În acest an școlar, în Neamț, sunt înregistrați 68.904 elevi, din care aproximativ 10.273 fac naveta către școală. Vorbim aici de naveta dintr-o localitate în alta, nu de naveta în cadrul aceleiași localități, cu autobuze școlare. Numărul navetiștilor este, evident, mult mai mare, pentru că, recunoștea chiar și actualul inspector general Mihai Obreja, nu toate școlile au raportat corect numărul elevilor navetiști.
Dintre cei peste 10.000 navetiști, oficial, doar 7.119 au primit înapoi o parte dintre cheltuieli, prin decont.
Majoritatea navetiștilor învață la liceu, acolo unde au optat după examenul de admitere sau unde au mai prins loc. De multe ori, alegerea liceului depinde de cât de departe este acesta față de localitatea de domiciliu, fiindcă mulți părinți nu-și permit cheltuielile de transport, tot mai mari de la an la an. Avem și cazuri atipice, este ales un liceu mai îndepărtat tocmai fiindcă acea școală decontează cheltuielile de navetă pentru toți elevii și oferă și perspective mai bune. Dacă ne referim la anumite specializări sau oferă condiții foarte bune.
Banii pe transport, așa, parțial, cum se decontează, pot fi recuperați doar dacă elevul sau părintele face o cerere, un detaliu birocratic, dar necesar. Ca să solicite decontarea, părinții trebuie să fie informați despre acest lucru. De ce există discrepanțe în date și în situația reală? De ce la unele școli se decontează toate solicitările elevilor navetiști și la altele nu toți navetiștii solicită banii înapoi? Sunt întrebări legitime, mai ales că toți directorii de școli cu care am stat de vorbă au afirmat că banii au venit de la minister și nu au fost întârzieri la decontări.
Unde sunt cei mai mulți elevi navetiști
Ce se poate observa foarte repede și este și normal să fie așa, numărul elevilor navetiști este mai mare la colegiile naționale sau liceele de profil. La Colegiul Tehnic ”Gheorghe Cartianu” din Piatra Neamț, singurul din oraș care are campus, sunt 500 de elevi navetiști care, toți, primesc înapoi banii de transport, semn că, din punct de vedere administrativ, lucrurile merg bine. Un alt exemplu: Liceul Economic ”Alexandru Ioan Cuza” din Piatra Neamț are, din 1.033 elevi, nu mai puțin de 729 navetiști, din care doar 514 au solicitat decontarea.
O altă situație paradoxală este la Colegiul Tehnic Forestier și Colegiul Tehnic de Transporturi. Ambele au mai bine de jumătate dintre elevi navetiști. Dacă, în cazul Colegiului Tehnic de Transporturi, toți cei 357 de elevi navetiști (din 660 elevi în total) beneficiază de decontare, la Colegiul Tehnic Forestier doar 160 elevi din cei 293 navetiști (490 elevi în total) au solicitat recuperarea cheltuielilor cu naveta. Poate fi și asta o explicație cu privire la modul cum conducerile școlilor înțeleg să lupte pentru a atrage elevii. Explicația directorilor de școli în aceste cazuri sună plauzibil, dar în niciun caz rentabil pentru elevi. Cei care nu au abonamente preferă să vină cu ocazii, să vină cu părinții la școală etc.
În orașul Târgu Neamț, două colegii, ”Ștefan cel Mare” și ”Ion Creangă”, deși cu profile diferite, concurează în a-și atrage cât mai mulți elevi din comunele învecinate. De departe, la Colegiul Tehnic ”Ion Creangă” sunt cei mai mulți navetiști: 1.120 dintr-un total de 1.750 de elevi, toți prinși la decontare. Dacă și primesc toate drepturile este o altă poveste. Raportul este ușor diferit la Colegiul Național ”Ștefan cel Mare”, dar principiul rămâne: 588 de elevi fac naveta și toți beneficiază de decontarea cheltuielilor, școala având în total 1.492 de elevi. Exemplele pot continua.
”Dacă vin copiii la școală, și noi, profesorii, ne găsim rostul”
În municipiul Roman, concurență în a atrage elevii navetiști este între două colegii tehnice: ”Miron Costin” și ”Petru Poni”. La primul, din 881 de elevi, 751 sunt navetiști, din care 564 au întocmite documente pentru decontarea navetei.
Ana Maria Zăloagă, directoarea Colegiul Tehnic ”Miron Costin”: ”Am raportat numărul total de elevi, așa cum apar ei în sistemul informatic, cei care sunt din rural și numărul elevilor cărora le decontăm abonamentele. Noi decontăm tuturor elevilor care solicită acest lucru. Diferența provine din faptul că unii dintre ei stau în cămin, alții fac naveta împreună cu părinții, cu autoturismele personale. Dar, în măsura în care ei prezintă documente justificative, absolut tuturor elevilor li se decontează transportul. Cei mai mulți sunt din comunele imediat învecinate, de la 7 la 13 km, ei știu foarte bine că au dreptul și li se decontează, inclusiv 8 călătorii gratuite pe lună, sunt informați, ținem legătura cu diriginții lunar. Decontarea navetei e dreptul copiilor și noi ne dorim să vină la școală, le punem la dispoziție și dincolo de drepturile lor, numai să-i aducem către școală. Din anul 2015 încoace, suntem singura unitate de învățământ liceal tehnologic din zonă care ne facem clasele chiar din prima etapă de admitere. Poate că și calificările pe care le oferim sunt tentante, mai ales în învățământul profesional. Avem ateliere în școală, stagiile de practică se fac la agenții economici cu care avem încheiate contracte cadru. Dacă vin copiii la școală și noi, profesorii, ne găsim rostul. Acesta este interesul, tocmai de aceea am început să facem consilieri și cu părinții, fiindcă am văzut că acolo este o zonă de care trebuie să ne ocupăm mai mult, în cazul elevilor aflați în situații de risc”.
De partea cealaltă, la ”Petru Poni”, lucrurile stau cam la fel. Directoarea Ana Maria Dascălu: ”Copiii vin din comunele învecinate Doljești, Ion Creangă, Tămășeni, Horia. Cam 50% din populația școlară sunt copii navetiști. Copiii vin cu mijloace de transport în comun și li se decontează banii de navetă, absolut la toți. Mai avem avantajul că suntem amplasați foarte aproape și de gară, și de autogară. Copiii vin la noi și datorită specializărilor pe care se pot pregăti: comerț, economic, protecția mediului, iar pe partea de tehnic avem electric, mecanic întreținere și reparații. Avem ateliere dotate printr-un proiect PHARE, pe parte de materiale de construcții, la protecția mediului avem un proiect de granturi școlare, la fel la economic. Știu că se anunță o scădere de 4-5 clase pe zona Roman pentru toamna anului 2021, vom fi mai puțin afectați decât anul acesta și decât zona Piatra Neamț. Avem domenii care vor rămâne, indiferent de situația efectivelor de elevi. Sunt domenii pe care suntem acreditați, avem rezultate foarte bune la examenul de bacalaureat, cu 70,12% promovabilitate. Nu cred că vom avea probleme cu asigurarea claselor, fiindcă elevii vorbesc între ei și promovează cel mai bine școala noastră. În plus, pe lângă condițiile de pregătire, se asigură stagiile de practică integral la agenții economici cu care noi colaborăm de mulți ani, iar, ulterior, absolvenții noștri se pot angaja. Piața de muncă este mai activă în zona Romanului decât este în zona Piatra Neamț”.
Am dat cele două exemple pentru a depăși simplul raport elevi-elevi navetiști. Dacă o școală are o conducere care se preocupă, își alege bine specializările, se implică în proiecte europene, comunică cu comunitățile din zonă, cu agenții economic, rezultatele vin și nu se pune problema lipsei de elevi.
”Transportatorilor nu le convine” și ”părinții nu vor”
Un caz aparte este la Borca, unde aproape 1.100 de copii din comună și din alte câteva comune de pe Valea Muntelui, alături de câțiva de la Broșteni (județul Suceava) învață la Liceul ”Mihai Sadoveanu”. Sunt și aici elevi care fac naveta de la Petru Vodă, Poiana Teiului, Broșteni, mai exact 275, conform scriptelor. În Borca, nu doar copiii de liceu au probleme cu transportul, de câțiva ani, ci toți elevii, fiindcă primarul Ovidiu Geo Niță n-a găsit până acum înțelegere la autorități și a rămas cu un singur microbuz școlar. Elevilor de liceu care fac naveta nu li se decontează cheltuielile, dintr-un motiv simplu, explică Vasile Amariei, directorul liceului: ”Avem elevi din Farcașa, Poiana Teiului, Petru Vodă, Dreptu, Broșteni și din comună, din satele Mădei și Lunca. N-am avut niciodată cum să decontăm naveta, pentru că transportul în comun nu are ofertă care să se sincronizeze cu programul nostru de cursuri. Au fost mereu discuții, dar copiii ajung cum pot. Eu am comunicat la mai multe instituții, fiindcă este o problemă care mă depășește și trebuie găsite soluții la un alt nivel. Promisiuni din partea transportatorilor au fost, dar nu s-a întâmplat nimic și, dacă ei judecă doar din perspectivă economică, probabil nu le convine. Copiii ajung pe cont propriu. Din cei 275 de elevi, sunt câțiva din comună care vin cu microbuzul școlar, singurul pe care îl are primăria. Este o problemă destul de dificilă pentru noi, aici, în comună, fiindcă avem un singur microbuz școlar și comuna este destul de întinsă. De exemplu, copiii de la Petru Vodă vin până la Poiana Largului și, de acolo, cu altă legătură, ajung la liceu, ei sunt cei care au cel mai mult de mers, vreo 25 de kilometri. Avem 15 copii de la Poiana Teiului, 4 din satul Dreptu, dar majoritatea elevilor fac între 10 și 20 de kilometri până la școală. Distanța este și motivul pentru care avem puțini copii din zona Poiana Teiului care vin la liceul nostru. Noi urmărim, încă din anul 2011, de când sunt director, gradul de absorbție pentru copiii din zonă și cei mai mulți sunt din Borca. În rest, din comunele Ceahlău și Grințieș nu am avut copii, ei merg mai ales la Harghita. De la Broșteni avem 20 de elevi, ei vin la noi la clasele de teoretic. Dacă aveam internat, aveam și mai mulți elevi, ca în anii 1990-2000, dar, la noi, internatul este într-o clădire de patrimoniu. Sunt proiecte demarate de primărie din câte știu, dar care nu mai ajung la maturitate. Avem două clădiri clasificate ca monumente istorice, au aparținut domeniului regal și nu ne putem atinge de ele. Suntem singurul liceu din zonă și asta este un avantaj, fiindcă nu toți părinții își permit să-și trimită copiii la școli din oraș. Poate ar trebui luat în considerare și acest aspect. Dar depinde și de cât de bine este structurat sectorul economic în zonă, și de migrația populației, fiindcă mulți din populația activă sunt plecați și atunci transportatorilor nu le convine”.
Microbuzele ”pirat” sparg piața la Bicaz
Tot la munte, dar în orașul Bicaz, este o unitate de învățământ cu o situație cel puțin ciudată. Liceul ”Carol I” depinde de elevii care vin din jur, în măsura în care, din cei 620 în total, 392 sunt elevii navetiști. Din aceștia, numai 135 au solicitat bani de transport, cu toate că sunt unii care vin de la Bicaz Chei, adică de la 21 de kilometri. Lucrurile sunt simple, spune Rodica Iorga, directoarea liceului, părinții preferă alte variante: ”Cei mai mulți elevi ai noștri sunt din comunele învecinate, două treimi. Cei mai mulți vin de la Tașca, Bicaz Chei, Bicaz Ardeal, Dămuc, mai puțini, dar în creștere, de la Tarcău, Hangu și câțiva de la Stejaru. Mereu au fost trei sferturi din elevi navetiști. Doar 135 au cerut decontare, asta înseamnă 9.000-11.000 lei, în funcție de zilele lucrătoare dintr-o lună. Asta deoarece, deși am rugat părinții, am făcut ședințe, am invitat poliția și au fost discuții privind riscurile la care se supun, ei continuă să vină cu «ia-mă nene». Vin cu microbuze «pirat», i-am văzut chiar eu cum coboară dimineața din mașini. Noi le-am spus ce riscă, întrucât nu se știe cât de bune sunt aceste microbuze, dacă circulă în condiții sigure, dar, dacă asta vor părinții, și-au asumat sub semnătură. Părinții spun că aceste microbuze îi iau pe copii de la poartă și îi lasă la poartă, ăsta este avantajul. N-au fost probleme cu decontarea navetei, cine a cerut a primit. Nu se decontează în totalitate, poate și asta este o problemă. De exemplu, se decontează și abonamente pe 3 km, din Tarcău, 10 lei pe lună; de la Piatra Neamț sunt 26 km, se decontează 90 lei. De la Bicaz Chei, sunt 21 de km, se decontează 73 de lei, iar abonamentul integral este 210 lei. Acum câțiva ani naveta se deconta integral”.
Despre un alt fel de navetă
Teoretic, copiii din clasele I-VIII nu fac naveta. Dacă nu este școală în localitatea de domiciliu, copilul înscris la o școală din altă localitate poate beneficia de decontarea navetei. Practic, mulți părinți care locuiesc în comunele învecinate marilor orașe își aduc copii la școlile considerate bune din urban. O fac legal, câtă vreme tot legea permite înscrierea pe viza de flotant. Așa că mulți copii sunt înscriși la școli de oraș, dar ei fac naveta de unde au domiciliul real. Fenomenul este cunoscut și unul din cei mai vocali pe această temă, primarul Ion Rotaru, al comunei Alexandru cel Bun, a spus-o pe șleau, de nenumărate rânduri, plângându-se că a investit masiv în școli care rămân goale.
În Piatra Neamț, de pildă, majoritatea școlilor gimnaziale au elevi ”navetiști”. În documentul inspectoratului figurează, însă, doar una care a declarat copiii din alte localități. Este vorba despre Școala Gimnazială nr. 8, care, din 682 de elevi, are 59 (cât două clase!) de navetiști. Directoarea Teodora Simionel ne-a declarat că sunt, într-adevăr, copii care vin din comunele din jur, dar nu li se decontează naveta: ”Copiii vin de la Bodești, Gârcina, sunt și câțiva copii din cartierul Speranța, din Piatra Neamț. Sunt la noi de la grădiniță și au rămas în continuare la școală. Nu se decontează naveta, fiindcă nu au cerut, întrucât ei se grupează câte 4 la o mașină și sunt aduși de părinți. Părinții îi aduc zilnic, pe rând. Noi am informat părinții că li se pot deconta cheltuielile cu naveta, dar la primele discuții acesta a fost argumentul, că nu sunt aceleași mașini cu care ei aduc copiii la școală. Datoria lor este să ceară, dacă doresc, că așa este legea, obligația noastră este să le decontăm. Nu avem cazuri de copii care să vină cu transportul în comun din Bodești sau de la Gârcina. Sunt copii care au venit la noi de la grădiniță, apoi, pe continuitate, părinții au vrut să-și înscrie copiii la școală, la noi. Părinții sunt mulțumiți și, de aceea, din toamnă, rămânem cu același număr de clase, fiind printre puținele școli din oraș neafectate de scăderea numărului de elevi”.
La Școala Gimnazială ”Daniela Cuciuc” ar fi ceva elevi navetiști, dar părinții și-au asumat cheltuielile și se descurcă cum pot. Asta fiindcă și-au dorit să rămână la această școală și, tot pe principiul continuității, copiii au fost primiți: ”Noi avem doar doi copii din Dumbrava Roșie care vin cu părinții cu mașina. Sunt copii care vin la noi încă de când erau la grădiniță și au fost înscriși la școală, pe criteriul continuității. Nu sunt considerați navetiști, fiindcă sunt câțiva kilometri doar, între localități. Se decontează naveta doar dacă vin din altă localitate și dacă în localitatea de domiciliu nu au școală. Mai avem doi-trei copii din cartierul Văleni, Piatra Neamț”, a declarat directoarea Roxana Iordache. Școala ”Daniela Cuciuc” are 729 elevi declarați.
Nr. 2 este școala cu cei mai mulți elevi din Piatra Neamț, adică 1.433 și niciun elev navetist, în scripte. Puțin surprinzător pentru o școală considerată bună și pentru care părinții s-ar da peste cap să-și înscrie copiii, indiferent de distanță. Referindu-se la situația raportată la inspectorat, directorul Ciprian Neța explică: ”Niciun elev navetist, fiindcă se decontează doar la elevii de liceu. Nu și la cei de gimnaziu, atâta timp cât au școală la ei acolo. Dar, dacă părinții au ales să-și aducă copii la noi, nu poate fi vorba de navetă. Avem și noi copii care fac naveta, nu știu câți, fiindcă nu e în zona noastră de studiu. Atâta timp cât părinții și-au asumat, au venit la noi, ne-au dovedit că au adresa la noi, acuma el dacă face naveta sau s-a mutat la Săvinești, la Dumbrava Roșie, nu-i din zona noastră de interes. Avem copii care vin din comunele învecinate, dar în situația furnizată la inspectorat am înțeles că trebuie să completăm datele privind elevii cărora li se decontează naveta, ceea ce în gimnaziu nu există. Am copii care vin și din altă părți ale orașelor, și din alte comune, dar nu am o statistică, fiindcă la nivel de școală nu ne afectează. Învățătorii îi știu, eu îi văd, fiindcă întârzie și spun că a întârziat autobuzul, știu că vine de la Dumbrava Roșie, de la Săvinești, de la Vaduri, Gârcina, Cuejdi, Girov. Dar nu intră în categoria cărora li se decontează naveta de la buget. Fiindcă de ce ar plăti statul copiii să facă naveta în alte localități, în timp ce școala din localitatea lor rămâne fără copii?!”.
Concluzia este la vedere. Ca și în cazul altor elemente necesare bunei desfășurări a procesului instructiv-educativ, una scrie în situațiile raportate la inspectorat sau la minister și alta este situația pe teren. În realitate, numărul elevilor care se deplasează pentru a face școală este mult mai mare decât cel raportat. Dintre aceștia, doar o parte fac documente pentru a deconta naveta. Restul probabil că nici nu prea vin la școală, dacă vorbim de cei de liceu. La ciclul gimnazial, lucrurile stau altfel, părinții suportă cheltuielile, pentru că ei decid în locul copiilor ca aceștia să urmeze școala în alte localități. Și, spre deosebire de regula general valabilă în România, în acest caz, cine decide plătește.
Cristina IORDACHE
