Se crede că între Joia Mare și Rusalii, mormintele rămân deschise, adică sufletele morților sălășluiesc printre cei vii. În Duminica Rusaliilor, aceste suflete trebuie să se întoarcă în lumea lor, iar rudele lor vii le ajută oferind de pomană, aprinzând lumânări și participând la biserică la slujba creștinească pentru cei adormiți.Fecioarele de altădată se întâlneau în vinerea dinaintea Rusaliilor pentru a organiza „Ceata fecioarelor”. Prin postul și dansul lor, fecioarele alungau spiritele rele din gospodărie și din satul unde locuiau.
Moșii de vară
Praznicul dedicat celor adormiți, Moșii de vară, este fixat în sâmbăta dinaintea Duminicii Rusaliilor, în data de 6 iunie.Cu aceasta ocazie, în toate bisericile creștin-ortodoxe se vor oficia Sfinte Liturghii urmate de slujbe de pomenire a celor trecuți la cele veșnice.Cum măsurile de siguranță „s-au relaxat”, preoții se așteptă la o mulțime de credincioși care vor veni la biserică pentru a cinsti pe cei adormiți.Moșii de Iarnă și Moșii de Vară sunt două mari praznice creștine fixate de Biserica Creștin Ortodoxă în care se săvârșesc Sfânta Liturghie și slujbe de pomenire a morților. Una este Sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne sau a Înfricoșatei Judecăți și alta este Sâmbăta dinaintea Duminicii Pogorârii Duhului Sfânt, respectiv Sâmbăta Rusaliilor.
Obiceiurile Moșilor de Vară
Credința de veacuri a creștinilor este că sufletele adormiților, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare și au zburat slobode timp de 50 de zile, se întorc în lumea subterana,în Sâmbăta Rusaliilor. Pentru ca aceasta reîntoarcere să se desfășoarefără incidente, oamenii săvârșeau rituri de înduplecareşi de îmbunare a sufletelor celor adormiți. Ei împodobeaugospodăriile și mormintele cu ramuri de tei și făceau pomeni îmbelșugate.Se oferă de pomană vase de lut, căni, strachini, umplute cu lapte, vin, fructe de sezon-cireșe, căpșuni și lumânări. Țăranii de altădată sacralizau pomana oferită cu ocazia Moșilor de Vară într-un mod aparte.Femeile coceau colaci și îi ofereau cu lapte de pomană pentru morți. Dar se oferea și ceapă și usturoi verde. Exista credința că, dacă se oferă o astfel de pomană, toată familia va fi ferită de boli, iar zarzavaturilor din grădină le va merge foarte bine.Cofele se umpleau cu apă de la fântână sau de izvor. După ce erau umplute, era lăsat pe marginea fântânii sau lângă izvor un ban, ce reprezenta plata apei.Moșii de Vară era o zi de sărbătoare. Femeile găteau bucate bune din carne de miel, coceau plăcinte, alivenci, lapte cu tocmagi pe care le ofereau de pomană în blide noi.Dădeau de pomană părinții la fii și nepoți, nașii finilor, cumetrilor, rudele și prietenii unii altora. De obicei pomana o ducea o fată sau femeie îmbrăcată în haine de sărbătoare. Blidul cu mâncare și vasul cu vin sau cu apă era împodobit cu trandafiri, mentă și calapăr, colac și lumânare.
Ierburi medicinale uitate – calapărul
Calapărul sau bumbișorul, cunoscut şi sub denumirile de vetrice sau smirnă, este o plantă erbacee cu frunze petiolate, ovale şi lungi, ce au un miros plăcut. Această plantă poate fi găsită de obicei în grădini, fiind o plantă cultivată. Are proprietăți antiinflamatorii, calmante, cicatrizante, diuretice, vermifuge, stomahiceşi antispastice. Calapărul conţinetanini, substanţe amare, colină, acid fosforic şi se poate folosi pentru următoarele afecțiuni: infecții ale pielii, afte bucale, diaree, răni, epilepsie, aerofagie, meteorism, cefalee, herpes, hemoroizi, viermi intestinali, alopecie.
Goana Rusaliilor, tradiții pierdute
Ceata fecioarelor constituită de fete în vârstă de 8-14 ani, întotdeauna în număr fără soț, se constituia sub jurământ solemn: „Zău, am să împlinesc Goana Rusaliilor până voi ieși la horă și nimeni decât mine și ai mei să nu știe, altfel Rusaliile să mă pedepsească!“În dimineața zilei de vineri dinaintea Rusaliilor se întâlneau și mergeau în taină în pădure sau pe câmp pentru a strânge flori, confecționau din ele cununițe, cingători și buchete și țineau post negru până a doua zi. În noaptea de sâmbătă, după cântatul cocoșilor de miezul nopții, fetele se sculau, se îmbrăcau în alb, mergeau, fără să vorbească, în câmp, în locul unde confecționaseră cu o zi înainte cununile.Primele cuvinte se pronunță în momentul sosirii ultimei surate: „Bună dimineața, surată!“ „Bună dimineața, fete curate! Să pornim Goana Rusaliilor!“ Cea mai mare surată încheie dialogul cu cuvintele: „Gonim lucrurile necurate, să ne rămână vetrele curate ca roadele de rouă din cer picate!“
Duminica Rusaliilor
La 10 zile după Înălțarea lui Hristos, respectiv la 50 de zile de la Sărbătoarea Învierii se serbează Rusaliile sau Pogorârea Sfântului Duh. În popor sărbătoarea este cunoscută și sub denumirea de Cincizecime. Anul acesta Rusaliile se serbează pe 7 iunie.Miracolul Pogorârii Sfântului Duh este descris în cartea “Faptele Apostolilor” (F.A. 2,4). Aici se spune că Sfântul Duh Se pogoară din cer ca un vuiet mare de vânt şi Se împarte deasupra capului fiecăruia din cei prezenți, având forma unor limbi de foc.
După Atingerea Sfântului Duh, Sfinții Apostoli au primit puterea de a grăi în toate limbile pământului. Astfel, ei au putut propovădui învățătura Mântuitorului Iisus Hristos și altor popoare.În Duminica Rusaliilor, fetele beau apă, sfințită la biserică la slujba din această zi, dinclopotele de la biserică, în credința că astfel vor putea cânta mai bine. Din timpuri străvechi se cunoaște că Rusaliile este o sărbătoare pe care o țin femeile. În această zi ele purtau pelin la brâu. După participarea la Sfânta Slujbă, femeile ieșeau la o masă câmpenească unde beau vin amestecat cu acel pelin, având credința că prin aceasta vor fi voinice în timpul anului și ferite de boli, după cum descria etnologul Th. Speranția.Se atârna la streașina casei sau pe la stâlpi floare de soc, despre care spunea că e bună pentru afumat prin casă pentru înlăturarea primejdiilor.Astăzi se sfințesc la biserică ramuri de tei care apoi se pun deasupra ușii de la intrare pentru a sfinți locuința.
Sărbătoarea Sfânta Treime, a doua zi a Rusaliilor
A doua zi de Rusalii, creștinii prăznuiesc sărbătoarea Sfintei Treimi. Țăranii chemau preotul la țarina lor și îl rugau să sfințească apa. Cu această agheasma țăranii stropeau câmpul pentru ca acesta să fie roditor.Fetele dădeau bețe și basmale călușarilor, cu scop de a se mărita mai degrabă. Făceau aceasta mai ales fetele cărora aproape le trecuse vremea de măritat.Luni și marți după Duminica Rusaliilor nu se lucra la câmp de niciunul din cei ce nu văzuseră jucând călușul. Se crede că acei ce ar lucra și n-au văzut călușul devine pocit, adică muțește, prostește. Dacă i se întâmpla așa ceva cuiva, acea persoană putea să se vindece doar dacă îi juca călușul împrejurul său.