În fiecare zi, pe drumurile patriei se produc accidente înfiorătoare, unele cu număr mare de victime, cu vieți răpuse brutal și cu oameni care rămân mutilați pentru tot restul zilelor. Polițiștii rutieri, cei care văd scenele de-a dreptul șocante de la ”fața locului”, spun că, în dinamica producerii accidentelor rutiere, contează trei lucruri: factorul om, factorul drum și factorul mașină. Factorul om este, întotdeauna, cel mai important. Instructorii auto, însă, deși sunt de acord cu această teorie, consideră că și starea drumurilor, și numărul din ce în ce mai mare de mașini au influența lor asupra siguranței traficului rutier. Concluzia unanim acceptată este, totuși, că felul în care este pregătit un șofer să se comporte la volan, este decisiv.
”Pentru siguranța traficului, ar trebui ca școlile de șoferi care nu au un anumit procent de promovabilitate să piardă autorizația de funcționare”, este de părere comisarul șef Lucian Rusu, șeful Serviciului Permise și Înmatricularea Vehiculelor Neamț. ”În momentul de față, această reglementare nu mai există. Practic, e o situație similară cu a liceelor care nu reușesc să pregătească nici măcar un elev care să ia bacalaureatul, dar au statut de unități de învățământ preuniversitar. Singurul mod în care noi putem verifica gradul de pregătire a candidaților pentru obținerea permisului de conducere este proba practică. Examinatorul pune accent pe proba de îndemânare, care este cea mai importantă pentru un viitor șofer. Desigur, nu putem arăta cu degetul doar spre școlile de șoferi. Sunt de părere că este foarte important și felul de a fi al candidatului și contează mult educația lui. Practic, la obținerea permisului, 50% contează candidatul și 50% instructorul care-l pregătește. Din punctul meu de vedere, faptul că testarea teoretică se face la calculator, timp în care se preiau trei imagini de-ale candidatului, iar proba practică este înregistrată audio-video înlătură orice suspiciune care ar putea exista vizavi de corectitudinea examinării”.
Dacă ne raportăm la promovabilitate, se poate vorbi nu doar despre corectitudine, ci și despre exigență. În primele 9 luni ale anului 2019, au fost examinați 10.906 candidați în vederea obținerii permisului de conducere categoria B și doar 2.901 au fost admiși, promovabilitatea fiind de doar 26,6%, în vreme ce, în perioada similară a anului trecut, a fost de 47,42%. Singura categorie unde toți candidații au fost admiși a fost cea pentru obținerea permisului pentru motociclete sub 125 cmc.
”Din punctul meu de vedere, scăderea promovabilității se explică prin faptul că unele școli de șoferi nu fac pretestare și acceptă să trimită candidați insuficient pregătiți să susțină proba teoretică și proba practică”, spune comisarul șef Lucian Rusu. ”Un alt aspect important, care, în alte țări, este tratat cu maximă seriozitate este felul în care circulă proaspătul șofer. La noi poate pleca singur la drum imediat, în vreme ce legislația din alte state impune obligația ca șoferul începător să meargă însoțit de un șofer cu experiență cel puțin 6 luni după ce obține permisul și să nu conducă autoturisme cu capacitatea mai mare de 1.200 cmc”.
* ”Nu contează mașina, contează instructorul”
Filmarea accidentului din intersecția de la Căciulești, de acum doi ani, când un autoturism condus de un șofer începător din Roman a intrat sub un TIR și ambii ocupanți ai autoturismului au murit, este folosită ca material didactic de Ilie Dabija.
Considerat unul dintre cei mai buni instructori auto din Neamț, el le explică elevilor săi cât este de important să nu acționeze ambreiajul concomitent cu frâna. Și este sigur că șoferul implicat în accident a căutat ambreiajul mai întâi, ceea ce explică faptul că lămpile de frână s-au aprins abia în momentul impactului. Instructorul, care a fost ani de zile șofer profesionist, a remarcat și aspecte îngrijorătoare în personalitatea candidaților: ”Dacă, acum 10-11 ani, din 10, doar unul era fără atenție distributivă, acum, din 10, dacă mai găsești unul cu atenție distributivă. Asta se întâmplă din cauză că găsesc pe net chestionare, le învață pe de rost și, când ajung în trafic, se comportă ca și cum s-ar uita în monitor: nu văd stânga, dreapta, indicatoare, nimic. Eu, când eram șofer pe autocar, nu aveam GPS, mă uitam după indicatoare. Acum toată lumea are GPS și habar nu are pe unde merge. În al doilea rând, există o serie de elevi, de la țară, învățați de tata să conducă pe ulițe, de când erau mici. Și cu ei este cel mai greu de lucrat, pentru că trebuie întâi să se debaraseze de ce i-a învățat tata. Așa ajungem la trei categorii: unii, cam 20-30%, care pun în aplicare teoria și conducerea, alții care conduc de mici, dar nu învață legislația pentru că ei deja «știu», și ultimii care sunt așa-ziși tocilari și stau numai pe net. Cei care vin de la țară, în general sunt amuzanți, vor să facă școala neapărat pe BMW, ca să pună poze pe Facebook. Dar eu am spus dintotdeauna, nu contează mașina, contează instructorul”.
* ”Verde” până la sfârșitul lui martie 2021
Mai direct, mai în șoaptă, opinia unanimă este că există școli de șoferi sub orice standarde acceptabile, din punct de vedere al rezultatelor, pe care nu le controlează și nu le ”îndreaptă” nimeni. Autoritatea Rutieră Română, instituția care ține sub lupă autorizarea acestor școli, nu ne-a permis un dialog cu reprezentantul din Neamț, pe motiv că agențiile teritoriale nu au personalitate juridică. În schimb, Biroul de presă de la București ne-a informat că autorizarea școlilor se face dacă sunt îndeplinite o serie de condiții de onorabilitate, competență profesională și bază tehnico-materială.
”Onorabilitatea” nu se referă la promovabilitate, așa cum (greșit) ar putea crede vreun naiv, ci strict la persoana managerului școlii, care nu trebuie să fi fost condamnat pentru infracțiuni care să-l facă incompatibil cu desfășurarea acestui tip de activitate și să nu fi fost declarat inapt de ARR (adică să fi condus o școală căreia ARR i-a retras autorizația). În rest, școala trebuie să aibă minim un profesor de legislație și minim un instructor. În privința promovabilității, surprinzător, același Birou de presă al ARR ne-a asigurat că ”OMT nr. 733/2013 cu modificările și completările ulterioare, conține printre criteriile anuale de menținere a valabilității autorizației unei școli de conducători auto inclusiv un criteriu de promovabilitate minim, acesta fiind de 40%, urmând ca, după un an de funcționare a școlii, acesta să crească la 50%”. Asta în teorie.
Pentru că, practic, există un alt ordin al ministrului Transporturilor (nr. 1182), emis pe 20 august 2019, care stabilește că: ”Îndeplinirea procentului minim de promovabilitate prevăzut la art. 20 din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului transporturilor nr. 733/2013, cu modificările ulterioare, se suspendă începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 30 martie 2021”. Iar ARR ne asigură că: ”Primele măsuri, din punct de vedere al respectării procentului minim de promovabilitate, vor fi aplicate școlilor de conducători auto de către Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, pe baza datelor furnizate de către Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, începând cu data de 30.03.2021”.
În traducere liberă, acest ordin, care suspendă singurul instrument de control al eficienței școlilor de șoferi, anunță încă un an și jumătate de activitate fructuoasă și de liniște în domeniu.
Evident, interesul material este singura explicație ca o școală de șoferi cu procent ridicol de promovabilitate să funcționeze în continuare. În fond, școlarizarea costă între 1.400 și 3.500 de lei pentru fiecare elev, în funcție de categoria de autovehicul. Și cine nu ia permisul din prima are tot interesul să mai facă niște ore de conducere, pe care le plătește suplimentar.
Pe de altă parte, chiar dacă polițiștii examinatori au devenit mai exigenți, ca să compenseze cumva legislația relaxată în privința școlilor de șoferi, obținerea permisului nu garantează și abilitățile necesare șofatului în siguranță din prima zi. Iar începătorii constituie un segment important al autorilor de accidente cu urmări extrem de grave.
”Începătorii cred că pot stăpâni o mașină, dar, cât fac școala, prin oraș, ei merg cu maxim 50 km/h, iar când scapă la volan, cu permis, au impresia că știu tot”, spune instructorul Ilie Dabija. ”Într-un fel controlezi o mașină la viteza 40 km/h și cu totul altfel la 110 km/h. Mulți lucrează cu ambreiaj și frână simultan, ceea ce este o mare prostie. Iarna, în special, la o mașină care nu are ABS, în momentul în care se acționează ambreiajul, se decuplează sistemul de transmisie și nu mai este frână de motor. La camioane întâlnesc foarte mulți elevi care au condus prin Italia și au aceeași problemă: nu caută frâna, ci ambreiajul. Autobuzul are 10 tone gol. În momentul în care ai apăsat ambreiajul, a luat-o din loc. Toate mașinile avansate au frâne suplimentare, care lucrează doar dacă sunt într-o treaptă de viteză, piciorul ridicat și motorul pe turație, în momentul în care apeși ambreiajul, a plecat mașina și n-o mai poți controla. Și să nu uităm că cea mai importantă calitate a unui șofer este atenția distributivă. Sunt unii care stau crispați la volan și n-au treabă cu oglinzile. Intră în giratoriu pe banda a doua, îți ies în față pe banda I. Când ai orientare în spațiu și știi ce vrei să faci din timp, nu se întâmplă atâtea accidente. Foarte mulți vor să vireze la dreapta de pe banda a II-a și te trezești cu ei în față, că-ți taie calea, sau fac stânga de pe banda I. O semnalizare greșită te poate costa viața. Și, în loc să fie atenți, foarte mulți vorbesc la telefon sau scriu mesaje în timp ce conduc”.
Din septembrie 2017 au dispărut PFA-urile tip școală, iar instructorii independenți au fost obligați să se orienteze spre școlile ”mari”. Primul efect a fost scumpirea școlarizării, pentru că instructorii independenți aveau tarife mai mici. Al doilea efect a fost scăderea constantă a procentului de promovabilitate la categoria B, unde sunt cei mai mulți înscriși. La profesioniști, lucrurile stau mai bine, în sensul că, la categoria C, de exemplu (camioane), în primele 9 luni ale anului în curs promovabilitatea a fost de 71,91% (din 1.018 candidați examinați au obținut permisul 732). În aceeași perioadă a anului trecut, au fost examinați 901 candidați și 731 au obținut permisul, promovabilitatea fiind de 81,13%.
Promovabilitatea în Neamț:
promovabilitate scoli soferi 2018
În condițiile în care legea a ”suspendat” un criteriu absolut definitoriu, interesul de a avea șoferi bine pregătiți ține strict de renumele instructorului, care nu vrea să se facă de râs, și de orgoliul managerului școlii.
Există școli în Piatra Neamț, unde se fac testări clasice, pe chestionarele pe hârtie, dar se fac și testări pe calculator, la fel de bine cum există școli unde nu se dau nici măcar pretestările, teoretic obligatorii. Și există elevi care optează pentru varianta cea mai ușoară. Iar când nu primesc ok-ul să meargă la examen cu poliția, pentru că nu sunt pregătiți, își iau dosarul și se duc la altă școală. Însă orice clasament este exclus, cât timp promovabilitatea nu mai este un criteriu.
Surprinzătoare rămâne lejeritatea cu care Ministerului Transporturilor tratează o problemă foarte importantă din punct de vedere al siguranței traficului, trăgând pe dreapta orice măsură coercitivă, care ar pune presiune pe calitatea viitorilor șoferi.
* Liceul auto – camionul stă în curte, elevii conduc la ”rece”
În numele siguranței traficului rutier, o modificare legislativă intrată în vigoare în ianuarie 2013 stabilea ca vârsta minimă pentru obținerea permisului pentru profesioniști să fie de 21 de ani. Drept consecință, Liceul auto – clasica școală de șoferi de stat din Piatra Neamț – nu mai poate școlariza elevii de la profesională. Camionul cu remorcă stă de atunci în curte și este folosit ca material didactic.
”La categoria C, n-am mai putut școlariza elevii de la profesională”, ne-a declarat profesoara Ana Maria Hogea, directoarea Colegiului Tehnic de Transporturi Piatra Neamț. ”Măsura nu ne-a afectat din punct de vedere al planului de școlarizare, iar elevii noștri se pregătesc pentru obținerea permisului de categoria B. Sigur că au avantajul ca, din clasa a IX-a, să desfacă mașina și să înțeleagă cum funcționează, astfel având o bază teoretică solidă de mecanică”.
Anul acesta, Liceul auto, cum îl știe lumea, are 660 de elevi, dintre care 263 la profesională, 183 la liceu la cursuri de zi și 99 la seral, și 115 la școala de maiștri. Cei care vor să obțină permis de profesioniști nu au altă variantă decât să aștepte să împlinească 21 de ani și să se înscrie la cursurile uneia dintre școlile de șoferi. Față de ceilalți candidați, elevii de la Liceul auto au avantajul că învață în timp legislația rutieră și au foarte multe cunoștințe tehnice. Totuși, la prima prezentare la examenul cu poliția, procentul de promovabilitate nu este uimitor, însă, după a doua încercare, crește undeva la 70%, după cum susține directoarea Ana Maria Hogea.
În momentul de față, stând cu camionul ”blocat”, școala nu are decât trei autoturisme Dacia Logan pentru școlarizarea elevilor. Și mai are poligonul auto, pe care-l administrează și pe care îl închiriază școlilor de șoferi cu care încheie contract, pentru 110 lei pe lună. Persoanele fizice nu mai au acces în poligon, de când lacătul cu care se ”asigură” bariera metalică n-a mai putut fi distrus de nimeni. Primăria, care anunța acum doi ani că va asfalta poligonul și-i va da o față nouă, n-a reparat nici măcar podețul rupt de viituri, pe ambele părți fiind găuri generoase, în care roata unui autoturism poate încăpea lejer.
Cristina MIRCEA
