O zi de sărbătoare ținută în miezul primei săptămâni a Postului Mare era Joia Iepelor. Avea menirea să pregătească sărbătoarea Cailor lui Sântoader. Exista credința că ”cine nu se spală pe cap și lucrează, îl omoară iepele cu copitele”.
Despre Caii lui Sântoader se povestea copiilor că vin sâmbătă seara, la ora 6, în prima săptămână din Postul Paștelui, când, în calendarul creștin-ortodox, este menționată Sâmbăta Sfântului Teodor, și stau până la amiază în următoarea joi, din săptămâna a doua a postului. Atunci li se ofereau acestor cai năzdrăvani șase grămezi de porumb, pentru că nu au făcut rău în sat.
În timpul acestor zile, era interzis să cânți, să petreci sau să lucrezi, de la 6 seara până la 6 dimineața, altfel se credea că vei fi călcat de cai.
Tot în Joia Iepelor nu se înțepa, adică nu se cosea, fiind considerat că e rău de înțepătură. De coseai cu acul sau băteai țăruși în pământ, erau considerate încălcări ale tradiției vechi.
Joia Iepelor era sărbătorită și de femeile tinere, care nu lucrau în această zi ca să nu poarte sarcina un an de zile. Despre femeia însărcinată care n-a ținut această zi, se spunea că nu poate să nască, până n-o da iepii să mănânce tărâțe din poală.
Cum se protejau oamenii de rele în Joia furnicilor
O altă denumire sub care era cunoscută joia din prima săptămână a Postului Mare era Joia furnicilor. Se spunea că, de nu era ținută, ajung furnicile de le mănâncă din mână acelora care serbau. Sau furnicile intră în legume.
Nu se pomenea deloc de furnică, nu care cumva să intre în casă.
Multora le era teamă că amorțesc pentru totdeauna mâinile celui care lucrează în această zi.
De Joia Furnicii nu se mânca nimic care avea la bază făina.
Femeile se trezeau dis-de-dimineață și coceau o turtă de mălai, cu puțină brânză sau unt, apoi turta era dusă pe câmp, unde se punea pe un mușuroi de furnici, sau în pădure, într-un copac. Sau o trimiteau cu un copil la un mușuroi de furnici, iar acesta punea o bucată în mușuroi, iar restul mânca. Se crede că, astfel, furnicile nu se mai prăsesc în casă.
