Pentru municipiul Piatra Neamț, problema câinilor fără stăpân a fost și este de mare importanță. Tocmai de aceea s-au căutat soluții, s-au cheltuit bani mulți, ca ea să fie ținută ”în lesă” și să nu scape de sub control. Există o hotărâre a Consiliului Local Piatra Neamț din 2015 care pune societatea Salubritas într-o relație de colaborare cu un ONG, numit sugestiv ”Prieten credincios”. Între cele două entități s-a încheiat și un protocol, denunțat între timp, iar colaborarea merge șontâc-șontâc, cu ghionturi bine date mediatic atunci când ONG-ul consideră nu i se acordă suficientă atenție.
Cum au funcționat lucrurile: în cei cinci ani, a căror scadență este 27 august 2020, asocierea public-privată a crescut conform înțelegerii: Salubritas, cu bani de la municipalitate, a investit în dezvoltarea adăpostului, care a ajuns acum la 68 de boxe, din care 8 administrate de ”Prieten credincios”. Tot Salubritas se ocupă cu strângerea maidanezilor din Piatra Neamț și din 10 comune învecinate, îi aduce în adăpost, îi îngrijește și îi dă spre adopție. Asociația ”Prieten Credincios” se ocupă, mai intens și probabil mai profitabil, de adopția acestora, mai ales pentru doritorii din alte țări. Profitul, dacă a existat, pare să nu fi fost prezentat și publicului larg, așa cum ar trebui într-o asociere cu municipalitatea.
La finele anului 2019, lucrurile par să fi intrat într-un nou impas, după ce doi câini s-au sfâșiat. Chestiunea s-a încheiat cu un control și o amendă de 2.000 de lei, dată medicului de la ”Prieten credincios”, care este și medicul contractat de Salubritas, pentru că ”nu a cazat în boxe câini de același sex, în acel moment în boxă fiind trei masculi, unul nesterilizat și o femelă”.
La adăpostul de câini din Piatra Neamț se întâmplă și lucruri bune, raportat la datele oficiale, care atestă că anul trecut au fost capturați vreo 650 de câini fără stăpân și au fost dați spre adopție vreo 500. Se petrec, însă, și lucruri care arată că gestionarea adăpostului public nu funcționează cum ar trebui. Episodul sângeros de la finalul anului trecut, când un câine a sfâșiat și ucis alt câine, iar imaginile cu profund impact emoțional au ajuns în spațiul public, este efectul unei stări de lucruri. Cristian Sauciuc, directorul Salubritas SA, încearcă să explice și precizează că acum caută soluții.
În prezent, în padocurile Salubritas sunt peste 200 de câini, dintre care 80 sunt ”rezervați”. Unii stau rezervați de aproape 2 (doi!) ani. Timp în care se cheltuiesc bani cu ei, pentru hrană, tratamente etc. Au un statut neclar, care permite derogări de la lege și produce o mulțime de probleme administrative.
Diferența dintre adopția directă și rezervare o explică Cristian Sauciuc, directorul Salubritas: ”Oamenii vin direct în adăpost și-și aleg câinele, medicul îl sterilizează, îl crotaliază și-l pregătește pentru adopție, apoi omul își ia câinele. Sau se face prin târgurile de adopții. Anul trecut am organizat două, au fost adoptați cel puțin 10 câini la fiecare târg, ceea ce este mult față de acum doi-trei ani. Asociația Prieten credincios are altă metodă: promovează câinii adoptabili pe site-ul asociației și sunt mulți străini, din Franța, Anglia, Germania, care sunt interesați și adoptă câinii”.
Problemele apar după ce animalele au fost rezervate, dar n-au mai ajuns la stăpân. Și rămân cu anii în adăpost, cum a fost cazul câinelui care a ucis. Oficial, rezervarea o face o persoană care vede fotografia câinelui pe site, vrea să-l ia și, pentru a fi sigur că nu-l pierde, trimite bani pentru întreținerea exemplarului. ”Rezervarea înseamnă că nu dau niciun ban, dar cineva primește bani pentru a duce mâncare câinelui respectiv. Acești bani eu mă îndoiesc că ajung toți în mâncarea câinelui respectiv. Asociația abia se descurcă cu cele 8 boxe. Salubritas iese în pierdere, cred că și municipalitatea, iar singurul avantaj este că nu mai sunt atât de mulți câini pe străzi. În acest moment, în adăpost avem 215 câini, din care vreo 80 rezervați, unii și de doi-trei ani!”, declară directorul Salubritas.
Varianta video a materialului
Plecând de la bani și de la numărul mare de câini care încă stau în adăpost, lucrurile devin limpezi, când vine vorba de răspundere: ”Problema cu care ne confruntăm este că, atâta timp cât un câine este rezervat, puterea noastră asupra lui este zero, nemaiputând face nimic cu el. Cheltuielile merg pe mâncare, pe curățenie și altele, însă nu mai putem să-l dăm spre adopție. Deci Salubritas prinde câinii comunitari, iar asociația îi promovează, îi rezervă. În momentul când e rezervat, nu mai este câinele nostru, e al asociației și poate sta în adăpost până moare de bătrânețe! Firma Salubritas nu prea câștigă mare lucru, pentru că, în cazul câinilor rezervați, dar netrimiși spre adopție, cheltuielile ne revin nouă. Atunci, cu 10 angajați, cu mâncarea pe care trebuie să o dăm la toți câinii, cu lumină, apă – de la 1 ianuarie s-au mărit și salariile -, câștig nu prea este! Avem noroc cu iubitorii de animale, care mai donează, fiecare cât poate”, adaugă directorul Cristian Sauciuc.
Devine evident că lucrurile trebuie schimbate, pentru că promovarea câinilor spre adopție nu ar fi o chestiune chiar atât de complicată, mai ales când există atâția iubitori de animale. Cristian Sauciuc declară că e hotărât să schimbe radical situația: ”Dorim să revenim asupra acestei decizii, astfel încât un câine să poată sta rezervat maximum 6 luni. Pentru că avem câini rezervați care stau de 2 ani în adăpost. Asta și fiindcă nu există un protocol în acest sens cu asociațiile din afară care vor să preia câini și îi rezervă. Vom face un nou protocol, cu noi reguli. Un câine nu mai are ce căuta în adăpostul din Piatra Neamț după 6 luni, dacă nu este adoptat”.
Bogdan CĂLIAN, Cristina IORDACHE
