De mai bine de o lună și jumătate, din motive care țin mai mult de interesele unora din Consiliul Județean, la Troleibuzul SA este anchetă. Nu pentru a cerceta niscaiva achiziții impuse societății chiar de conducerea Consiliului (inclusiv plata lor cu celeritate). Nici pentru a vedea de ce salariați ai Troleibuzul prestează la Consiliul Județean sau, de când cu transformarea secretarului de județ în prefect, la Prefectură. Nu, nimic din toate acestea.
Motivul pentru care componenta de guvernare corporatistă – da, ați citit bine, AVEM GUVERNARE CORPORATISTĂ la Consiliul Județean! – s-a ocupat de anchetă, plus Consiliul de Administrație, plus dl Dan Vasile Constantin, este foarte important: un conducător auto, prins că nu a tăiat bilete pentru câțiva călători, o găinărie devenită tic la mulți dintre șoferi, a făcut reclamație că nu-i sunt respectate drepturile. De societate, în întregul ei, de managerul care nu a primit-o la discuții și de toți care nu înțeleg că șoferul care nu taie bilete are și el drepturi. După ce distinsul șofer a aruncat cu bolovanul petiției în balta Consiliului Județean, au început anchete peste anchete, pentru că, nu-i așa?, trebuie justificate salariile ”corporatiștilor” și ale celor nemulțumiți că n-au acces la deciziile din Troleibuzul.
* La început, a fost reclamația…
… angajatei Ana Maria Neamțu, care, pe 29 martie, a fost (sur)prinsă pe traseu cu bilete netăiate. Au (sur)prins-o colegii săi controlorii. Reclamația, făcută în numele unui grup de conducători auto ai Troleibuzul, dar semnată doar de Ana Maria Neamțu, e datată la câteva zile după control și prezintă o situație parcă desprinsă din filmele Italiei în anii de criză.
Spune Ana Maria Neamțu în documentul adresat Consiliului Județean: ”Vă aducem la cunoștință că dna director a instituit în cadrul societății un regim de teroare, fiind surprinsă în diverse ocazii țipând și amenințând angajații”. După ce se plânge de stres, distinsa angajată ajunge la chestiunea care doare, cu biletele, spunând că a fost chemată și obligată să-și dea demisia. Relatarea este din data de 1 aprilie, așa că se putea lua cu titlu de inventar. În ziua următoare, angajata spune că a mers în biroul directoarei, unde ar fi fost lovită-n spate. Și cere verificarea camerelor video din secretariat.
După acest expozeu, împreună cu alți salariați, care nu apar la semnături, Ana Maria Neamțu cere să fie demisă directoarea. Plus, că tot era la capitolul ”De cerut”, corectarea salariilor. Plus, că tot era la capitolul ”Salarii”, acordarea salariilor separat de sporul de bază. Semn că măcar un sindicalist și-a băgat coada în redactarea petiției.
Autoarea micului denunț se mai plânge că trebuie să facă pe taxatoarea, deci ar face bine să se găsească altă modalitate de a încasa banii de la călători, chiar dacă, pentru asta, șoferii primesc un spor la salariu. Lista plângerilor continuă, desigur: ba că nu există condică de prezență, ba că nu se respectă programul de 8 ore pe zi, ba că șoferii sunt obligați să lucreze 10-12 ore zilnic, care nu ar fi plătite.
* Au urmat cercetările amănunțite…
… după ce Ana Maria Neamțu a fost în audiență la dl președinte al Consiliului Județean. Lucru mare, pentru că, se știe, dl președinte preferă să rezolve lucrurile pe teren, nu în birou.
Pe 18 aprilie, către Consiliul de Administrație al Troleibuzul SA pleacă o adresă, prin care se solicită demararea unei ”anchete” în acest caz. Solicitare cel puțin bizară, CA-ul nefiind o instituție care să facă anchete; probabil că, în limbajul de la CJ, cuvântul ”anchetă” a devenit uzual, așa că se poate trece peste asta.
Totuși, pentru a fi în ton cu președintele de la județ, pe 24 aprilie se constituie ”Comisia de verificare, cercetare și control” a aspectelor care au făcut obiectul petiței. Comisie formată din Florentina Moise, Mihai Dominte și Valeriu Stăcescu. Președintele CA, dl Gelu Stanciu, zice că respectiva comisie era doar una internă, a CA-ului, și că nu se poate substitui comisiei de disciplină etc. Totuși, ”Comisia de verificare, cercetare și control” trimite note de convocare atât reclamatei, cât și… conducerii societății, în frunte cu directorul general, plus altor angajați. Gelu Stanciu spune că ”prezența nu era obligatorie”, că nota de convocare era mai mult o invitație care putea fi, nu-i așa?, refuzată.
Sigur că n-a refuzat nimeni convocarea. Cu excepția angajatei Ana Maria Neamțu, care, la a treia chemare, a venit cu un fel de avocat sindicalist de prin Ardeal.
Pe 24 mai, pleacă spre Consiliul Județean un prim răspuns privind rezultatele anchetei care nu a fost anchetă, dar care a audiat persoane și le-a consemnat răspunsurile sub semnătură. În concluziile transmise către forul județean, cu trimiteri la regulamente, documente și declarații, se spune că Ana Maria Neamțu nu are dreptate în ce susține. Că nu există un tabel de semnături cu șoferii nemulțumiți. Mai mult, unii angajați au spus că au semnat un document, dar că era vorba despre promisiunea doamnei Neamțu că va lupta cu conducerea pentru obținerea sporului de vechime în afara salariului, nu de vreo reclamație. Mai spune raportul că programul de lucru respectă legislația, că nu există camere de luat vederi în secretariat ca să surprindă ”agresiunea” directoarei și că, în general, nu există motiv de alte cercetări. În privința așa-zisului conflict din biroul directoarei, Nadia Năstase îl infirmă și în niciun caz CA-ul nu poate soluționa asemenea acuzații.
* Apoi s-au cerut lămuriri…
… la lămuriri, pentru ca toate să fie, desigur, lămurite bine. După ce a ajuns la județ adresa Consiliului de Administrație al Troleibuzul, de la CJ Neamț pleacă spre CA o nouă adresă, datată 30 mai, care, practic, ignoră raportul deja primit. I se cere Consiliului de Administrație să verifice ce verificase deja și, în plus, dacă salariata în cauză a depus vreun document medical cum că ar fi ajuns la UPU după incidentul cu directoarea. Și, nu în ultimul rând, i se cere să verifice existența camerelor de luat vederi în secretariat. Deși asta zăcea deja consemnată în primul raport. Probabil referirea e la camerele oficiale.
Răspunsul s-a expediat rapid, în 5 zile, repetându-le celor din Consiliul Județean ce li se spusese deja, plus faptul că nu există niciun document medical depus de reclamantă, la fel cum nu exista nici anexa nominală la reclamație.
* Concluzia vine…
… parcă de la sine. Când intenția este de a întreține o stare de nervozitate într-o societate unde se va derula un program european pentru dotări importante, se folosește orice mijloc. Mai ales când specialistul numărul 1 în administrație, sănătate, transporturi, investiții, relații umane, incompatibilități, adică Dan Vasile Constantin, a părăsit AGA Troleibuzul prin demisie, pe motiv de lipsă de rezonanță cu președintele Consiliului de Administrație. Nu contează că reclamanta are probleme de disciplină la locul de muncă, nu contează că omite lucruri cu bună știință. Important este ca, la nivel de ”guvernanță cooperatistă”, să existe activitate. Mai ales dacă petenta a fost și în audiență la dl președinte.
Valentin BĂLĂNESCU
