* interviu cu comisarul șef Paul Tablan

– Vă aflați într-o situație bizară, pentru că sunteți în fruntea unui inspectorat județean de poliție și nu aveți certificat ORNISS. Cum conduceți Poliția Neamț fără să aveți acces la informații?

Prin domnii adjuncți. Lipsa certificatului ORNISS implică lipsa accesului la informații clasificate ”strict secret” și ”secret”, dar eu nu am acces nici la informațiile ”secret de serviciu”, deci activitatea mea personală este afectată, dar activitatea inspectoratului merge mai departe. Am fost în aceeași situație și în perioada în care nu am avut niciun fel de comunicare din partea ORNISS și a structurii de securitate, de pe 27 iulie 2019, până la sfârșitul lunii noiembrie. De comun acord cu structura centrală de securitate, probabil în următoarea perioadă voi solicita, din nou, accesul la informații. Nu sunt nici optimist, nici pesimist, având în vedere că mă aflu în proces atât cu ORNISS, cât și cu DIPI și cu Ministerul Afacerilor Interne. Voi încerca, cel puțin în prima fază, să obțin acces la informații secrete de serviciu, pentru că 80% din informațiile pe care în decursul timpului le-am gestionat, indiferent pe ce palier mi-am desfășurat activitatea, erau secrete de serviciu. Sunt puține cele cu caracter secret sau strict secret.

– Dincolo de problemele individuale, suntem cu toții într-o perioadă atipică din toate punctele de vedere. Activitățile pe care le fac polițiștii în plus pentru combaterea răspândirii bolilor influențează modul în care-și îndeplinesc atribuțiile de bază?

Pe data de 30 iulie, a fost ultima zi de bilanț al activității pe primul semestru pentru toate subunitățile, serviciile, birourile, compartimentele. Știm exact cum stăm, știm plusurile, știm minusurile în această perioadă atipică, pentru care noi nu am fost pregătiți ca instituție și probabil nimeni nu a fost. Încercăm ca, împreună, să trecem peste această perioadă grea, sens în care suntem alături de cetățeni. În jur de 5% din totalul persoanelor pe care noi le-am legitimat și le-am verificat – mă refer și la reprezentanții societăților comerciale și la transportatori -, au primit sancțiuni. Și din acestea o parte însemnată sunt avertismente, deci nu suntem chiar așa de răi. În ceea ce privește situația operativă, ne continuăm activitatea.

– Impresia este că, după perioada aceea de liniște din starea de urgență, acum parcă a explodat infracționalitatea.

Undeva trebuie să decompenseze, nu putem ține o apă acidulată foarte mult cu dopul pus, pentru că la un moment dat va exploda. Nu pot să vorbesc despre o explozie a fenomenului infracțional, ci despre o revenire la ”normal”. La totalul infracțiunilor sesizate, comparativ cu prima jumătate a anului trecut, avem o scădere de 71 de fapte, de la 6.007, la 5.936. Așa, doar ca statistică, la nivelul inspectoratului avem o scădere de 36 de fapte, la Poliția municipiului Piatra-Neamț de 146 de fapte, în timp ce Poliția municipiului Roman, Poliția orașului Târgu Neamț și Poliția orașului Roznov au creșteri la infracționalitatea sesizată cuprinse între 10 fapte la Târgu Neamț și 32 în plus la Roman. De asemenea, există o creștere a infracționalității sesizate la nivelul celor 13 secții de poliție rurală. Din punct de vedere judiciar, infracțiunile contra persoanei au crescut cu un număr important de 211 fapte, o creștere cu 9,67% față de anul trecut.

„Cele mai multe infracțiuni contra persoanei s-au comis în mediul intrafamilial”

– Și cum se explică acest lucru?

Cele mai multe infracțiuni de genul acesta s-au comis în mediul intrafamilial, este vorba despre violența domestică. Avem un plus de 95 de infracțiuni contra libertății persoanei, dintre care 86 sunt amenințări. De asemenea, avem în plus 104 fapte de lovire, loviri simple în mediul intrafamilial, acestea reprezentând 23,61% din numărul total al faptelor sesizate. Este o infracționalitate în contextul a ceea ce s-a întâmplat în acea perioadă în care am avut stare de urgență și oamenii au fost obligați să stea mai mult acasă, să se cunoască mai bine. Situația din familii se regăsește în cifrele noastre și ca să justific cele spuse, pentru că s-a stat mai mult acasă, au scăzut infracțiunile împotriva patrimoniului – furturile,  tâlhăriile, inclusiv infracțiunile comise prin nesocotirea încrederii, acele înșelăciuni care beneficiază de sprijinul persoanei vătămate, prin metoda accidentului, a comercianților ambulanți sau a declarării de calități oficiale. Trebuie să fac o precizare în privința infracțiunilor contra patrimoniului și cred că are legătură inclusiv cu perioada pe care o traversăm cu toții: au crescut infracțiunile comise prin sistemele informatice și mijloacele de plată electronice, cu 29 de astfel de fapte, în contextul în care lumea s-a orientat spre comerțul online. De altfel la nivelul Serviciului de Investigații Criminale acolo unde se gestionează aceste infracțiuni, de anul trecut de când au fost luate din competența Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate, nu cred că există zi în care să nu avem cel puțin o sesizare în ceea ce privește frauda prin sisteme informatice.

– Dar nu prea au fost mediatizate.

Nu sunt mediatizate pentru că sumele sunt mici, nu putem vorbi de un fenomen, este vorba despre o infracționalitate simplă, de la a trage bani de pe carduri, până la înșelăciuni cu mijloace de plată. Noi am atras atenția cetățenilor, în ideea de a păstra secret codul PIN și de a nu-l tasta la bancomat în văzul tuturor. Un alt lucru, care este atipic și pe care îl avem în vedere, se referă la infracționalitatea stradală. În mod logic, pentru că s-a stat acasă 2-3 luni de zile, această infracționalitate ar trebui să fie în descreștere, dar avem o creștere cu 14 fapte. Două luni a fost liniște în stradă, dar s-a recuperat ulterior prin creșteri la amenințări și loviri. În ceea ce privește violența în familie, am înregistrat 783 de fapte, dintre care 751 comise la domiciliu, cu 850 de victime, 102 fiind minori. S-au emis în această perioadă 155 de ordine de protecție provizorii, dintre care 133 au fost confirmate de către procurori. Față de anul trecut avem descreșteri la tentative de omor, lovituri cauzatoare de moarte, dar ne mănâncă resursele umane, timpul, și resursele financiare infracțiunile cu un pericol social scăzut: loviri, amenințări și furturi.

– În contextul pandemiei, când s-au limitat activitățile de anchetă, cum stăm cu dosarele cu autor necunoscut?

Pentru polițiștii de poliție judiciară, activitatea în dosarele penale cu autor necunoscut este prioritară. În primul semestru, în ciuda condițiilor impuse de pandemie, marea majoritate a structurilor au înregistrat scăderi importante la numărul de astfel de dosare penale. Roman are  minus 111, Poliția municipiului Piatra Neamț minus 99, în total avem aproximativ 100 de dosare cu autori necunoscuți mai puțin față de aceeași perioadă a anului trecut.

„Dacă 1% din ceea ce spun unii și alții ar fi fost adevărat, cu siguranță ar fi fost trecut în materialul de control și aș fi fost spânzurat în piața publică”

– Deci, practic, dacă ar fi să trageți linie după toate aceste cifre, rezultă că Poliția Neamț este în parametri normali.

Suntem în parametrii normali, cu plusuri și minusuri. O activitate de bilanț ar trebui să se încheie în mod pozitiv, să scoți în evidență meritele. Eu v-am spus în special lipsurile, cu mențiunea că analiza cuprinde și cauzele favorizatoare ale fenomenului infracțional, care pleacă de la nivelul de educație, unde poliția nu poate interveni foarte mult. Urmează consumul de băuturi alcoolice, nivelul scăzut de cultură al făptuitorilor și al victimelor – pentru că în cazul înșelăciunilor, dacă nu ești informat, ești pe jumătate autor -, nivelul scăzut de trai, lipsa locurilor de muncă, implicit a unor venituri sigure, neluarea măsurilor de asigurare a pazei de către administratorii societăților, lipsa de supraveghere a minorilor și a cadrului legislativ privind măsurile ce pot fi dispuse împotriva minorilor infractori care nu răspund penal, lipsa fermității și reacție lentă în unele cazuri de stări conflictuale latente sau scandaluri în locuri publice.

– Dacă tot vorbeați despre bilanț ca despre un moment când trebuie scoase în față meritele, ce puteți spune despre subiectul salariilor de excelență?

Din punctul meu de vedere este o problemă artificial creată, mai mult ca sigur din lipsă de comunicare. În nici un caz nu putem vorbi de ”abonați”, sunt agenți de poliție sau ofițeri care au luat de mai multe ori pentru că au fost mult mai implicați. Vreau să reamintesc că am avut de-a face, inclusiv în Piatra-Neamț, cu stări tensionate, stări conflictuale, gestionate doar de o mână de agenți și ofițeri. Mă refer la ceea ce s-a întâmplat în Văleni cu clanul Capră, mă refer la ceea ce se întâmplă cu grupările infracționale în general. Ordinul de ministru spune că până la 5% din totalul efectivelor pot beneficia de salariul pentru lucrări excepționale. Acești indicatori sunt calculați la nivel național, iar Inspectoratului Județean de Poliție Neamț i-au revenit 24. Indiferent cine primește acest salariu, tot ies discuții pentru că toată lumea și-l dorește. Probabil că dacă și cei nemulțumiți, care reprezintă sindicatele, l-ar fi luat, n-ar mai fi fost așa de vehemenți. Ordinul și procedurile sunt foarte clare, fiecare lucrător este propus de către șeful lui nemijlocit. În afară de aceste prevederi, sunt criterii foarte bine stabilite. Șeful, în dreptul fiecărei propuneri, trebuie să facă o notă de fundamentare care este stufoasă, cuprinde mai multe capitole. Într-adevăr am văzut și acele comentarii răutăcioase că a primit spor de lucrări de excepție cineva doar pentru că este căsătorit, e cuminte, sau are doi copii sau are credit bancar. Nu este adevărat. Iar în IPJ Neamț s-au acordat două salarii de excelență de 50%, 5 de 40% și 17 sunt de 30%, deci marea lor pondere privește procentul de 30%. Și sunt acordate conform dispozițiilor obligatorii primite de la minister: maxim 30% către structurile suport și minim 70% pentru personalul din structurile operative, și simultan maxim 40% pentru funcțiile de conducere, respectiv minim 60% pentru funcțiile de execuție. Eu vă spun cifre ca să nu ne furăm căciula cu procente, din cei 24, 4 sunt lucrători din mediul neoperativ și 20 din cel operativ. Iar în ultimii 2 ani, când inspectoratul a fost supus multiplelor controale de la minister și de la IGPR, verificările au vizat și această zonă. Dacă 1% din ceea ce spun unii și alții ar fi fost adevărat, cu siguranță ar fi fost trecut în materialul de control și aș fi fost spânzurat în piața publică. 

A consemnat Cristina MIRCEA

END