După publicarea articolului despre Cetatea Nouă a Romanului, ministru al Culturii, Bogdan Gheorghiu, a trimis către redacția Mesagerul de Neamț un punct de vedere, în care explică pe larg – poate prea pe larg! – cât de preocupată este instituția pe care o conduce de soarta singurei cetăți construite integral de Ștefan cel Mare. Nu putem decât saluta reacția oficialului care răspunde de minister, până acum toate demersurile noastre lovindu-se de un zid al tăcerii. Din păcate, răspunsul, pe care-l reproducem integral, este de natură a ne îngrijiora. De 17 ani, sintagma ”se fac demersuri” a devenit un laitmotiv, neurmat de niciun pas concret, iar atitudinea ministrului denotă un fel de abandon: ”Situația monumentului sus menționat nu este singulară”.
Ministrul ne spune ce știam: Cetatea este monument istoric!
Iată răspunsul ministrului, semnat de el însuși și deloc îmbucurător pentru soarta monumentului:
«Cetatea Nouă a Romanului este monument istoric, categoria sit arheologic, datat sec. XV-XVII, înscris în LMI NT-l-s-A-10502, din Com. Gâdinți, str. Poganului nr. 1, Județul Neamț, poziția nr. 43, datare 1466-1675, obiectiv clasat în grupa valorică A, monument de valoare națională și universală, declarat de interes național prin Legea nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a Ill-a – zone protejate, Anexa nr. III, paragraful l, punctul 2, Monumente situri arheologice, litera J10 – Monumente medievale identificate pe baza cercetărilor arheologice.
Conform prevederilor Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea a Ill-a – zone protejate:
”Art. 5
(1) Valorile de patrimoniu cultural de interes național sunt prevăzute în anexa nr. III la prezenta lege.
(2) Autoritățile administrației publice locale, cu sprijinul autorităților publice centrale cu atribuții în domeniu, vor delimita, în baza unor studii de specialitate, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, zonele de protecție a valorilor de patrimoniu cultural, prevăzute în anexa nr. Ill.
(3) În vederea instituirii zonelor protejate, autoritățile administrației publice locale vor întocmi documentațiile de urbanism și regulamentele aferente, elaborate și aprobate potrivit legii, care vor cuprinde măsurile necesare de protecție și conservare a valorilor de patrimoniu cultural național din zonă.
(4) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului va întocmi Metodologia de elaborare a documentațiilor de urbanism pentru zone construite protejate, care va fi publicată în Monitorul Oficial al României.”»
În loc de soluții, normele metodologice de clasare și inventariere a monumentelor
«Conform prevederilor OMC 2260 din 18 aprilie 2008 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare și inventariere a monumentelor istorice, art. 18:
(1) Monumentele istorice, zonele de protecție și zonele construite protejate, definite potrivit legii, se evidențiază în planurile de amenajare a teritoriului și în planurile urbanistice ale unităților administrativ-teritoriale.
(2) În condițiile legii și în baza avizului Ministerului Culturii și Cultelor, în scopul protejării valorilor de patrimoniu cultural ce au determinat instituirea zonei construite protejate, autoritățile publice locale pot institui servituți, pot interzice desființarea sau modificarea construcțiilor.
(3) Calitatea de monument istoric, precum și cea de zonă construită protejată, de oraș istoric sau de sat istoric se marchează printr-un însemn distinctiv amplasat de reprezentanții primăriilor pe monumentul istoric, la intrarea în zona construită protejată sau în orașul istoric ori satul istoric, după caz, în conformitate cu normele metodologice aprobate prinordin al ministrului culturii și cultelor. Costul însemnelor distinctive se suportă de către autoritățile publice locale.»
Vestea bună: demersuri pentru întocmirea documentației de cadastru
«În ceea ce privește regimul juridic al acestui monument istoric, în prezent se fac demersuri pentru întocmirea documentației de cadastrul monumentului, respectiv elaborarea unui ordin comun al Ministerul Culturii și Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, prin care se va stabili procedura de identificare și comunicare a cererilor și a înscrierilor efectuate asupra imobilelor ce au calitatea de monument istoric în cartea funciară.
Situația monumentului sus menționat nu este singulară, în prezent în Lista Monumentelor Istorice apar clasate circa 30.000 de obiective, iar multe dintre acestea nu au o situație juridică reglementată clar (proprietar, delimitare topografică, carte funciară etc.)
În Repertoriul Arheologic Național sunt înscrise circa 18.000 situri arheologice, dintre care aproximativ 10.000 de situri arheologice sunt clasate și ca monumente istorice în LMI, cu toate acestea, până în prezent, situația juridică a multora dintre ele nu a putut fi încă reglementată.
Printre cauzele care au contribuit la situația actuală enumerăm: multitudinea de legi reparatorii ale dreptului de proprietate prin care au fost retrocedate și terenuri pe care se află localizate situri arheologice, întârzierea în aplicarea prevederilor legale, regimul de proprietate incert, schimbarea componenței comunităților locale, absența unei susțineri financiare eficiente pentru a se realiza inventarierea tuturor siturilor arheologice, conform prevederilor legale, cu prioritate a celor clasate ca monumente istorice de grupa valorică A, lipsa înregistrării cadastrale a monumentelor istorice și perpetuarea existenței multor neclarități în privința monumentelor aflate în Lista Monumentelor Istorice.»
Un minister harnic, dar n-a găsit ”contextul favorabil” pentru a îmbunătăți legislația
«De-a lungul anilor, Ministerul Culturii a propus modificări care să aducă îmbunătățiri de ansamblu la actuala legislație de protejare a Patrimoniului, dar nu a găsit contextul favorabil pentru cristalizare și adoptare.
Lucrările de cadastrare din cadrul Programului Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF) au fost inițiate la sfârșitul lui 2015 și urmează să se încheie în anul 2023. Autoritățile intenționează ca, până în 2023, să cadastreze gratuit toate imobilele care nu sunt prinse în prezent în evidențele oficiale.
După cum este stipulat în Legea nr. 7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare, se instituie ”Programul național de cadastru și carte funciară în scopul înregistrării gratuite a imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, realizării planului cadastral al imobilelor și deschiderii cărților funciare la nivelul tuturor unităților administrativ-teritoriale”.
Potrivit datelor publicate recent de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), din totalul de 3.181 de localități vizate de cadastrări, până acum au fost finalizate lucrările în doar 59 dintre acestea. Pe de altă parte, ANCPI anunță că se desfășoară lucrări de cadastrare în aproape 2.400 de localități din țară. Mai exact, vorbim despre 2.398 de localități, adică peste 75% din totalul localităților amintit mai sus, respectiv 3.181.»
Speranța moare ultima: ce și-a propus (concret) Ministerul cu privire la Cetatea Gâdinți
«Referitor la clarificarea regimului juridic al monumentului istoric, sit arheologic Cetatea Nouă a Romanului, datată sec. XV-XVII, înscris în I-MI NT-l-s-A-10502, din Comuna Gâdinți, Județul Neamț, precizăm că, până în prezent, nu a fost realizată identificarea și delimitarea și nici înscrierea acestuia în Cartea funciară, motiv pentru care Direcția Patrimoniu Cultural a Ministerului Culturii a efectuat următoarele demersuri:
- a solicitat Direcției Achiziții, Administrativ și Investiții a Ministerului Culturii postarea în SEAP/ SICAP a unui anunț privind realizarea unui studiu de piață necesar pentru evaluarea costurilor aferente realizării documentației topo-cadastrale și stabilirea valorii de inventar pentru situl arheologic sus-menționat;
- a solicitat Institutului Național al Patrimoniului să-i pună la dispoziție documente care ar putea fi folosite în demersul referitor la clarificarea regimului juridic al monumentului istoric, sit arheologic Cetatea Nouă a Romanului, datată sec. XV-XVII, înscris în LMI NT-l-s-A-10502, din Comuna Gâdinți, Judetul Neamț (planuri de amplasament și delimitare a imobilului, cod clasificare, denumire, localizare, adresa parcelară, suprafața etc.), pentru situl arheologic sus-menționat, aflate în arhiva instituției respective;
- a solicitat Direcției Județene pentru Cultură Neamț să-i pună la dispoziție următoarele:
– o estimare a cheltuielilor necesare întocmirii documentației topo-cadastrale pentru situl arheologic sus-menționat;
– o estimare a cheltuielilor necesare stabilirii valorii de inventar a sitului arheologic sus-menționat;
– lista cu persoanele fizice/ juridice din Jud. Neamț autorizate să efectueze lucrări în domeniul cadastrului, pentru întocmirea documentației topo-cadastrale;
– lista cu persoanele din Jud. Neamț atestate ca evaluator ANEVAR, pentru stabilirea valorii de inventar a sitului arheologic sus menționat;
– Extras de Carte funciară și Extras de plan cadastral al imobilului, pentru situl arheologic sus menționat;
– lista cu suprafețele de teren din zona sitului arheologic ce au făcut obiectul unor cereri de reconstituire a dreptului de proprietate privată sau de restituire, depuse în temeiul actelor normative cu caracter special privind fondul funciar, respectiv cele care reglementează regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv de statul român în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, pentru stabilirea clară a suprafeței care nu este grevată de sarcini și nu face obiectul vreunui litigiu;
– lista cu proprietățile învecinate sitului arheologic ce au fost deja intabulate;
– alte documente care ar putea fi folosite la operațiunea de inventariere (planuri de amplasament și delimitare, cod clasificare, denumire, localizare, adresa parcelară, suprafața etc.), pentru situl arheologic sus menționat;
- a inițiat demersuri pentru modificarea prevederilor Legii nr. 7/1996 a cadastrului, cu privire la procedura de identificare și comunicare a cererilor și a înscrierilor efectuate asupra imobilelor ce au calitatea de monument istoric, fapt concretizat prin Legea nr. 105/2019, privind modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, promulgată la data 20 mai 2019 prin Decretul 447/2019.
Cu deosebită considerație,
Bogdan GHEORGHlU
Ministrul Culturii»
Nota redacției: Acest răspuns arată extrem de clar de ce avem 30.000 de obiective a căror situație juridică nu e reglementată, plus 10.000 de situri arheologice fără o situație clară și o mulțime de monumente în paragină. În schimb, la hârtii, stăm foarte bine.
Mesagerul de Neamț
