Dincolo de șlagărul dăruit nouă de regretatul Dan Spătaru, a scrie despre drumuri este și o aventură, pentru simplul motiv că multă lume circulă și fiecare are o părere deja formată despre arterele patriei pe care e dificil s-o zdruncini. Unul care a nimerit o groapă pe un traseu va fi mult mai vocal decât altul care a ajuns cu bine până acasă. Mai mult, când vine vorba despre drumuri, constatăm că părerile avizate sunt repede acoperite de „lasă-ne, bre, că știm noi“ . În atare condiții, vrem, nu vrem, trebuie să acceptăm realitatea, cea care este și pe care circulăm. Din capul locului, iar cei ce au permis de conducere cunosc, drumurile au o ierarhie, sunt clasificate, la fel ca și instituțiile ce le poartă de grijă. O lectură retroactivă a legislației vă va aduce aminte de drumuri comunale, județene, naționale, drumuri expres și autostrăzi. Dacă primele categorii intră în sfera de competență a instituțiilor județene și locale, începând cu cele naționale, instituția care le administrează este o companie de stat înființată prin OG 55 din septembrie 2016, recunoscută sub abrevierea de CNAIR ( Compania Națională de Administrarea a Infrastructurii Rutiere). Prezența în teritoriu a companiei este asigurată de subunități regionale, respectiv Direcții Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP), care la rândul lor coordonează activitatea secțiilor din fiecare județ (SDN), care au în subordine districte amplasate în teritoriu, astfel încât să acopere eficient toate traseele administrate. Deși nu pare, drumurile naționale sunt monitorizate cu atenție, la orice eveniment petrecut este prezent și un echipaj portocaliu de la „drumuri naționale“ care se ocupă de asigurarea circulației, curățirea carosabilului și asigurarea fluenței traficului.
Ce avem în Neamț?
Ca să vă formați o părere corectă despre drumurile pe care circulați, se cuvine să știți că drumurile naționale sunt semnalate pe hărțile tipărite sau electronice, dar și pe indicatoarele rutiere, cu un „scut“ de culoare roșie, cele județene având același scut, dar de culoare albastră. Așadar, atunci când vă faceți un traseu, vă recomandăm, pe cât posibil, să alegeți traseele care să includă preponderent DN-uri, în special în timpul iernii, pentru că sunt primele care sunt degajate, CNAIR având permanent contracte de deszăpezire și implicit prezența continuă a utilajelor specifice pe șosele. Neamțul este traversat de 404,906 km de drumuri naționale. Nu-i foarte mult, dar nici puțin, dacă e să ne raportăm la resursa umană angajată în administrarea acestor kilometri. Facem un inventar sumar și deosebim:
- DN 15 care intră în județ dinspre Ardeal pe la Tulgheș și iese înspre Buhuși pe la Costișa;
DN15 parcurge patru județe, are o lungime totală de 320 km și leagă Turda de Bacău. Trece prin Târgu Mureș, apoi urmează cursul râului Mureș până la Toplița, trece munții Giurgeu prin pasul Creanga, urmează cursul Bistricioarei, ocolește lacul Izvorul Muntelui și coboară pe valea Bistriței până la Bacău.
- DN 12C intră în Neamț prin Lacu Roșu dinspre Gheorghieni și se termină la Bicaz în DN 15;
DN 12C este un drum național secundar de 54 km ce unește Bicazul cu Gheorghieni. Traversează munții Giurgeului, Hășmaș și Tarcău prin Cheile Bicazului. Menționăm că în anul 1918, pe acest drum a fost construit un tunel de mai mici dimensiuni, care a fost înlocuit, în anul 2005, cu noul tunel Lacu Roșu.
- DN 17B se oprește la viaductul din Poiana Teiului și aduce traficul dinspre Vatra Dornei, desprinzându-se din DN 17;
DN 17B – 87 km – leagă Vatra Dornei de lacul Izvorul Muntelui, coborând pe valea Bistriței până la intersecția cu DN15.
- DN 15B face legătura între DN 15 din Poiana Largului și DN 2.
DN15B cu o lungime totală de circa 44 km este un drum național secundar, care leagă orașul Târgu Neamț de DN2 (intersecția de la Cristești) și traversează munții Stânișoarei prin Pasul Petru Vodă.
- din Piatra Neamț sau dacă vreți, tot din DN 15, se desprinde și DN 15C care trece prin Târgu Neamț și se termină în DN 2, la Vadu Moldovei, iar de pe traseul său se desprind DN 15F (spre Agapia) și DN 15G (spre Văratec);
DN15C este un drum național secundar care leagă Piatra Neamț de Fălticeni, are o lungime de 77 km.
- DN15D – 130 km – leagă Piatra Neamț de Vaslui.
DN 15D se desprinde din DN 15 în Piatra Neamț și unește și Romanul de reședința de județ, drumul intersectându-se cu DN 2 înainte de intrarea în Roman, la sensul giratoriu, apoi traversează Romanul prin est spre Vaslui prin Gâdinți.
O analiză recentă a relevat că în urma lucrărilor din ultimii ani, pe drumurile naționale din Neamț se circulă în condiții bune, starea carosabilului este de asemenea foarte bună, exceptând sectorul dintre Poiana Largului și Bicaz, de pe DN 15, care se află în plin proces de reparație, urmând ca în cel mai scurt timp posibil să fie redat integral traficului.
Porți spre ARDEAL
Din punctul de vedere al traficului, Neamțul oferă trei alternative de trecere a munților spre Ardeal. Prima, dacă ne raportăm de la sud la nord, este DN 12C care ne duce prin Cheile Bicazului și Lacu Roșu spre Gheorghieni și apoi înspre Miercurea Ciuc ori Praid, Bălăușeri etc., funcție de unde vreți să ajungeți. Drumul a fost modernizat recent, are covor asfaltic nou și este îngrijit de cei la Districtul „Nicolae Tăutu“ din Neagra, un pic mai la vale de Cheile Bicazului. Traficul pe acest drum este unul moderat și mai puțin folosit de vehiculele lungi, cauza fiind serpentinele din Chei ( Curba Dracului și nu numai). Cu toate acestea pot circula și autotrenuri, și autocare, condiția necesară fiind să aibă înălțimea maximă sub cea a tunelului din Cheile Bicazului, (cel nou, paralel cu cel vechi). Nu este un traseu de viteză, ci mai degrabă unul de pricepere, adică un drum de munte cu multe viraje, multe dintre ele cu vizibilitate redusă. Pentru pasagerul din dreapta șoferului este un traseu ce oferă peisaje splendide, stânci semețe și brazi ce străjuiesc acostamentele asemeni unor santinele fără grai, mișcându-se alene în bătaia vântului sau a siajului vreunui autotren grăbit.
Cei ce merg spre Târgu Mureș sau Cluj aleg drumul prin Tulgheș, Borsec, Toplița etc. Dacă deocamdată DN 15 între Bicaz și Poiana Largului este prietenos service-urilor pentru că strică bucșe, capete de bară și pivoți, există alternativa ocolitoare din Piatra prin Târgu Neamț, un raport calitate/preț fiind în favoarea acestei alegeri, chit că se parcurg câțiva km buni în plus. Dinamica peisajului și pitorescul satelor parcurse înspre Târg este copleșitor și mai apoi traseul prin Vânători pe valea Ozanei, prin Pipirig și Petru Vodă, spre viaduct, fiind unul de savurat indiferent de vreme. Este un drum național ce atinge valori de trafic destul înalte, acesta conducând turiștii spre mănăstirile iconice ale Neamțului (Agapia, Văratec, Secu, Sihăstrie), dar și spre Cetatea și mai apoi Mănăstirea Neamțului. Traficul greu este deocamdată moderat spre intens, însă după redarea în circulație a sectorului din DN 15 dintre Bicaz și Poiana Largului se estimează o reducere a acestuia în special pe prima porțiune dintre Piatra Neamț și Târgu Neamț. Modernizarea acestui drum are implicații economice deosebite, afacerile periferice acestuia cunoscând un avânt major în special după lucrările efectuate, fapt remarcat de toți cei care l-au parcurs. Sigur, progresul este evident și se cuvine să amintim de lucrătorii din districtele Piatra Neamț, Tg. Neamț, Călugăreni, Potoci care intervin în caz de nevoie pe sectoarele pomenite și au grijă ca traficul să se desfășoare în bune condiții.
Nemțenii îndrăgostiți de Maramureș și nu numai, vor alege drumul de pe Valea Bistriței, respectiv DN 17B pe care-l parcurg imediat ce fac dreapta după viaductul de la coada lacului prin Poiana Teiului, Borca, Broșteni, Zugreni, spre Vatra Dornei, unde au două posibilități. Prima ar fi prin DN 17 până la Iacobeni și apoi pe DN 18 (recent modernizat) prin Ciocănești, Pasul Prislop, Borșa. A doua, se face stânga tot pe DN 17, prin Pasul Tihuța până la intrarea în Bistrița, unde se face dreapta prin Năsăud, Salva și apoi Vișeu în Maramureșul istoric. Ambele alternative sunt senzaționale ca potențial turistic și de petrecere a timpului liber, ceea ce determină valori de trafic mari, mai cu seamă că se suprapune peste tranzitul economic dinspre Suceava spre Bistrița, Dej, Cluj.
Odată cu intrarea în procedurile specifice ale autostrăzii A8, se estimează o reducere a traficului pe aceste guri de ieșire spre Ardeal, noua formulă de drum fiind mult mai generoasă pentru valorile de trafic în creștere. Până atunci însă, ne folosim de ceea ce este, mai cu seamă că starea acestor drumuri este una foarte bună.
Parte a Moldovei
Perimetrul estic al județului ne relevă racordarea Neamțului la magistrala nord-sud sau DN 2, cum mai este cunoscut, artera care străbate Moldova de la sud la nord, până la granița cu Ucraina și din care se desprind drumuri naționale care conectează alte reședințe de județ la traseul amintit. DN 15 se termină în Bacău și conectează Piatra la acest veritabil hub economic regional, drum care a primit îmbrăcăminte asfaltică nouă, atât în partea de Bacău cât și în aria nemțeană. Valorile de trafic pe acest sector sunt destul de mari, porțiunile cu bandă suplimentară reușind să asigure o fluență acceptabilă a fluxului de unități de transport. Să mai amintim că este traseul des tranzitat de autotrenuri și autocamioane, dată fiind traversarea zonei economice din Săvinești ce încă funcționează într-un ritm alert.
Un alt sector intens circulat este DN 15D pe porțiunea Piatra Neamț – Roman, traseu folosit de cei ce au de ajuns la Iași sau la Botoșani. Valorile de trafic sunt suficient de mari, însă o parte din trafic este deviat pe drumul județean ce pleacă din DN 15D din Girov, până în DN 2 la Tupilați sau la Hanu Ancuței, unde se face joncțiunea cu magistrala DN 2. Și DN 15D a beneficiat de covor asfaltic recent, astfel că se circulă foarte bine, însă din nefericire și cu viteze excesive, determinând evenimente rutiere nu tocmai fericite.
Să mai pomenim și de DN 15C care tranzitează Târgu Neamț și se avântă peste deal prin Oglinzi spre Boroaia și mai apoi Vadu Moldovei, locul de intersecție cu DN 2, continuând tradiția economică a acestui drum, povestită de Creangă, Hogaș și Vlahuță în periplurile lor spre sau dinspre Fălticeni, urbe foarte activă în secolul trecut și nu numai. Este un drum cu valori de trafic moderat, transportul de mărfuri dinspre nord spre Neamț nefiind unul atât de intens. Artera scurtează oarecum traseul spre Piatra și apoi Bicaz, Tg. Mureș în condițiile în care sectorul Bicaz – Poiana Largului nu este operațional în totalitate. De pe acest traseu se poate ajunge și la mănăstirile de „dincoace de deal“, spre partea râului Moldova, cea mai reprezentativă fiind cea de la Râșca.
Patru noduri
Neamțul deține patru importante noduri rutiere ceea ce crește ca importanță activitățile de întreținere periodică a arterelor conexe. După cum se poate observa și pe hartă, cel mai important este cel din Piatra Neamț. Urmează nodul de la Roman de pe DN 2, Bicazul de pe DN 15 și nu în ultimul rând Târgu Neamț, de pe DN 15C. O particularitate a acestor noduri este că slăbirea preocupărilor pentru un sector de drum poate accelera uzura pe celelalte trasee, fapt care poate genera costuri, însă până la așa ceva este insatisfacția participanților la traficul rutier. Altfel, însă, prezența acestor noduri facilitează activitățile de control ale traficului, astfel că se poate preveni supraîncărcarea unităților de transport și respectarea capacității portante a drumurilor. Cu toate acestea, sunt frecvente încălcări ale regimului drumurilor, zona Neamțului fiind una destul de efervescentă în producția de agregate, ciment, lemn etc. Totodată existența acestor noduri lasă loc de alternative, în cazul derulării de lucrări pe un sector de drum, astfel încât să nu se izoleze regiuni ori să se perturbe major trasee economice deosebit de importante.
Să nu uităm,
Meritul pentru actuala starea a drumurilor naționale este al celor ce administrează întreaga rețea. Neamțul a beneficiat în ultimii ani de importante resurse pentru infrastructură și acest lucru era absolut necesar ținând cont de intensitatea tranzitului spre Ardeal și al potențialului economic în creștere al regiunii. Se știe că drumurile aduc bunăstare și istoria ne-o relevă din plin, astfel că și azi se vede cu ochiul liber dezvoltarea orașelor de pe traseul marilor drumuri naționale. Ne uităm la Bacău, Focșani, Buzău, dar nici Piatra Neamț ori Iași nu sunt mai prejos, pentru că rețeaua de drumuri naționale funcționează foarte bine. Cu toate acestea, sunt și neajunsuri pe care lucrătorii SDN Neamț se străduiesc să le înlăture cu mijloacele de care dispun, alăturându-se eforturilor tuturor lucrătorilor din DRDP Iași pentru asigurarea unui trafic fluent și sigur în întreaga Moldovă, pe toți cei peste 3200 km (3.276,326 km) de drumuri administrați.
DRDP Iași operează pe rețeaua de drumuri naționale din jud. Neamț prin intermediul SDN Neamț, care coordonează activitatea celor șase districte de la Piatra Neamț, Târgu Neamț, Roman, Călugăreni, Potoci și Bicaz. În momentul de față sunt în plină desfășurare lucrările de reabilitare a calamităților pe tronsonul Poiana Largului – Bicaz, procentul de realizare apropiindu-se de 80%. Pentru stabilizarea versantului s-au folosit „perdele“ de câteva sute de coloane forațe, care stau la baza drumului ce trece pe deasupra lor, pe un suport betonat, menit să zadărnicească acțiunea apei de infiltrație.
GD Patraucean
P.S. Mulțumim DRDP Iași pentru sprijinul acordat în realizarea prezentului articol, materializat prin oferirea de imagini și date relevante subiectului de față.
Cu prilejul Zilei Drumarului – 5 august – DRDP Iași urează foștilor și actualilor drumari sănătate și cât mai multe bucurii. Întreaga noastră recunoștință se îndreaptă spre cei ce, indiferent de vreme sau vremuri, sunt mereu la datorie pentru asigurarea un trafic continuu, sigur și fluent. La mulți ani!
