Situată pe cursul râului Bicaz și între masivul Ceahlău și culmile munților Tarcău, comuna Tașca trece, ca și în anii precedenți, printr-o perioadă fastă din punct de vedere investițional. Se modernizează drumuri, instituții locale, dispensarul medical, grădinița și altele. Un domeniu foarte important pentru edil este cazuistica socială, fiind în derulare două proiecte, unul de locuințe și altul destinat vârstnicilor. De asemenea, administrația locală condusă de primarul Daniela Ursache are în perspectivă o listă importantă de proiecte, care vine să le completeze pe cele deja duse la bun sfârșit. Va fi înființată rețeaua de canalizare și alta de alimentare cu gaz metan, care vor rezolva două probleme esențiale în dezvoltarea economică și socială de mai târziu.
Interviu cu primarul Daniela URSACHE
– Ce au însemnat acești patru ani pentru dvs., ca primar?
Acești patru ani au fost un alt tip de experiență, cu o muncă titanică. Nu mi-aș fi putut închipui că voi avea sentimentul că voi obosi vreodată. Am și spus în repetate rânduri că sunt neobosită. Trebuie să recunosc, am făcut mai mult decât m-aș fi așteptat. Faptul că voi putea trage linie și spune că am încheiat 7-8 proiecte în mai puțin de trei ani, reprezintă o satisfacție majoră pentru mine. Spun în mai puțin de trei ani pentru că mandatul nu începe în ziua în care ți-ai depus jurământul. Până pui la punct proiectele, până reușești să obții toate avizele necesare, este nevoie de timp. Sunt mulțumită pentru că oamenii au conștientizat că îmi sunt egali cu toții și nu am preferințe față de nimeni. Cu mâna pe inimă vă spun, în momentul în care am reușit să merg la Slujba de Înviere – nu anul acesta, pentru că lucrurile au fost așa cum au fost, ci anul trecut – am simțit că am făcut ceva în anii scurși de la învestirea mea în funcție. Dacă am mulțumire sufletească după primul mandat, nu e puțin lucru.
– Ați fost nemulțumită de ceva în acești ani?
Singurul lucru care mă doare, și nu doar la nivelul comunității noastre, este superficialitatea, pe care am întâlnit-o de sus și până jos. Din cauza superficialității avem de pătimit, pentru că noi avem oameni harnici, cuminți și ascultători. În momentul în care i-am pus la treabă s-au cam supărat. În schimb, îi simt cum așteaptă impulsul, pentru că, până la urmă, tot pornesc la drum.
– Credeți că ideea cu „tătuca” este valabilă și în cazul poporului român? Au nevoie de un om care să-i împingă de la spate, să le dea tonul?
Clar că da, și nu doar cât să le dea tonul. Regulile și hățurile sunt foarte importante. Acesta este sentimentul meu, pentru că eu știu că am reușit să-i pornesc doar cu vorbă bună. Lucrurile care se pot realiza cu vorbă bună nu pot fi făcute prin nicio altă metodă, oricare ar fi ea. Dacă la toate astea mai adaugi și răbdarea, poți face orice.
– Ați fost sprijinită în acești ani?
Dacă este să vorbim de lipsa banilor, pot spune că am fost sprijinită maximum, lucru pe care nu l-aș fi crezut vreodată posibil. Acest lucru s-a întâmplat timp de trei ani, fără să mi se ceară nimic în schimb. Nu aș fi crezut că se poate așa ceva. Instituția la care mă refer este Consiliul Județean Neamț.
Locuințe prin ANL și sociale
– În urmă cu trei ani, am văzut la dvs. o listă care cuprindea mai multe proiecte…
Dacă ar fi să mă refer strict la investițiile mari, proiecte au fost destul de multe. În 2016, am reluat demersurile pentru construirea unui bloc ANL la noi în comună, proiect demarat încă din 2010, dar care nu s-a concretizat la acea vreme. Pe data de 15 iulie, blocul, cu 24 de unități locative, va fi dat la cheie, acum este aproape finalizat. Avem foarte multe cereri care nu se încadrează în profilul celor pentru locuințe prin ANL, de aceea am mai semnat un alt proiect pentru locuințe sociale. Este vorba de alte 16 unități locative, clădirea urmând să fie alipită blocului ANL. Și din acest punct de vedere, pentru mine oamenii sunt cu toții egali, chiar dacă nu se încadrează în aceleași criterii. Locuințele sociale nu vor fi ridicate la periferia comunei. La mine nu există periferie sau centru, la mine există doar oameni care trebuie să aibă aceleași drepturi.
– Ce a urmat după ANL?
Avem două poduri finalizate, însă unul dintre ele a adus nemulțumiri oamenilor, în sensul că nu deservește un număr la fel de mare ca acela pe care mi l-am propus. Este o greșeală a mea, pe care mi-o asum, pentru că nu am fost la fața locului când am depus proiectul. De aceea, am depus un alt proiect pentru un pod nou, care deservește un număr mai mare de localnici. În cursul anului trecut, am depus un alt proiect pe calamități, care are în vedere patru torenți și trei poduri, prin Compania Națională de Investiții. Sincer, nici nu știu la cine să intervin aici, mă rog la Dumnezeu să apară omul de care am nevoie. Ar fi mai mulți torenți asupra cărora ar trebui intervenit, însă la vremea respectivă am primit informații potrivit cărora puteam să mai depunem pe parcurs și alte proiecte, pentru a obține finanțare. Dacă mergeam pe toți torenții, era foarte posibil să nu prindem finanțare și tocmai de aceea am optat pentru această variantă etapizată, în funcție de gradul de periculozitate ridicat de acești torenți.
Centru comunitar destinat persoanelor vârstnice
– Ce alte proiecte ați mai realizat?
Lucrările de extindere a dispensarului uman din comună sunt terminate în proporție de 99%. Vreau ca toată lumea să știe că am avut opt controale pentru un singur obiectiv și nu s-a găsit nicio problemă, doar o mică neconcordanță, care în prezent nu a periclitat lucrările. 
Mai departe, la lucrările de extindere a grădiniței am avut o serie de experiențe neplăcute cu antrepriza contractată de constructor. Termenul de finalizare a obiectivului este fixat pentru luna decembrie, iar din punctul meu de vedere lucrările vor fi terminate cam în două luni.
– Posibil să fie gata la 15 septembrie?
Este posibil ca ele să fie gata în luna septembrie, dar pentru a putea obține autorizarea de funcționare va mai fi nevoie de timp. Activitatea grădiniţei va funcţiona în cadrul clădirii after-school. În afară de aceste obiective investiționale, am încheiat un contract de finanțare pentru un centru 
comunitar destinat persoanelor vârstnice. Este vorba despre un proiect care prevede îngrijirea la domiciliu, inclusiv asigurarea a trei mese pe zi, consultații și servicii medicale și psihologice pentru 80 de bătrâni din comunitatea noastră. Probabil că, în cursul anului viitor, acest centru va deveni funcțional. Deocamdată, urmează să demarăm construcția, dar va merge mai greu cu obținerea autorizațiilor, deoarece nu mai avem niciun angajat la biroul Urbanism, iar din acest motiv toată documentația este trimisă Consiliului Județean.
– Din câte am înțeles, CJ Neamț a preluat câteva școli din județ pe care vrea să le transforme…
Avem deja contract semnat pentru înființarea unui centru de zi în fosta școală de la Neagra și urmează să construim patru locuințe destinate persoanelor adulte cu dizabilități. La un moment dat, la cum s-au schimbat guvernele în România, am avut emoții că acest proiect nu va mai merge, lucru care nu s-a întâmplat. Totuși, trebuie să recunosc, avem un an de când nu am mai primit nici măcar 50 de bani de nicăieri. Am încercat să obținem sprijin și de la Instituția Prefectului, pentru că suntem în lista-sinteză pentru o sală de sport, deoarece suntem una din puținele comunități care nu dispune de un asemenea obiectiv. Această sală de sport va fi un pic atipică din punct de vedere arhitectural. Nu va fi nici foarte mare, pentru că numărul celor care urmează să beneficieze de ea este mai mic față de alte localități. Cândva, garantat vom primi finanțare pentru acest proiect. Trebuie să menționez faptul că am terminat două parcuri de joacă pentru copii, chiar dacă inițial oamenii au fost nemulțumiți și au spus că nu ar trebui să facem parcuri, pentru că nu prea mai avem copii. Fiind bunică, frecventez și parcurile pentru copii din alte zone și sunt cu atât mai fericită că avem așa ceva și în comuna noastră. Am realizat, de asemenea, lucrări de asfaltare a unor drumuri, altele au fost pietruite, rigolele au fost curățate. Până la urmă, comuna va ajunge să arate așa cum îmi doresc eu. Deocamdată, din punct de vedere estetic, lucrurile nu sunt așa cum aș vrea eu să fie. 
Dar voi reuși. Nu știu cât, pentru că Dumnezeu mă va lăsa aici cât va considera El că va fi nevoie. Eu nu candidez, ci îmi continui niște lucruri pe care le-am început și mă rog lui Dumnezeu să mă ajute să merg mai departe, dacă sunt de folos oamenilor de aici. Cel mai mult mi-aș dori de la campaniile electorale să nu mai zbuciume atât de mult poporul, care deja e chinuit. Politicienii noștri nu înțeleg că oamenii nu mai trebuie chinuiți pentru că și așa i-a văduvit destul soarta. Campania electorală este o competiție între oameni care își doresc să fie la conducere. Așa a fost dintotdeauna, dar asta nu înseamnă că trebuie să-i învrăjbim pe oameni.
Rețea de gaz metan
– Știindu-vă un om sufletist…
În ceea ce am făcut, am pus tot sufletul pe care l-am avut și chiar credeam că voi fi epuizată sufletește. Ei bine, sufletul mi-a crescut între timp, văzând toate acestea prinzând viață. Mă simt un pic obosită din punct de vedere fizic, dar sufletul mi-a sporit în acești patru ani. Iar lucrurile nu se vor opri aici. După toată această experiență legată de pandemia COVID, am depus um proiect pentru niște porți de dezinfecție pe bază de ultraviolete. A fost un efort de două nopți și o zi pentru a contura acest proiect împărțit în patru subproiecte. Mă bucur foarte mult că am fost sprijiniți de DSP, DSV și Direcția Agricolă Neamț. Veșnic mă întreabă colegii mei primari cum mă descurc în Consiliul local, dacă încă mai sunt independentă. Răspunsul meu este DA. Și până la urmă de ce să mă descurc în consiliu, din moment ce nu intru la ei încurcată? Ce am cerut eu consilierilor în acești patru ani, cu excepția lucrurilor de care era nevoie în comuna noastră? Consiliul Local Taşca a funcţionat ca şi cum toţi membrii săi făceau parte dintr-o singură formațiune politică, care se numește COMUNA TAȘCA. E adevărat, ședințele de la Tașca durează 3, 4, 5, 6 sau 7 ore. De ce? Pentru că fiecare punct este dezbătut și povestit pe îndelete. Atâta vreme cât comunic bine cu oamenii alături de care lucrez, piedicile nu își au locul. Duc, în schimb, lipsa comunicării cu oamenii din sat, pentru că nu prea am când să fac lucrul acesta. Când merg la biserică, oamenii mă lasă să îmi văd de ale mele.
– Care ar mai fi investițiile la care vă gândiți pentru viitor?
Am început să lucrez de vreo săptămână la proiectul privind alimentarea cu gaz. De asemenea, mă gândesc la rețeaua de iluminat public. Extinderea ei este o necesitate, pentru că am destul de multe zone în comună în care nu am ajuns. Sunt două urgențe. La acestea se adaugă 6,7 kilometri de drum, care necesită lucrări de asfaltare, plus câteva poduri. Am tot visat la un sediu nou pentru primărie, dar deocamdată ne-am ocupat de cel pe care deja îl avem, l-am mai modernizat, l-am îngrijit. O primărie nouă va rămâne, deocamdată, doar un deziderat, pentru că nu avem fondurile necesare pentru a asigura cofinanțarea unui proiect de acest gen.
– Legat de partea educațională, ați dat copiilor din comună tablete?
Prin primărie nu, deoarece nu avem temei legal pentru a putea face acest lucru. Însă toți copiii din Tașca au primit aceste dispozitive în urma unei sponsorizări venite din partea celor de la Carpatcement. Am trimis elevii în excursii atât pe teritoriul țării noastre, cât și în Turcia și Bulgaria. I-am dus și cu trenul, și cu avionul. Copiii mei știu toate astea. Toate acestea le-am făcut exclusiv din sponsorizări.
– Cât priveste cazuistica socială?
Am construit câteva case pentru oamenii nevoiași. Nu e puțin, e un acoperiș deasupra capului pentru oameni care au fost loviți de soartă, și-au pierdut locuința într-un incendiu sau câte și mai câte. După patru ani de mandat nu am nevoie de nimic altceva.
– A fost acest mandat o poveste pentru dvs.?
Într-adevăr a fost. Împlinesc în curând 30 de ani de când îmi desfășor activitatea în administrația publică locală, dar acești patru ani ca primar au fost, cu adevărat, o poveste. (Rep.)
