Jaful perfect: 70 miliarde pagubă, niciun vinovat, statul plătește

Recent, Guvernul României a făcut un act de caritate, nu de dreptate, acordând comunei Ceahlău din Neamț 6.946.766 lei din fondul de rezervă, pentru a achita o obligație de plată rezultată în urma unei decizii judecătorești din… 2010, investită cu titlu executoriu în 2015! Datoria, uriașă pentru o comună mică, fără resurse importante, a fost o scuză excelentă pentru lipsa oricărei investiții și o anumită imobilitate administrativă care se vede cu ochiul liber.

Procesul a pornit de la un contract semnat de Consiliul Local al comunei Ceahlău în 2013 cu Agenția SAPARD (actuala Agenție de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit), un acord financiar nerambursabil pentru realizarea unui proiect ”Modernizare drum local DC 151, comuna Ceahlău”. Drumul cu pricina, forestier, a fost transformat peste noapte într-unul comunal, ca să se poată lua un milion de euro bani europeni, că dădea bine în campanie. Pe de o parte, te lăudai că ai accesat fonduri, pe de altă parte, aveai și sponsori. Nimeni, inclusiv cei de la SAPARD, nu și-a pus problema că drumul nu va rezista, că pe el treceau camioane încărcate cu bușteni, TAF-uri, căruțe etc.

Scandalul a început de la o reclamație din 2006, a lui Cristian Grecu, președintele Asociației Acțiunea Civică Directă. Liniștea comunei conduse cu mână de fier de primarul Costică Șchiopu, om cu relații în lumea politică nemțeană, care a fost protejat de aceasta, în ciuda mai multor afaceri murdare, a fost tulburată și de o anchetă, superficială și plină de corectitudine politică, a Oficiului European de Luptă Antifraudă. S-au constatat mari nereguli în derularea contractului și în execuție. De accea, au început demersuri pentru recuperarea banilor de la cei cu care s-a semnat contractul. Nu s-a ținut cont că mare parte din vină revenea chiar celor de la SAPARD, care au semnat procesul verbal de recepție amețiți de aerul tare al muntelui Ceahlău.

Un contract pe care nu l-a respectat nimeni

Contractul pentru execuție l-a câștigat Arcadia Company SA Galați, la valoarea de 31.240.133 lei, iar în oferta depusă se menționa subcontractarea a 9,34% din lucrări către Confer Group SRL Onești. În realitate, pe timpul anchetei, expertul contabil a stabilit că întreaga lucrare a fost executată de subcontractant. Se poate nota, deci, o primă mare încălcare a contractului.

Urmează momentul când, nu se știe de ce, se schimbă caracteristicile tehnice ale lucrării. Cine a făcut-o exact… nu se știe. Noua soluție era mai ieftină, dar se putea factura aceeași sumă. Ceea ce s-a și întâmplat. Dirigintele de șantier cere să se întocmească un memoriu tehnic, pe care-l face Rutier Conex XXI SRL. Memoriul este avizat în comisia tehnică a Consiliului Local Ceahlău, care emite o hotărâre în acest sens. Pasul următor îl fac cei de la SAPARD, care consideră că totul e în regulă și apreciază că nota explicativă este eligibilă. Se acordă autorizație de construcție și, pe 15.10.2004, se încheie procesul verbal de recepție, prin care se propune admiterea recepției, actul fiind semnat și de reprezentantul SAPARD! Motivația: lucrările corespund cantitativ și calitativ prevederilor documentației tehnice cu devizele ofertă.

Norocul sau ghinionul celor care au făcut lucrarea: în 2005, vin două rânduri de inundații și, aparent, orice neregulă e luată de ape.

Nimic nu părea să deranjeze o afacere pornită de la necesități electorale. Despre ce a fost vorba?

Un drum forestier, transformat în drum comunal

Cum spuneam, pentru a putea accesa fonduri SAPARD, la inițiativa primarului Costică Șchiopu, un drum forestier, circulat în special de camioane de mare tonaj, a fost transformat în drum comunal. Pentru orice specialist era clar că drumul nu va rezista dacă pe el vor trece camioane, iar acestea nu aveau alt drum spre zona de exploatare. O recunoaște chiar un responsabil din vremea aceea de la SAPARD. ”Încă din faza de proiect pentru acest drum, nu s-a luat în considerare faptul că pe el circulă mașini cu bușteni. Primarul și-a luat angajamentul că va limita circulația mașinilor de mare tonaj, dar se pare că nu a reușit. Limitarea circulației mașinilor de mare tonaj era garanția că acest drum o să țină. Ceea ce nu s-a întâmplat. Oricum, nici nu se putea întâmpla. E singurul drum către un bazin de exploatare. Mașinile de mare tonaj nu au pe unde să treacă. Nu au un drum alternativ. Plus că s-a luat în considerare o soluție tehnică de îmbrăcare a drumului, care este viabilă, dar nepotrivită pentru un astfel de drum”, a declarat Samoilă Szabo, fostul șef al Agenției SAPARD.

Două instanțe, soluții diametral opuse

În august 2009, Curtea de Apel Bacău a dat dreptate Consiliului Local al comunei Ceahlău, care contesta decizia prin care trebuia să plătească întreaga valoare a contractului de finanțare. Instanța din județul vecin (să nu uităm că una din firme era din Onești!) a considerat că nu au fost nereguli în derularea contractului, din moment ce reprezentantul SAPARD a semnat recepția lucrării. De asemenea, Consiliul Local transmitea OLAF în ianuarie 2008 că, în documentele transmise, existau buletine de analiză pentru betonul realizat și certificate de calitate, iar comisia de control nu a realizat un control adevărat, ci doar unul bazat pe documente. În felul acesta, SAPARD a pierdut procesul și a făcut imediat apel la o instanță superioară. Unde lucrurile au fost văzute cu totul și cu totul altfel.

În primul rând, s-a pus accent pe clauzele contractului de finanțare, în special pe cheltuielile care devin eligibile numai dacă se respectă întocmai termenii și condițiile contractului. OLAF a constatat că drumul ”nu este acela contractat și agreat inițial, niciunul din documentele aflate la dosarul cererii de finanțare neatestând aprobarea schimbării parametrilor fundamentali ai drumului – lungime, lățime, traseu, clasă de încadrare – care au fost definiți în cererea de finanțare”. De asemenea, ”proiectul a fost modificat la data de 17 octombrie 2007, construcția noului proiect fiind începută anterior iar SC Arcada Company SA Galați a prezentat documente false referitoare la îndeplinirea condițiilor de eligibilitate (…) documente false și în ceea ce privește realitatea executării lucrărilor de către constructorul adjudecator și respectarea procentului de subcontractare de către subcontractor”. La acea vreme, se putea subcontracta 30% din volumul de lucrări stabilit prin contract.

Luând în calcul aceste lucruri, instanța a acceptat recursul agenției SAPARD și a obligat comuna Ceahlău la plata a 3.144.141 lei. De atunci și până astăzi s-au acumulat majorări, penalități și accesorii în valoare de 3.802.626 lei, totalul ridicându-se la 6.946.766 lei.

Primăria nu a făcut mai nimic să recupereze paguba

Din momentul când s-a trezit cu decizia Înaltei Curți, normal ar fi fost ca Primăria Ceahlău să caute să recupereze banii. Primarul Dumitru Coroamă, cel care a trebuit să deconteze toate afacerile oneroase trecute, spune că, la vremea aceea, a început o acțiune în instanță împotriva constructorului. Previzibil, comuna a pierdut și cu asta s-a oprit orice efort.

Ce ar fi putut face Primăria Ceahlău

În primul rând, să se îndrepte împotriva primarului Costică Șchiopu, artizanul întregii afaceri. Putea fi întrebat despre firmele constructoare, despre influența politică a acestora, despre cum a transformat drumul forestier în drum comunal și cum s-a schimbat soluția tehnică.

În al doilea rând, ar fi putut fi luați la întrebări membrii consiliului local, care au votat modificările la soluția tehnică, plus cei din comisia tehnică, să spună cine a făcut presiuni să se modifice proiectul, astfel încât să fie mai ieftin, deși facturile către SAPARD au fost la vechea valoare.

După ce se lămureau – în instanță dacă era nevoie sau în urma unei anchete penale -, reprezentanții primăriei ar fi trebuit să dea în judecată însăși agenția SAPARD, pentru că reprezentanții săi au semnat documentele de schimbare a soluției tehnice, dar și recepția lucrării. Ar fi fost o modalitate prin care să lupte pentru comună, să nu cedeze și apoi să aștepte mila guvernului. Cum primarul Coroamă este, în acest moment, liberal, ajutorul a venit de la Guvernul Orban.

Evident, lucrurile nu au fost tratate în amănunt, pentru că a existat protecție politică la cel mai înalt nivel. Nimeni nu l-ar fi vrut vorbăreț pe Costică Șchiopu, că știa prea multe și i-a servit pe prea mulți. Ca să nu mai vorbim despre angajații primăriei, despre consilierii locali, care, dacă ar fi fost întrebați, cu greu ar fi rezistat la o anchetă, fie și una superficială. Pentru că, la vremea aceea, au existat chiar și sesizări din oficiu, bașca luări de poziție și declarații publice, după care totul a fost acoperit de tăcere. La fel ca în alt jaf care a păgubit comuna, cel cu ”alimentarea cu gaz metan”, care a văduvit comuna de peste 32 ha de pădure. Protagonist: același Costică Șchiopu, cu sprijin consistent din aceeași zonă politică.

Valentin BĂLĂNESCU