14 octombrie are o însemnătate aparte, pentru moldoveni, dar și pentru toți creștinii ortodocși din România: este praznicul Sfintei Cuvioasa Parascheva de la Iași. Ziua era denumită și Vinerea Mare, chiar dacă poate cădea în orice zi a săptămânii.
În această zi, nu se cosea nimic, oamenii considerând că vor fi loviți de grindină și boli de ochi. În nordul Moldovei, exista credința conform căreia toate sărbătorile care cad între Vinerea Mare (Preacuvioasa Parascheva) și Cucernicul Simeon (3 februarie) erau menite pentru a feri gospodăriile de foc și vitele de animale sălbatice.
În multe din zonele montane, praznicul Sfintei Cuvioasa Parascheva constituia reper pentru deschiderea celui de al doilea sezon pastoral, cuprins între 14 și 27 octombrie în Calendarul popular. Mai important, această Vinere Mare încheia ciclul de 12 vineri de peste an, care prefațează sărbători importante – Sf. Andrei din 30 noiembrie, Nașterea Domnului din 25 decembrie, Stretenia din 2 februarie, Sf. 40 de Mucenici din 9 martie, Blagoveștenia din 25 martie, Duminica Mare în care se serbează Paștele, Sânzienele din 24 iunie, Sf. Petru și Pavel din 29 iunie, Schimbarea la Față din 6 august, Sf. Maria Mare din 15 august, Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul din 29 august și Ziua Crucii din14 septembrie. La încheierea acestei perioade, pe 26 sau 27 octombrie, în unele zone se serba o altă Sfântă Paraschiva, diferită de cea prăznuită pe 14. Prin unele sate, aceste sărbători erau numite Vinerelele.
Sărbătoarea se ținea ca oamenii să fie feriți de dureri de cap, de boli de ochi, de toate bolile, în general. Femeile care cunoșteau arta descântecului se foloseau de magia acestei zile pentru a descânta ”de bubă”, ”de bubă rea”, ”de bubă dulce”, ”de brâncă”, ”de cei-răi” sau ”de junghi”, aceste descântece fiind considerate mai dificile.
* Un miracol al Sfintei Cuvioasa Parascheva de la Iași
Mărturisesc părinții bătrâni, care au fost martori oculari, despre o minune petrecută la racla sfintei, pe 14 octombrie 1952. De hram, pe când oamenii așteptau la rând să se închine la racla Cuvioasei Parascheva, au venit să se închine și două bătrâne din Focșani. Văzând lume multă, l-au rugat pe preotul de gardă, nimeni altul decât arhimandritul Ilie Cleopa, să le permită accesul la moaștele sfintei fără să mai stea la rând, motivând că sunt bolnave. De asemenea, ele aduseseră o pernă, pe care să o așeze sub capul sfintei. Părintele Cleopa le-a binecuvântat să meargă să se închine. În clipa aceea, preoții și credincioșii prezenți au asistat la un miracol: Cuvioasa și-a ridicat capul, iar după ce femeile i-au așezat perna și s-au închinat, Sfânta Parascheva a așezat capul pe pernă.
