Raport de activitate parlamentară deputat PSD Ciprian Șerban: ”În timpul campaniei electorale, am fost întâmpinați cu speranță și încredere peste tot”

– Vă rugăm să ne prezentaţi, pe scurt, activitatea parlamentară din ultimul an.

– Așa cum știți, sunt deputat PSD de Neamț, afiliat grupului parlamentar al Partidului Social Democrat din Camera Deputaților, unde sunt și vicelider din februarie 2019. Am fost desemnat în Comisia juridică, de disciplină și imunități, începând cu septembrie 2019, după ce, anterior, am activat în alte comisii permanente ale Camerei Deputaţilor: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice (până în septembrie 2019), Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (până în martie 2017) şi Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport (până în ianuarie 2017). Sunt, din oficiu, membru în trei grupuri de prietenie cu parlamentele altor state: Estonia, Turcia şi Letonia.

– Prezentaţi cititorilor câteva dintre cele mai recente iniţiative legislative.

– Ar fi vorba despre propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, precum şi pentru modificarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, care a fost adoptată de Senat – este Legea 684/2018 – și se află pe ordinea de zi la Camera Deputaților. Este o inițiativă care se bucură de susținerea mai multor colegi deputați, de la toate partidele și chiar neafiliați politic, și, în esență, se referă la armonizarea legislației românești cu realitatea existentă după aderarea României la Uniunea Europeană, dar și cu experiența unui stat al cărui sistem juridic a reprezentat și reprezintă un model de inspirație pentru România. Este vorba de Franța. În Franța, cartea națională de identitate se eliberează cetățenilor francezi de către primăria de domiciliu pentru cei care au domiciliul în țară și de către orice oficiu consular francez pentru cetățenii cu domiciliul în străinătate. Propunerea noastră legislativă vine să remedieze niște lacune în privința documentelor eliberate cetățenilor români care locuiesc în străinătate și fie au domiciliul declarat acolo, fie au rămas cu domiciliul declarat în România, deși ei nu stau aici. Odată aprobată inițiativa legislativă, aceștia vor avea dreptul de a solicita autorităților române eliberarea cărții de identitate cu menționarea domiciliului în străinătate. Iar cererile se vor depune personal, în străinătate, la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României. Iar în țară se vor depune la cel mai apropiat serviciu public comunitar de evidență a persoanelor.

Un alt proiect, care a și devenit lege – Legea nr. 133/2019, a avut în vedere înfiinţarea Agenţiei pentru Calitatea şi Marketingul Produselor Agroalimentare, structură care există deja în țări precum Franța, Austria și Italia, ale cărei competențe vor fi în domeniul sistemelor de calitate recunoscute la nivel european pentru produsele agroalimentare românești, precum și în certificarea produselor agroalimentare, inclusiv cu ceea ce presupune consilierea și îndrumarea producătorilor în domeniul calității și marketingului produselor lor, dar și informarea consumatorilor cu privire la sistemele de calitate pe care ar trebui să le aibă în vedere.

– În decembrie 2019 s-au omagiat 30 de ani de la revoluţie…

– După cum am menţionat şi în cadrul şedinţei Camerei Deputaţilor din 18 decembrie 2019, au trecut 30 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989, iar pentru noi, românii, pare că nu este o perioadă suficientă pentru maturizare socială şi schimbare de mentalitate. Am învăţat în toţi aceşti ani şi continuăm să învăţăm că România trebuie să îi cinstească pe cei care s-au jertfit pentru libertatea noastră. Asociaţiile Veteranilor de Război şi Organizaţiile Luptătorilor din decembrie 1989 sunt demne de tot respectul şi preţuirea noastră. Aceşti eroi ai Revoluţiei române şi toţi cei care s-au opus formelor de opresiune din timpul regimului comunist, şi au luptat pentru libertatea românilor, trebuie cinstiţi ca atare.

– Una din luările dvs. de cuvânt are ca subiect minoritatea tătară din România. Cum așa?

– Subiectul a apărut pentru că, an de an, pe 10 decembrie, marcăm Ziua Internaţională a Drepturilor Omului, ceea ce ne face să ne gândim la aspecte esenţiale astăzi, anume toleranţă, incluziune şi respect pentru toate comunităţile minoritare oriunde s-ar afla acestea. Ziua Internaţională a Drepturilor Omului mi-a oferit cadrul necesar pentru a vorbi despre una dintre minorităţile din România, despre care se vorbeşte foarte puţin şi care îşi celebrează ziua aniversară în fiecare an pe 13 decembrie. Este vorba despre Ziua etniei tătare din România. Este una dintre minorităţile din România prea puţin menţionată în discursul public şi care îşi celebrează ziua aniversară, în fiecare an, la data de 13 decembrie. Patrimoniul cultural al tătarilor face parte din istoria culturală a spaţiului românesc şi trebuie păstrat ca atare. Geamiile sau moscheile dobrogene sunt reprezentative în acest sens, având valoare istorică, iar cea mai importantă din acest punct de vedere este Geamia Esmahan Sultan din Mangalia, construită în anul 1456. Prezenţa unor comunităţi restrânse de tătari pe pământ românesc este atestată încă din secolul al XIII-lea. Prezenţe tătare au fost în decursul istoriei şi în zona Moldovei, iar aici menţionăm printre altele şi judeţul Neamţ, unde au existat chiar sate tătăreşti, cum ar fi Timişeşti, atestat istoric încă de la începutul secolului al XIII-lea. Tătarii şi-au făcut prezenţa şi în alte zone, identitatea lor tradiţională şi religioasă contribuind la diversitatea culturală a spaţiului românesc. Minoritatea tătară contribuie la patrimoniul cultural bogat al Dobrogei, iar istoria şi specificul ei merită a fi cunoscute şi valorificate în lumina patrimoniul cultural universal.

– Cum s-a derulat campania electorală pentru alegerile prezidenţiale?

– Au fost vizite în toate localităţile Colegiului 3, pentru a discuta cu cetăţenii şi a-i pune în temă cu programul electoral al candidatului Partidului Social Demcrat. Peste tot am fost întâmpinați cu speranță și încredere. Am fost felicitați la acea vreme pentru proiectul drumului expres Piatra Neamț-Bacău, care va intra în linie dreaptă, ceea ce este vital pentru dezvoltarea județului Neamț.

Activitate parlamentară în cifre:

Luări de cuvânt – 35 (în 24 ședințe)

Declarații politice depuse în scris – 52

Propuneri legislative inițiate – 116, din care 44 promulgate legi

Întrebări și interpelări – 3

Moțiuni – 1