Parohia romano-catolică Slobozia, comuna Boghicea, este formată, în prezent, din două biserici. Una, mai mică, este în satul Boghicea, iar cealaltă la Slobozia sau, vechea denumire, Petrești, parohia de astăzi având circa 500 de suflete. De la înființare, cele două biserici au ținut de Parohia Oțeleni (Iași) până în anul 1972.
Hramul bisericii romano-catolice de la Slobozia e la sărbătoarea Sfinților Petru și Paul.
Anul acesta, în parohia păstorită de părintele Adrian Ciobanu, la slujba oficiată s-a aflat și decanul de Roman, preotul Irinel Iosif Iosub, precum și numeroși credincioși. Din partea autorităților locale, a fost prezent primarul Mihai Cazamir, dar și alți reprezentanți. Cu acest prilej, după tradiția locului, a fost organizat și bâlciul anual.
Iată ce consemnează ”Monografia creștinilor Catolici din județul Roman, în 1903-1904”:
«Cu două biserici: una în cătunul Petrești (Slobozia), alta în Boghicea, ambele cu pământ de 8,5 fălci dat după legea rurală din 1864. Biserica din Slobozia este clădită în anul 1820, cu hramul Sfântul Petru, iar cea din Boghicea este făcută în 1873 din lemn, cu hramul Sfânta Maria Mică. Sunt două cimitire catolice separate.
Bisericile se întrețin și se repară de enoriași, ambele biserici sunt filialele Parohiei Oțeleni, fiind același pastor I. Ochipenti, iar dascăl Ratail Ghercă.
Populațiunea.
În comuna Boghicea se află catolici: 96 bărbați, 97 femei, 119 băieți, 107 fete, peste tot, 419 suflete. Sunt 90 capi de familie între cari 5 văduve; bogați 5; mijlocași 60 și săraci 20.
Servicii religioase între anii 1900, 1901, 1902 au fost: botezuri câte 17 pe an (50 în trei ani), cununii 4 pe an; înmormântări de oameni mari cu preot au fost în cei trei ani 14, adică 5 pe an; înmormântări de copii au fost 17 în trei ani sau cam 6 pe an.
Procesiunea de bâlci.
Procesiunea se îndeplinește în următorul mod: preotul săvârșește slujba în biserică, unde iau parte foarte mulți credincioși, fiind ograda și biserica și chiar drumurile în apropiere pline de lume. După terminarea slujbei, ies cu toții, clericii și poporul din biserică, cântând în cor un imn în onoarea Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu la sfârșitul căreia preotul pronunță o scurtă rugăciune, însoțiță de o mică cuvântare plină de sfaturi morale și gospodărești. Toate acestea se fac la un anumit loc, pregătit mai înainte pentru bâlci. Preotul se retrage apoi și rămâne poporul care petrece restul zilei. Cu prilejul bâlciului, tinerii și fetele fac cunoștință, mai ales cei ce sunt gata a se căsători. În jocurile lor se aud strigăte și răcnite».
Și în acest an, în centrul satului, a fost ridicată o scenă, pe care a fost organizat, prin grija primarului Mihai Cazamir, un concert de muzică populară. (Constantin NEGRU)