Sfântul Apostol Filip s-a născut în anul 5 d.H., în Bethsaida, iar sufletul său a urcat la Domnul în anul 80 d.H., în Hierapolis, Turcia. A fost unul din cei 12 Apostoli ai lui Iisus, originar din același sat cu Sf. Petru și Andrei. Tradiția amintește că Sfântul Apostol Filip a ales să se jertfească pe cruce, ca Învățătorul său, Isus Hristos.
Pe 11 octombrie, Calendarul popular consemnează sărbătoarea Filipilor, numită după praznicul Sfântului Apostol Filip. Unii dintre săteni țineau numai o zi, alții trei zile consecutive, cunoscute sub numele de Filipi.
În această zi, gospodarii încercau să lucreze mai puțin sau chiar deloc. Credeau că, dacă respectă această zi, vitelele le erau ocrotite de animale sălbatice și de alte primejdii.
Prin alte sate din Moldova, se credea că cine lucrează în zilele de Filipi face un mare păcat, drept pentru care Dumnezeu îi poruncește Sfântului Petru să-i trimită păcătosului câțiva lupi, ca să-i ia câte o vită din gospodărie. Prin tradiție, ziua era dedicată lupilor, considerându-se că Sf. Filip ocrotește gospodăriile în fața acestor fiare.
Existau superstiții care speriau oamenii. Se povestea pe șoptite că, în nopțile de Filipi, lupoaicele sterpe se hrănesc cu jăratic și tăciuni, care le ajută să se împerecheze. De aici și obiceiul ca, în ziua de Filipi, gospodinele să nu arunce gunoiul din casă, pentru în acesta mai puteau exista urme de de jăratic și tăciuni.
Pe scurt, în această zi, nu se pronunța cuvântul lup, nu se torcea, nu se țesea, nu se prelucrau piei de animale, nu se spălau rufe și se ținea post.
Următoarea zi, 12 octombrie, era considerată ziua când Soarele intră în semnul Scorpiei (zodia Scorpionului). Pentru a fi protejați, oamenii se fereau de lacuri și în niciun caz nu se apucau de un lucru nou.
O superstiție de pe la orașe spunea că, dacă tună în această zi, este semn că pâinea se va scumpi, iar prin unele ținuturi va fi foamete.
