Moartea Geaninei Sechel. Lucia Chetreanu se dă victimă: ”S-a găsit în pripă un ţap ispăşitor”

După ce-am prezentat punctul de vedere al dr. Cosmin Rugină, care, în fața instanței, a declarat că și-a declinat competența în momentul când a solicitat cardiologul, a venit și rândul doctoriței Lucia Chetreanu. Ea este cea care era reținută nu de o urgență, ci de o convorbire, în timp ce Geanina Sechel își trăia ultimele ore, pe un pat de spital. Pentru că a pus mai mult preț pe convorbirea telefonică decât pe viața unui om, dar și pentru că a recomandat un medicament care nu exista în farmacia spitalului și a făcut o investigație pentru care nu era calificată, dr. Chetreanu a fost sancționată cu 10% din salariu pentru o lună. Și s-a dus în instanță să demonstreze că a fost un ”țap ispășitor” și acea sancțiune (ridicolă în fond, dacă o raportăm la gravitatea faptelor) i-a fost aplicată pe nedrept. A pierdut procesul, dar a făcut tot ce i-a stat în putință să dea vina exclusiv pe dr. Rugină și să invoce o multitudine de urgențe, deși a avut loc o conferință de presă după nefericitul eveniment, iar conducerea spitalului a negat că au existat acele cazuri grave. Mai mult, dr. Rugină a declarat că, după 3 ore de la momentul când a anunțat-o că există o urgență și ea nu a avut timp decât pentru un consult telefonic, a găsit-o vorbind, calm și amical, la telefon.

Și, totuși, în contestația depusă la instanță, avocatul dr. Chetreanu a scris: ”După ce a efectuat consultarea pacienţilor în gardă, ce prezentau o tipologie medicală vastă, d-na doctor a aflat despre starea medicală a pacientei care, în final, a decedat. Consideră că nu se poate imputa contestatoarei o neprioritizare conformă întrucât, şi din analiza întregii reglementări a prioritizărilor în cazurile UPU, rezultă că nu există un standard, o etichetă, un şablon pentru a se putea verifica dacă d na doctor a respectat sau nu această prioritizare a pacienţilor. (…) Activitatea de gardă din 30.11.2017 a fost una foarte intensă din cauza numărului mare de urgenţe pe care le a asigurat, aproximativ 40 pacienţi în 24 de ore, urgenţe provenite atât de la UPU, cât şi direct sosite în secţie, precum şiurgenţe din alte secţii ale spitalului. În jurul orelor 16,40 a fost contactată telefonic de către doctori N L şi doctor L N de la UPU în legătură cu faptul că este nevoie urgent de consultul cardiologului întrucât a fost adus de la Târgu Neamţ un pacient în stop cardiorespirator resuscitat, care prezenta dispnee cu ortopnee, sufocare şi la care se ridica suspiciunea unei tromboembolizm pulmonar acut, necesitând consultul de urgenţă al cardiologului pentru a stabili diagnosticul clinic prezumtiv şi ulterior conduita terapeutică. În jurul orelor 17,00, în timp ce se afla la UPU, a fost contactată telefonic de către doctorul R C, medic specialist obstetrică şi ginecologie care i a solicitat un consult de specialitate la o lehuză de aproximativ 24 de ore, naştere naturală, în vârstă de 23 ani şi 6 luni care prezenta o tahicardie sinusala, diagnostic stabilit încă din perioada sarcinii şi pentru că are a făcut tratament în ambulatoriu cu Metoprolol, fiind urmărită din punct de vedere cardiologic în toată această perioadă de către un medic din cadrul centrului Medical Micromedica, până la momentul sosirii la maternitate pentru a naşte. În opinia contestatoarei, tahicardia sinusală nu reprezintă, în sine, o urgenţă cardiovasculară, în perioada sarcinii prezentând o stare fiziologică de fond, motiv pentru care a comunicat colegului său că se află la UPU, indicând totodată, iniţial, să îi fie administrată aceeaşi medicaţie prescrisă în timpul sarcinii, respectiv Metoprolol 25 mg per os. Întrucât i s a comunicat că pacienta are TA 100/70 mmHg, a anulat însă indicaţia terapeutică dată iniţialşi i a indicat alt medicament, respectiv Propranolol 40 mg per os. La scurt timp a fost contactată din nou de dr. R care i a comunicat că a găsit numai 20 mg de Propranolol pe care i l-a administrat şi i-a prescris reţetă pentru a i se aduce diferenţa de către familie, fără să o informeze asupra faptului că la farmacia spitalului nu ar exista acest medicament”.

 ”Această atitudine ar fi crescut substanțial șansele de supraviețuire a pacientei”

Apropo de ”prioritizare” era logic că, într-o situație de urgență, un medic n-ar fi trimis familia să cumpere un medicament dacă acesta ar fi existat în farmacia spitalului. Dar aici merită subliniate două întrebări și două răspunsuri ale experților de la Iași.

Întrebare: ”Dacă valorile din electrocardiogramă, respectiv pulsul 220 bătăi/minut prezentau un risc vital pentru pacientă, ținând cont că la orele 12.00 a fost constatat acest lucru și nu s-a impus nimic până la orele 20.00 administrându-se doar Propanolol?”

Răspuns: ”Pulsul 220/min și obiectivarea tulburării paroxistice de ritm prin electrocardiogramă impuneau o atitudine terapeutică imediată, chiar dacă starea pacientei era bună. Tahicardia paroxistică supraventriculară este o urgență medicală, care impune monitorizare și tratament imediat. Administrarea de antiaritmice per os nu reprezintă prima linie de tratament”.

Întrebare: ”Dacă se impunea transferul imediat după orele 12.00 în secșia ATI și în ce măsură acest fapt ar fi crescut șansele de supravieșuire a pacientei?”

Răspuns: ”Tulburarea paroxistică de ritm (tahicardia paroxistică supraventriculară), antecedentele de tulburări de ritm (2 consulturi anterioare relevă pulsul 140-160/min) și statusul de lehuzie impuneau imediat după identificarea tulburării de ritm transferul în secția ATI pentru monitorizare și tratament. Această atitudine ar fi crescut substanțial șansele de supraviețuire a pacientei”.

Dincolo de întârzierea fantastică cu care s-a acționat, medicii de la Iași, într-o expertiză cerută pentru lămurirea cauzei, spun că administrarea de antiaritmice per os nu era prima opțiune. Trebuia tratament injectabil. Ceea ce s-a întâmplat abia după 8 ore de la detectarea primei probleme cu pulsul, în miezul zilei de 30 noiembrie 2017. Și atunci este de înțeles de ce tânăra mamă nu a mai răspuns la tratament, dacă o fi fost corect măcar a doua oară, și de ce la necropsie aproape peste tot i s-au găsit hemoragii provocate de pulsul mărit.

”Faţă de situaţia prezentată, consideră contestatoarea că decesul acestei paciente a fost cauzat de faptul că a născut pe cale naturală cu efort susţinut, ceea ce a agravat şi mai mult insuficienţa cardiacă, care a devenit ulterior ireversibilă cu tot efortul depus de către personalul medical calificat şi tratamentul medicamentos aplicat, apreciind, totodată că mediatizarea intensă a acestui tragic eveniment a dat prilejul instituţiei intimate de a găsi în pripă un ţap ispăşitor, pe fondul unor răfuieli interne, cu nesocotirea deplină a lipsei de conduită terapeutică adecvată prenatal, în locul desfăşurării unei anchete obiective şi amănunţite”, consideră avocatul dr. Chetreanu.

O analiză de bun simț indică, logic, că, dacă o femeie a trecut cu bine de nașterea naturală, înseamnă că inima a dus efortul. Că, ulterior, după ce a procesat evenimentul, au intervenit fluctuațiile de puls, este cu totul altă discuție. Și, dacă așa cum susține însăși dr. Chetreanu, ”tahicardia sinusală nu reprezintă, în sine, o urgenţă cardiovasculară, în perioada sarcinii prezentând o stare fiziologică de fond”, înseamnă că Geanina Sechel a fost condamnată la moarte prin nepăsare. Pentru că, dacă s-ar fi intervenit pentru normalizarea pulsului de la ora 12, cu siguranță ar fi trecut peste acest episod așa cum trec toate femeile care nasc, au tahicardie sinusală și pleacă vii din spital.

Se poate și fără competențe, se poate și fără atestat, voința contează

În afară de reținerea din salariu, pe dr. Chetreanu a deranjat-o că i s-a interzis să mai facă ecocardiografii, deși nu avea competență în acest sens și, totuși, efectua acest tip de investigații. Și, așa cum a avut explicații pentru întârzierea nejustificată de a se prezenta la patul Geaninei Sechel, inventând tot felul de urgențe, a găsit motive să conteste interdicția, folosind drept scut acordul celor care au lăsat-o să facă investigație: ”De la angajarea în cadrul spitalului, prin concurs, şi până când a avut loc nefericitul incident, dna doctor realiza asemenea ecocardiografii, cu permisiunea, acordul spitalului, astfel încât nu i se poate imputa o lipsă de specializare, cu atât mai mult cu cât la dosarul cauzei au fost depuse de către aceasta certificate în acest sens. În ceea ce priveşte ultimul aspect incriminat contestatoarei, respectiv că nu are competenţă de a efectua ecografii cardiace, arată că d na doctor a participat la un curs pentru obţinerea acelei competenţe, însă nu a finalizat pregătirea în sensul că nu a absolvit, nu a promovat examenul de la sfârşitul cursului şi nu deţine un atestat. Orice medic care obţine o competenţă într un divers domeniu (ecografie, colonoscopie sau alte investigaţii), în momentul când termină cursul primeşte un atestat în baza căruia se prezintă la C M, iar în certificatul de membru al acelui medic respectiva competenţă este menţionată la rubrica competenţe. Se poate observa că, în certificatul de membru al d nei doctor C L, la rubrica competenţe nu este menţionată nicio competenţă, întrucât nu a obţinut încă acel atestat”.

Mai merită adăugat că dr. Lucia Chetreanu s-a mutat, cu toate competențele sale, la spitalul din Buhuși, unde există un compartiment de cardiologie. În afară de ea, nu mai acordă consultații decât dr. Firăstrău, care vine de la Roman, două zile pe săptămână. Cel puțin în spitalul din Buhuși nu există maternitate și nu naște nimeni care să sufere de tahicardie sinusală din timpul sarcinii.

Cristina MIRCEA