Bacalaureat 2019: promovabilitatea unei generații condamnată la reforme

A trecut și prima sesiune a Bacalaureatului 2019 și, din nou, unii se îndreaptă, plini de bucurie și speranță, spre noua etapă din viața lor, cea de student, în vreme ce alții se pierd în sistem și, mai ales, în afara lui.

Noutatea examenului din acest an a fost pregătirea de dinainte. Pentru liceenii din Neamț, asta a însemnat două simulări: una obișnuită, din luna martie, iar a doua dispusă de Inspectoratul Școlar Neamț, desfășurată în luna mai. Simularea clasică, pentru elevii de-a XII-a și de-a XIII-a, a însemnat note de 6+ pentru 55,17% dintre absolvenți la română, 40,27% la matematică sau la istorie și 51% la proba scrisă din disciplina aleasă. Ca și la simularea Evaluării Naționale, nici rezultatele Bacalaureatului simulat de ISJ Neamț nu au fost făcute publice. Deși intenția a fost bună, inclusiv aceea de a-i obișnui pe elevi cu exigența examenului și aceea de a monitoriza capacitatea profesorilor de a-și pregăti până la final elevii.

* Statistici preliminare

Examenul din acest an, chiar și din perspectiva rezultatelor inițiale, dinaintea contestațiilor, arată 68,27% promovabilitate.  E în media ultimilor cinci ani, cu tot cu nostalgia vârfului de 74,51% din anul 2017.

La sesiunea de vară, au participat 3.558 de absolvenți, din 3.725 înscriși, inclusiv din seriile anterioare. Datele sunt apropiate de cele de anul trecut, când au fost 3.400 de candidați din 3.679 înscriși. Unde sunt cei 200 pierduți pe traseu? Nu știe nimeni. Poate doar Oficiul pentru Emigrări să aibă vreo idee.

Acum, înainte de contestații, sunt 2.429 promovați – 68,27%; anul trecut au fost 2.301 inițial (67,66%) și cu 60 mai mulți la final (69,42% promovabilitate finală).

Sigur, contestațiile mai pot schimba câteva procente în promovabilitate, pot face și diferența în cazul celor care vor să intre la universități de top, dar, în esență, ideea rămâne aceeași: examenul, deși facil de la an la an, deși abordat pe scurtătură de unii – a se vedea cazul subiectelor distribuite pe internet în noaptea dinaintea unor probe și cazul subiectelor asemănătoare cu cele de anul trecut -, nu mai prezintă, în niciun caz, performanța școlii, ci, cel mult, oglindește munca individuală a copilului (în puține cazuri), indiferența și neputința (în cele mai multe).

Nici măcar procedural nu se poate vorbi despre un examen autentic. Sunt 1.343 de contestații depuse în Neamț (37,75% dintre elevi sunt nemulțumiți), cele mai multe la română – 602. Un aspect interesant e că liceenii de real le-au depus pe cele mai multe (493). Sunt 268 contestații la matematică, cele mai multe (179) aparținând absolvenților de profil tehnologic.

* Vârfurile rămân vârfuri

Anul acesta sunt trei medii de 10 înainte de contestații: Raluca Andreea Miron și Emilia Gabriela Toman de la Colegiul Național ”Petru Rareș” și Ștefan Miron de la Colegiul Național ”Gheorghe Asachi”. Anul trecut au fost patru.

Promovabilitate maximă s-a înregistrat la ”Petru Rareș” (181), ”Calistrat Hogaș” (189 reușiți, plus un singur nepromovat – un absolvent din anul 2012 care nu renunță).

Foarte aproape de vârf sunt colegiul ”Gheorghe Asachi”, care are o medie de 10 și doar 5 picați din cei 161 de absolvenți, Colegiul Național de Informatică Piatra Neamț, cu 13 picați din 175 absolvenți, Colegiul ”Roman Vodă” cu doar 2 picați din 265 absolvenți, Colegiul ”Ștefan cel Mare” Târgu Neamț cu un elev eliminat pentru fraudă și 14 respinși, din 271 absolvenți, Liceul ”Vasile Conta” Târgu Neamț cu 11 picați din 113 absolvenți.

* Spre cei cu 0 promovați

La polul opus, la coada coada clasamentului, sunt schimbări majore. Anul acesta, Liceul Tehnologic ”Ion Creangă” Pipirig are 3 promovați din 12 absolvenți; anul trecut n-a avut niciun promovat. În schimb, Liceul Tehnologic Nisiporești, comuna Botești, a avut 17 absolvenți, din care numai 6 s-au băgat în bacalaureat și niciunul nu a promovat. Liceul Tehnologic ”Dimitrie Leonida” din Piatra Neamț are 0 promovați din 28 de elevi care au dat examenul acum.

Spre deosebire de anii când avea 0 promovați, Liceul Tehnologic ”Ion Ionescu de la Brad”, din comuna Horia, are 9 picați din 11 absolvenți prezenți la examen. Cu precizarea că singurul promovat din această promoție are 8,35, iar celălalt e un elev dintr-o serie anterioară și a obținut 7.

* Mai mulți cu frauda la purtător

Pentru unii, examenul de anul acesta pare-se că a fost greu de tot, de vreme ce și numărul celor eliminați pentru fraudă mai mare ca anul trecut: 4 față de 1.

Elevii eliminați sunt de la Liceul de Transporturi Piatra Neamț – care înregistrează 15 picați din cei 25 absolvenți, iar cea mai mare medie este 8,45 înainte de contestații; de la Liceul Teoretic ”Mihail Sadoveanu” Borca – unde sunt 51 picați din 121 absolvenți, iar cea mai mare medie este 9,23; de la Colegiul Tehnic ”Miron Costin” Roman – cu 68 de picații din 98 absolvenți și cea mai mare medie 8,73; de la Colegiul ”Ștefan cel Mare” Târgu Neamț – cu doar 14 respinși din 271 absolvenți și cea mai mare medie 9,93.

* Decât codaș la oraș…

Mari diferențe mari de promovabilitate nu sunt între școlile de oraș și cele din rural: Liceul ”Carol I” Bicaz are 49 picați din 147 absolvenți și prima medie este 9,70; Colegiul Tehnic Forestier Piatra Neamț are 31 picați din 43 absolvenți și prima medie 8,33; Colegiul Tehnic ”Gheorghe Cartianu” Piatra Neamț are 137 picați din 190 absolvenți prezenți și prima medie 8,86; Liceul Tehnologic ”Gh. Russet Roznovanu” Roznov are 19 picați din 53 absolvenți și prima medie 9,23; Colegiul Tehnic ”Petru Poni” Roman are 83 picați din 175 absolvenți și prima medie 9,21; Liceul Tehnologic ”Vasile Sav” Roman are 54 picați din 171 absolvenți și prima medie 9,60; Colegiul Tehnic ”Danubiana” Roman are 35 picați din 44 absolvenți și prima medie 9,06; Liceul Teoretic ”Vasile Alecsandri” Săbăoani cu 47 picați din 100 absolvenți și prima medie 9,70; Colegiul Tehnic ”Ion Creangă” Târgu Neamț cu 198 picați din 285 absolvenți prezenți și prima medie 9,63.

Cât despre liceele vocaționale, lucrurile stau în felul următor, înainte de contestații: LPS Piatra Neamț are 44 picați din 76 absolvenți și prima medie 8,98; LPS Roman are 50 picați din 85 absolvenți și prima medie 9,45; Liceul de Arte ”Victor Brauner” Piatra Neamț are 22 picați din 60 absolvenți și prima medie 9,71; Seminarul Teologic Ortodox Vânători-Neamț are 10 picați din 40 absolvenți și prima medie 9,53; Liceul Teologic Ortodox Piatra Neamț are 5 picați din 14 absolvenți și prima medie 8,93; Liceul Teologic ”Episcop Melchisedec” Roman are 12 picați din 43 absolvenți și prima medie 9,68.

* Ce spun bacalaureații de 10

Unul din cei care și-a adjudecat media 10 este Ștefan Miron, de la Colegiul Național ”Gheorghe Asachi” din Piatra Neamț. A absolvit Științele Naturii și a dat anatomie ca probă la alegere a profilului, deși nu vrea Medicină: ”Nu mă așteptam neapărat să iau 10. Am învățat pentru că mi-a plăcut să învăț. Am învățat constant, pe parcurs, meditații am făcut acum, înainte de bacalaureat, la matematică, fiindcă nu mă simțeam foarte pregătit. Au fost și simulările, cele două, care m-au ajutat. Mai ales că, la simularea dată de inspectoratul școlar, la subiectul 2 la română, a fost tot perspectiva dramatică. Subiectele la simularea organizată de inspectoratul școlar au fost destul de dificile. Nu pot spune că subiectele au fost grele, cel puțin la matematică mă așteptam să dea mai mai dificil. Media 10 la Bac mă ajută la admiterea la Facultatea de Biologie de la UBB Cluj, este 70% din media de admitere. Eu am ales specializarea Biochimie, sper să ajung cercetător, fiindcă de mic mă pasionează biologia și științele în general”.

Absolventa de 10 și șefa promoției profilului real de la Colegiul Național ”Petru Rareș”, Ioana Maria Roca a trecut de bacalaureat cu 9,96. Iar nota la fizică putea fi maximă, spune, dacă n-ar fi fost neatenția. Media la bacalaureat este un criteriu important pentru a fi admisă la studii într-una din cele trei facultăți din Scoția și Olanda care au acceptat-o, în principiu: ”Subiectele au fost, pentru mine, mai ușoare la matematică și la fizică. La fizică, am pierdut din neatenție, dar nu am depus contestație. La limba română, subiectele mi s-au părut mai dificile. Pe ansamblu, au fost mai ușoare decât cele de la simulare. Nu am dat simularea organizată de inspectoratul școlar, au fost colegi care au participat. Acum, media la bacalaureat era singura care mai conta în alegerea facultății și 9,96 este o medie bună. Am ales să studiez Matematică-Informatică în Scoția, examenul de limbă engleză l-am susținut, așa că urmează doar să le trimit rezultatele la bacalaureat. Nu regret alegerea făcută, știu că sunt multe opțiuni în afară”.

Alina Dorneanu, una din cele două șefe de promoție de la Colegiul Național de Informatică din Piatra Neamț, spune că subiectele n-au fost dificile, dar e nemulțumită de cum sunt concepute și, mai ales, evaluate subiectele la limba română: ”Examenul, în sine, nu a fost greu, dar la română mă așteptam la o notă mai mare. Sunt conștientă că evaluarea este subiectivă, însă eu știu ce am scris, m-am verificat și cu baremul. La subiectul de argumentare, am prezentat trei, nu două argumente, tocmai pentru a avea o lucrare complexă. Din păcate, este această problemă: la română depinzi foarte mult de șansă, evaluarea este subiectivă, contează ce fel de profesor îți evaluează lucrarea. Înțeleg că și un profesor poate obosi după corectarea a 70 de lucrări și, atunci, poate nu mai acordă atenția necesară. Eu am fost la olimpiada de română începând din clasa a V-a până într-a X-a, când m-am concentrat pe matematică și informatică, iar ce am observat este că nu se apreciază un argument original pe care-l poți adăuga. Înțeleg și această șablonare, știu că se punctează lucrările tehnice, care nu ies prea mult din limbajul de specialitate, care reflectă o memorare. Este frustrant și cred că ar trebui să se puncteze și viziunea ta proprie. Eu am dat o lucrare de 9 pagini la română, au fost colegi care au scris și mai mult. Cu toate că media la bacalaureat mă ajută 20% în admiterea la facultate, voi da examen la Facultatea de Matematică-Informatică din București, consider că 9,10 nu este o notă suficientă pentru lucrarea mea la română și de aceea am depus contestație. În rest, subiectele la mate și la info nu mi s-au părut foarte grele, mă așteptam să iau 10”. (Cristina IORDACHE)

Generația 2007-2019: Elevii cu 17 miniștri în 12 ani de școală: Trei din cinci copii care au intrat în clasa I în 2007 nu au luat Bacalaureatul în 2019

Au intrat în școală 230.000, au ajuns în clasa a XII-a cu circa 100.000 mai puțini, iar examenul de Bac nu a fost promovat de 3 din 5 copii aflați în această clasă inițial, potrivit calculelor Edupedu.ro, bazate pe cifrele comunicate oficial de mai multe instituții. Generația care a început școala în 2007 și care anul acesta a dat Bacalaureatul a fost cea care, în 2015, a dat testul PISA care a descoperit că gradul de analfabetism funcțional în rândul copiilor de 15 ani este de 40%.

Între 2007 și 2019, Educația românească a fost pusă la grea încercare de un sistem de învățământ nereformat, greoi, inadaptat și neperformant. Generația care a traversat această perioadă agitată și într-o permanentă schimbare a trecut prin cel mai mare boom economic și, apoi, prin cea mai mare criză economică. Ar putea părea că România a fost într-o permanentă criză politică în această perioadă, pentru că rareori anul școlar a început și s-a terminat cu același demnitar în funcție, la Educație. Acești 12 ani au însemnat, la fiecare început de an școlar, fie lipsa manualelor sau calitatea lor slabă, fie lipsa autorizațiilor sanitare sau de funcționare pentru școli, condiții improprii în mediul rural, autorizații de protecție la incendiu lipsă, subfinanțare din partea administrației locale și centrale. Niciodată, în acest interval de timp, Educația nu a primit procentul din PIB prevăzut de lege.

Majoritatea elevilor care au susținut Bacalaureatul în 2019, precum și colegii lor de generație care nu au mai ajuns la BAC s-au născut cu 18 ani în urmă, în 2001. Potrivit datelor consultate de Edupedu.ro în baza TEMPO a Institutului Național de Statistică, în anul 2001 au fost 220.368 de nou-născuți. În anul 2007 intrau la școală, în clasa I, ”peste 230.000 de boboci”, potrivit presei de la vremea aceea. Sunt cifrele comunicate de Ministerul Educației. O generație mai numeroasă decât populația în vârstă de 7 ani, diferența (circa 10.000 de elevi) fiind reprezentată de copiii de 8 ani și cei de 6 ani.

La finalul clasei a VIII-a, în anul 2015, la Evaluarea Națională s-au înscris 163.407 de elevi, dar au participat la examen 158.568, dintre care 125.782 de copii au obținut medii peste 5. Calculat din numărul celor înscriși în clasa I, procentul celor care au intrat în Evaluarea Națională a fost de 68.94. Peste 31% din generația respectivă nu se regăsea în statisticile acestor examene.

A urmat Admiterea la Liceu în același an, 2015. Din 128.685 de elevi care au completat fişele de înscriere, în prima etapă au fost repartizați computerizat la liceu 124.805 elevi, potrivit comunicatelor oficiale.

În același an au fost ocupate circa 50.000 de locuri în învățământul profesional, potrivit Strategiei VET 2016.

Imediat după întrarea în clasa a IX-a, această generație a susținut, la vârsta de 15 ani, testul PISA, realizat de OECD în 2015. Rezultatele au arătat atunci că România este pe penultima poziţie între cele 28 de state UE, la indicatorul performanţe de citire, cu o pondere de 38,7% din persoanele cu vârsta de 15 ani care se situează sub nivelul 2 (mai puţin de 407,47 puncte la test). De asemenea, la performanţele în matematică, România se situează pe antepenultima poziţie între cele 28 de state UE, cu o pondere de 39,9% din persoanele cu vârsta de 15 ani care se situează sub nivelul 2 (mai puţin de 420,7 puncte la test). Şi în cazul indicatorului performanţă în ştiinţe, România se plasează pe penultima poziţie între cele 28 de state UE cu o pondere de 38,5% din persoanele cu vârsta de 15 ani care se situează sub nivelul 2. Pe baza acestor rezultate, specialiștii au calculat un grad de analfabetism funcțional de aproximativ 40%, dublu față de media Uniunii Europene, de 19,7%.

La finalul clasei a XII-a, s-au înscris la Bac 116.316 candidați din promoția curentă. Dintre ei, au reușit să ia peste media 6, adică să promoveze examenul, 85.724 de elevi. Raportat la numărul elevilor care au intrat în clasa I în 2007, absolvenții de BAC înseamnă 37,27%. Cu alte cuvinte, 62,7% dintre elevi, adică 3 din 5 copii care au început școala acum 12 ani, nu au ajuns sau nu au luat Bacalaureatul în sesiunea iulie 2019. (SURSA: Edupedu.ro)

* ”Avem un Bacalaureat corect, dar și 60-70% dintre copii care nu ajung să ia Bacalaureatul și nu știm ce să facem cu ei”

”Realitatea e următoarea: în 2011, primul an cu un bacalaureat corect, după ce am introdus camere de luat vederi, 42% dintre copii, dintre cei care erau născuți cu 18 ani înainte, au luat Bacalaureatul. Anul acesta au promovat doar 38% dintre cei născuți acum 18 ani, deci în 2001, și care au dat Bacalaureatul. Deci, singurele cifre relevante sunt legate de procentul de copii născuți cu 18 ani înainte și care au luat Bacalaureatul. Vedem că, în România, pe măsură ce trece timpul, tot mai puțini copii se îndreaptă spre Bacalaureat și acest lucru nu ar fi o problemă dacă le-am oferi rute alternative educaționale. De exemplu, dacă am avea un număr mare de copii care să urmeze învățământul profesional dual, unde elevii fac practică în diferite companii. Din păcate, acest lucru nu se mai întâmplă după 2012, așa că 60-70% dintre cei care nu au Bacalaureatul rămân astfel în afara structurilor educative. Și mai sunt câteva elemente importante: anul acesta, 177 de copii au luat Bacalaureatul cu media 10. În 2011, au fost 65. Deci, avem de trei ori mai mulți copii care au luat media 10, dar avem mult mai puțini care au luat Bacalaureatul. Esențial este că, în România, avem un Bacalaureat corect, dar și că avem 60-70% dintre copii care nu ajung să ia Bacalaureatul și nu știm ce să facem cu ei (…) După introducerea camerelor de luat vederi la Bacalaureat, copiii sunt mult mai bine pregătiți. Avem, deci, copii care înțeleg că nu se mai poate trișa, prin urmare, învață” – Daniel Funeriu, fost ministru al Educației. (SURSA: Europa Liberă)