Remus Rădoi zis “Codiță”, prezentat de mass media drept unul din liderii clanurilor interlope din județul Olt, a intrat vineri, 2 august, în atenția presei, după apariția informației potrivit căreia Poliția ar fi apelat la el pentru a afla adresa unde a fost dusă Alexandra Măceșanu, fata dispărută de o săptămână.
Remus Rădoi, omul de afaceri din Caracal a fost sunat de către fostul adjunct al IPJ Olt, Nicolae Alexe, și de ofițerul care coordona ancheta, acesta din urmă apelându-l de 10 ori, pentru a ajuta în operațiunea de căutare a Alexandrei.
Contactat telefonic, Remus Rădoi ne-a acordat un interviu în exclusivitate pentru mesagerulneamt.ro.
„Și eu aș fi sunat la Remus Rădoi, dacă eram polițist”
Î:Recent ați apărut pe mai multe posture de televiziune, unde ați fost acuzat de legături nefirești de apropiate cu Poliția din Olt, în special cu cea din Caracal.
R.R.: Este o manipulare oribilă. Nu văd ce este nefiresc ca o firmă de pază să ajute Poliția. În SUA, chiar și cetățenii sună la un număr de telefon pe care îl dau polițiștii, ca și informatori.
Î: Din punctul d-stră de vedere, cum comentați tragedia de la Caracal?
R.R.: Dintr-o nepăsare a organelor de stat, și uneori chiar și de pe urma unei colaborări a organelor legii cu oamenii răi.
Î: Dacă d-stră erați în locul șefilor de Poliție, ați fi sunat la omul Remus Rădoi, în cazul Alexandrei?
R.R.: Normal că aș fi sunat. Și aș fi sunat și la mai multe alte persoane, pentru că, cu cât ai mai multe informații din mai multe surse poți ajunge mai repede la adevăr.
„Multe victime îi suspectează pe șefii din Poliția Caracal de colaborare cu infractorii”
Î: Aveți cunoștință de existența unor rețele de prostituție în zona Caracal?
R.R.: Da. Chiar eu personal am dus peste 40 de victime la DIICOT Olt, unde s-a instrumentat un dosar pe prostituție, proxenetism, cămătărie și șantaj, pe numele lui Oacă.
Î: În Caracal există legături dintre politicieni și clanurile de interlopi?
R.R.: Nu pot afirma asta, pentru că nu am probe. Dar o parte dintre persoanele (victimele) care au mers la DIICOT Olt și care au depus plângere au spus că nu au avut încredere să depună plângere la Poliția Caracal, pentru că îi suspectează pe aceștia de colaborare cu infractorii. Aceștia au afirmat că i-au văzut pe șefii de la Poliția Caracal, împreună cu liderii unor grupări infracționale, pe la aceleași cafenele din oraș.
Î: Care e părerea d-stră despre Alexandru Cumpănașu?
R.R.: Nu m-aș hazarda să-mi dau cu părerea, pentru că nu-l cunosc. L-am cunoscut acum, în contextul acestei drame pe care a suferit-o familia dnsului. Chiar dacă aș avea o părere, în contextul acesta nu cred că e bine să categorisim noi oamenii.
Î: Se pot obține contracte în Caracal, chiar dacă nu ești iubit de către cei de la putere?
R.R.: Se pot obține oriunde, pentru că mai nou a fost implementat un sistem electronic numit SICAP, fostul SEAP, și prețul cel mai mic introdus în electronic până la termenul limită sat, acesta este câștigătorul. Acolo nu mai poate influența nici mama politicului. Contractele care depășesc suma de 100.000 lei sunt obligatorii să fie pe SEAP. Nu se mai poate face ca înainte cu încredințare directă. Orice participant are dreptul la contestație și respectiv la Curtea de Apel, iar în situația când cineva ar îndrăzni să atribuie cuiva cu un preț mai mare, vă dați seama că se poate contesta imediat.
Î: Pe cine considerați cel mai vinovat în această tragedie?
R.R.: În general pe noi, românii, pentru că am devenit foarte indolenți, foarte lipsiți de empatie, foarte răi, și în general la locul de muncă nu ne facem treaba cu prea multă conștiință. Mulți dintre noi ne facem treaba românește, cum s-ar spune.
Î: S-ar fi putut evita această tragedie? Și dacă da, cum?
R.R.: S-ar fi putut evita această tragedie dacă organele de anchetă demarau o anchetă serioasă încă de la primele sesizări de dispariție. De exemplu, chiar și la penultima dispariție din aprilie, dacă Poliția se agita și identifica acea mașină și o căutau serios, nu cred că se ajungea aici. Dar, ați văzut și d-stră cum au reacționat atunci când au fost sunați, sau cum au reacționat când i-a sunat părintele fetei. În general, aceasta e atitudinea oricărei instituții din România.
„În România șefii din poliție sunt puși pe criterii politice”
Î: Credeți că acest Gheorghe Dincă a acționat de unul singur sau a mai avut complici?
R.R.: E de luat în seamă ambele variante. Are și profilul unui psihopat, care ar fi capabil de astfel de crime odioase, dar e posibil să fi colaborat și cu diferite clanuri, pentru că știți și d-stră că în zonă au fost dosare constituite, au fost condamnări.
Î: Cum comentați declarația primarului de Caracl, domnul Liviu Radu, cum că nu stie de existența unor clanuri de interlopi în municipiul pe care-l conduce?
R.R.: Nu cred că era la curent sau nu cred că cei care ar fi trebuit să-l informeze, respectiv Poliția din municipiu, au și făcut-o. Probabil dânsul este ocupat cu probleme administrative, nu de criminalitate.
Î: Sunteți de părere că, în Poliția Caracal a existat și există o imixtiune politică?
R.R.: Nu pot dovedi, dar am bănuiala că imixtiunea politică în Poliție există în toate județele țării, unde sunt nominalizați șefi de poliție doar pe criterii politice.
Î: Cum vedeți finalul acestei tragedii?
R.R.: Să sperăm că va fi cel pe care-l așteptăm cu toții, în sensul să se schimbe ceva, de a se îmbunătăți acest sistem, de a fi mai receptiv la solicitările cetățeanului. Să sperăm că se va schimba ceva, deși eu îmi pierd speranțele.
Nota redacției: Nu am comentat în niciun fel răspunsurile date de Remus Rădoi, păstrându-le în totalitate.
Ciprian Traian STURZU
