De la cazul Alexandra din Caracal, la groapa de gunoi ”privată” din Ceahlău

Cazul Alexandra – o dramatică dovadă că instituțiile statului sunt decorative, blazate și incapabile să-și facă treaba -, se regăsește în România cea de toate zilele sub diverse forme, în diverse situații. Aproape în fiecare instituție există câte un agent Viorel, erodat de rutină, dezumanizat, dar permanent preocupat de procedură. În România, se moare, se fură, se violează, se dă șpagă și se ”aranjează” posturi, funcții, contracte și comisioane ”conform procedurii”. Iar cetățeanul este bătaia de joc perpetuă a instituțiilor, care funcționează în numele lui, spre ”binele” lui și pe banii lui.

Avem un exemplu simplu, argumentat cu hârtii oficiale și tratat cu ”atitudinea” tipică a autorității când el, cetățeanul de rând, ridică o problemă. Un om de bun simț, Gabriela Floria, din comuna Ceahlău, a sesizat instituțiile statului despre faptul că în localitatea în care trăiește a apărut o groapă de gunoi. Și instituțiile au început să ”acționeze” conform procedurii.

În ziua de 11 iunie 2019, ”s-a deplasat în teren echipa de comisari şi a constatat că cele sesizate nu se confirma, în sensul că nu au fost identificate depozitările neconforme de deşeuri rezultate din demolări, pe amplasamentul indicat”, susține Garda de Mediu, sub semnătura comisarului șef Iftime Petrariu. Zece zile mai târziu, același comisar șef Petrariu îi comunică petentei că sesizarea ei se confirmă parțial, ”în sensul că au fost identificate depozitările neconforme de deşeuri rezultate din demolări, pe amplasamentul indicat, în cantităţi necuantificabile şi care au fost antrenate în aval, spre lac, de nivelul ridicat a albiei pârâului”. În schimb, ”nu s-a putut constata în ce perioadă au fost abandonate acele deșeuri” și nici cine sunt persoanele responsabile de ”abandon”, deși reclamanta le-a indicat. Comisarul șef Petrariu promite, în încheierea adresei, datate 24.06. 2019, că va invita persoanele respective la sediul Garzii de Mediu pentru discuții, ”urmând ca apoi să dispunem măsurile coercitive ce vor fi aplicate”.

* ”Nu vreau să fac polemică, dar domnii comisari s-au deplasat în interes de serviciu ca să constate existența unei gropi de gunoi abuzivă, și nicidecum invitați la prânz”

A trecut de atunci mai bine de o lună. Dl. comisar șef se află în concediu de odihnă până pe 19 august. Cu siguranță, într-o zonă frumoasă și curată, care nu-l deranjează nici vizual, nici olfactiv. La Ceahlău, deșeurile, depozitate pe un teren concesionat de la primărie, continuă să polueze un pârâu și lacul. Văzând că lucrurile nu se schimbă, dr. Gabriela Floria a trimis memorii instituțiilor care pot rezolva problema. Inclusiv președintelui Consiliului Județean. Și a prezentat situația așa cum s-a petrecut: ”În data de 21.06.2019, în jurul orei 10.15 aprox., s-a prezentat echipa de comisari, însoțită de Primarul Comunei Ceahlău și am mers împreună la groapă de deșeuri indicată în obiect. Comisia a constatat, exact la intrarea în acest teren, prezența pământului cărat, după cum am declarat, în data de 04.06.2019 de Marcoci Dragoș, un locuitor din apropiere la distanță de câteva case față de groapă de gunoi, și care lucrează în construcții. Acest pământ NU era curat, ci contaminat cu azbest, cu bucăți din tuburi de plastic PVC de diametru de 100 cm, folie de plastic, etc. (conf. Constatărilor și fotografiilor). Am declarat în sesizări că am fost martor ocular la acest transport neautorizat de pământ contaminat la terenul de gunoi, operațiuni de transport pe care le-am văzut din curtea mea și ulterior m-am deplasat la groapa de gunoi unde am constatat și am făcut poze, și din aceste motive am formulat sesizarea din data de 05.06.2019 către Autoritățile competente. Nu puteam să ignor această operațiune de transport neautorizat de pământ contaminat și să fiu complice la distrugerea constantă a Mediului lângă propria mea proprietate și locuință! În răspunsul pe care l-am primit nu se face mențiune la acest pământ contaminat, pe care l-a constatat și Comisia, călcând pe el, și unde au fost constatate bucățile de azbest, bucăţi de folie de plastic de mai multe culori (izolație) și, mai jos, bucăți din tuburi de plastic PVC de diametru de 100 cm. Acest pământ, cum a fost constatat, acoperă partea centrală a gropii de deșeuri.

În schimb, în părțile laterale ale gropii, rămase neacoperite de acest pământ, au fost constatate deșeuri care provin din construcții, respectiv: rigips, bucăți de profiluri pentru rigips, polistiren, spumă poliuretanică, tuburi de plastic de izolat țevile, OSB, etc. Atât au constatat cei doi comisari, întrucât nu au coborât pe râpă, unde este și acolo o parte considerabilă de deșeuri, care provin tot din construcții și implicit prezenţa lor în albia pârâului și unde ar fi trebuit să constate că acestea au fost și sunt transportate în lac, care este doar la câțiva metri distanță, deoarece dna comisar era încălțată cu sandale, iar dl comisar încălțat cu pantofi eleganți și mi-a spus că “nu pot coborî deoarece nu am echipamentul adecvat”. Nu vreau să fac polemică, dar domnii comisari s-au deplasat în interes de serviciu ca să constate existența unei gropi de gunoi abuzivă, și nicidecum invitați la prânz”.

Dr. Floria susține că, pe terenul concesionat de Constantin Sâia, au fost duse toate resturile rezultate din renovarea unor case și a hotelului NOVA din Durău, după care au fost acoperite cu pământ.

”În mod evident, dacă autoritățile ar dispune măsura de săpare, chiar și foarte superficială, ar ieși la iveală tone de deșeuri, care au rezultat din construcția celor 6 imobile menționate, care aparțin familiei Sâia, plus deșeurile care provin de la Marcoci Dragoș, și de la hotelul NOVA. Din ceea ce am putut constata eu, în ziua când s-a efectuat controlul, nu există nicio intenţie să se clarifice situația, ci dimpotrivă, să se îngroape mai mult! De asemenea, a fost constatat că o parte din aceste deșeuri, în speță polistirenul aruncat pe râpă și căzut în albia pârâului, au fost transportate în lac. Drept dovadă deșeurile sunt agățate în crengile prezente în albia pârâului sau în vegetația care a crescut pe albia acestuia. În albia pârâului sunt prezente, de asemenea, toate tipurile de deșeuri: azbest, reziduri din construcții (gresie, faianță, bucăți de beton, resturi de profile metalice, deșeuri din plastic de orice fel). Pârâul, coborând spre lac, se bifurcă în două brațe, pe cursul cărora sunt prezente și agățate deșeuri de toate felurile. În punctele unde se revarsă în lac este plin de polistiren și deșeuri de orice natură. Desigur, așa cum a constatat și apreciat și dl. Primar, nu toate deșeurile din acea parte a lacului provin din groapa de gunoi (curenții au transportat o parte din alte părți), dar o parte considerabilă provine din groapa de gunoi, mai ales polistirenul. (…) Îmi permit să-i spun dlui comisar că familia Sâia și Marcoci Dragoș ar fi trebuit să se gândească la consecințe când aruncau deșeurile pe râpă, cu tot disprețul lor pentru Natură și Mediu, sau știau că “au relații” și nu vor fi pedepsiți? 5 – De ce se afirmă în acest răspuns că “Nu s-a putut constata în ce perioadă au fost abandonate acele deşeuri, de care faceţi vorbire şi nici autorii acestor acţiuni nu au fost identificaţi”? L-am întrebat pe dl. comisar dacă vrea să audieze martorii și acesta mi-a spus că “nu are atribuții în materia de ascultare a martorilor””.

* ”Dl Sâia nu a aruncat deșeuri, probabil muncitorii care au lucrat la el”

Rezumând, situația e tipică. Mesagerul de Neamț a făcut sesizări repetate la Garda de Mediu până ce s-a rezolvat, parțial, problema unui depozit de gunoaie – inclusiv seringi folosite și dispozitive medicale -, din spatele Mănăstirii Brădițel. Deci cunoaștem atitudinea, tipul de reacție, viteza și procedurile. Și, mai ales, toleranța față de cei care aruncă absolut ce vor pe unde vor și nimeni nu-i ia la întrebări pe motiv că ”nu s-a putut constata” cine a aruncat. Asta se întâmplă în fiecare zi, în aproape fiecare localitate din județ, pentru că groapa de gunoi de la Ceahlău nu este singulară.

”Dl. Sâia a semnat un contract de concesiune cu primăria, în anul 2012, pentru 25 de ani”, ne-a declarat primarul Dan Coroamă. ”A luat 600 de metri pătrați, cu scopul «cale de acces către lacul de acumulare» și plătește 100 de euro pe an. Lucrurile nu stau chiar așa cum spune doamna doctor. Într-adevăr, erau acolo gunoaie, a fost Garda de Mediu, au venit și de la Apele Române, am fost și eu, cu cetățenii care primesc ajutor social și am scos o mulțime de saci. Într-adevăr erau și niște bucăți de tablă roșie, cum are dl. Sâia pe acoperiș la vilele lui – că și-a făcut 4 vile pentru turism -, și era și niște polistiren de care a folosit pentru izolație, dar nu el le-a aruncat acolo. Probabil muncitorii care au lucrat la el. Acum e clar că nici lui nu-i convine să facă turism și să aibă groapa de gunoi în fața vilelor. Doamna doctor spune că ar mai fi deșeuri acoperite cu pământ, dar nu pot săpa, e o zonă abruptă și tehnic vorbind, nu se poate, plus că aș pune în pericol structura drumului. Dar știți cum e, se reclamă unii pe alții că și dl. Sâia spune că doamna doctor și-a renovat casa și a aruncat acolo azbestul. Nu știu ce să mai fac să sting acest conflict”.

De exemplu, să înțelegeți că problema de fond nu este conflictul, ci groapa de gunoi. Oarecum ”privată”, dacă tot este pe un teren concesionat, împrejmuit cu gard și dotat cu poartă. E în regulă ca oamenii care primesc ajutor social de la primărie să igienizeze zonele în care Bistrița și Bistricioara aduc peturi și crengi, dar un om de afaceri serios ca dl. Sâia poate să plătească o firmă specializată și să rezolve civilizat problema deșeurilor din construcții. De preferat înainte ca muncitorii să le arunce în locurile cele mai ”potrivite”.

Cristina MIRCEA

N.B. Lectură suplimentară pentru cei care nu știu cine este dl. Sâia.