Neamț și Harghita cu 4 kilometri mai ”încoace”, a fost un duș rece pentru autoritățile județene care au figurat, totuși, ca părți în proces.

La Primăria Bicaz Chei l-am găsit astăzi, 28 iunie, pe primarul Gheorghe Oniga, dezbătând problema cu fostul prefect Mihai Archip. Îi desena o schiță și-i explica despre granița, stabilită prin lege, de la pârâul Cupaș. Mihai Archip venit în calitate de cetățean al județului, căruia îi pasă de ce se întâmplă.

”Cel mai bun prefect pe care l-a avut Neamțul și om la locul lui”, a spus fără ezitare primarul, după ce Mihai Archip a ieșit din biroul său.

Telefonul primarului sună continuu de când a ”explodat” știrea despre pierderea Cheilor Bicazului. Printre alții, l-a sunat și actualul prefect Daniela Soroceanu, care a solicitat acte din dosar – în care Prefectura Neamț e parte în proces -, inclusiv sentința din 2012, când comuna Bicaz Chei a câștigat procesul. Municipiul Gheorgheni a atacat sentința, procesul a ajuns la Curtea de Apel Ploiești, unde s-a dispus rejudecarea procesului și abia cum, după 7 ani, procesul s-a încheiat cu o hotărâre complet diferită de prima.

”Cât a fost la instanță comuna Bicaz Chei am câștigat, cum v-ați băgat voi în proces, am pierdut”, i-a spus primarul lui Ion Asaftei, vicele de județ, care-l sunase să-l întrebe dacă n-ar fi nimerit să facă un protest de stradă. Nu prea ar fi, deși tentația de a folosi această ”întâmplare” pentru a atrage capital politic există pe mai multe paliere.

Parlamentarii se repliază mai greu. Sau poate nu i-a mobilizat nimeni. Cert este că, timp de 3 zile, de când subiectul Cheilor Bicazului se discută peste tot, niciun parlamentar de Neamț nu l-a sunat pe Gheorghe Oniga. L-au sunat, în schimb, mai mulți avocați, receptivi la apelul său, prin care-i îndemna pe apărătorii care au suflet de români adevărați să-l ajute să se ”bată” în instanță cu maghiarimea. (C.M.)