Au trecut mai bine de șase luni de la primul caz confirmat de coronavirus din România, iar pandemia pare că este departe de sfârșit. Vacanța, relaxarea, vara s-au sfârșit și, odată cu luna septembrie, toată lumea se așteaptă la o nouă etapă în confruntarea cu noul coronavirus. De la 1 septembrie, noi măsuri de relaxare sunt în vigoare: restaurantele își pot primi clienții în interior, oamenii vor putea merge, din nou, la cinematograf, la teatru. Pe 14 septembrie începe școala, dar cum anume, încă nu-i clar. Iar, la scurt timp, vom avea alegeri locale, votarea fiind organizată în școli, în mare parte.
300 de teste pe zi în Neamț
Județul Neamț nu are o situație de invidiat în confruntarea cu noul coronavirus. Nici nu ar avea cum, dacă ne raportăm la o altă situație, cea a fondurilor europene atrase, unde suntem pe penultimul loc în țară. Iar fără fonduri europene nu prea poți vorbi despre infrastructură, inclusiv cea medicală.
La cei 566.080 de locuitori ai Neamțului, după 6 luni de confruntare cu coronavirusul au fost testate 11.515 persoane, dintre care 2.129 au avut rezultat pozitiv la analiza moleculară PCR. Dintre pacienții internați, 1.360 au fost externați, fiind considerați vindecați. Prima concluzie, s-au făcut (mult) prea puține teste. Motivele sunt cunoscute, lipsa echipamentelor și, ca o rezultantă a acestui lucru, protocolul de testare, stabilit de autoritățile sanitare de la București. Știind că nu au echipamente, au stabilit un protocol care urmărea doar testarea în focar.
În ce privește echipamentul pentru testele PCR, primul pus în funcțiune a fost în data de 27 aprilie 2020 la Spitalul Județean Neamț. A urmat, din 12 mai, aparatul PCR de la Spitalul Roman și din 14 iulie se fac teste PCR și la Spitalul Târgu Neamț. Teoretic, capacitatea de testare în județ s-a mărit.
Practic, în funcție de parametri, fiecare echipament făcând de la 16 la 64 teste pe zi, nu se acoperă mai mult de o treime din testele zilnice făcute în județ: „Am ajuns, în ultima perioadă, să facem 300 teste pe zi, în medie. Două treimi se trimit pentru prelucrare la laboratorul privat din București, cu care colaborăm prin DSP București, dar și la Iași în zilele când avem multe recoltări. Sunt 100 și ceva de teste pe zi făcute la cele trei spitale din Piatra-Neamț, Roman și Târgu Neamț, conform capacității de testare PCR din fiecare spital. Nu avem cum să renunțăm la colaborarea cu Bucureștiul, închipuiți-vă cât ar dura când vine vremea – de două ori pe lună – să testăm în centrele pentru bătrâni și copii, de exemplu. Sunt sute de probe, în câteva zile, care sunt trimise la București”, a declarat Radu Firăstrău, șeful DSP Neamț.
Spitalele așteaptă banii de la Minister pentru teste
Spitalele care efectuează teste PCR primesc 200 lei pe un test, sumă decontată, cu mare întârziere, de Ministerul Sănătății și care acoperă reactivii și materialele sanitare. Cheltuielile salariale sunt asigurate din bugetele spitalelor și, în final, se regăsesc în costul unui test la cerere. Din informațiile furnizate de cele trei spitale din județ, reies costuri diferite.
Primul care a început testele PCR, încă de la finele lunii aprilie, este Spitalul din Piatra-Neamț. În perioada 29 aprilie-30 iulie s-au făcut 3.086 de teste și s-au primit până acum 216.000 lei. Banii pe lunile iunie și iulie încă nu au ajuns în contul spitalului. Cu toate acestea, pentru august și septembrie ar fi alocați 638.000 lei, cu care se pot face 3.190 de teste. Când vor veni banii, este o altă poveste.
La Spitalul Târgu Neamț s-a stabilit că suma de 250 lei/test acoperă și cheltuielile de personal. Doar că, din 14 iulie, când a primit autorizația de la Ministerul Sănătății și până acum, spitalul nu a primit cei 200.000 lei, cât i-au fost alocați pentru decontarea a 1.000 de teste gratuite. Ministerul nu și-a îndeplinit obligația de plăti, conform contractului, sumele către spital. Așa că acesta a încasat până acum doar 78.000 lei, pentru testele făcute la cerere.
La Spitalul Roman prețul a pornit de la 220 lei și în scurt timp a fost fixat la 300 lei. S-au făcut, până acum, 3.931 de teste gratuite și 1.773 la cerere. De la buget au fost decontate doar primele probe prelucrate în jumătate din luna mai,126.800 lei, și sunt așteptate fondurile pe luna iulie. Între timp, spitalul a câștigat 531.900 lei din cele 1.773 de teste efectuate la cerere, ceea ce îi permite să se descurce cu cheltuielile salarile.
Scurtă istorie a crizei în Neamț
O primă precizare, comunicarea pe subiect a fost haotică, atunci când nu a lipsit aproape cu desăvârșire. În martie era o foarte greu să ai o informație oficială și de aceea vestea primelor decese a creat panică în opinia publică. Când una dintre victime a fost un om foarte cunoscut precum Vasile Ouatu, om de afaceri, fost viceprimar la Piatra Neamț, patron de echipă de volei, lucrurile au fost la un pas să o ia razna. În acest moment avem deja înregistrate 79 de decese (la 31 august) și trebuie menționat că toate victimele sufereau și de alte boli. În acest moment emoția publică a mai trecut și în ciuda creșterii numărului de cazuri din august – 797- se vorbește mai mult despre teoriile conspirației. S-a uitat perioada când Neamțul era pe locul al II-lea în țară, când nu existau măști și materiale de protecție și când venea sprijin de la societăți comerciale sau de la organizații non-guvernamentale sau civice. O perioadă de tristă amintire, cu 5 directori numiți într-o perioadă scurtă de timp.
Pentru istorie trebuie amintit că, în lipsa testării pe scară largă, în aprilie Spitalul Județean era cap de afiș în privința secțiilor cu personal infectat.
Focarul izbucnit cu o lună în urmă în secția Medicină Internă s-a întins și în secțiile ORL, ATI și în Dispensarul TBC. În total, 67 de angajați ai spitalului, între care 9 medici și 34 de asistenți s-au infectat. Oficial, acesta a fost și motivul pentru care spitalul județean, după mai multe runde de negocieri, a fost închis pentru pacienții de rând și Ministerul Sănătății l-a desemnat spital exclusiv Covid. Neoficial, a fost vorba despre o decizie politică, spitalul de la Piatra Neamț fiind considerat ca fiind în custodia PSD. Oficial, focarul din spital a pornit și de la lipsa de echipamente de protecție, problemă generală la început. Neoficial, chiar unii dintre cei care s-au perindat la conducere au vorbit despre încălcarea protocoalelor, indisciplină la nivelul cadrelor medicale și despre lipsa reală de autoritate a șefilor.
Tot pentru istorie, primul caz anunțat oficial în Neamț a fost pe 11 martie, era vorba despre o femeie din zona Roman. În realitate, primul pacient confirmat COVID-19 în județul Neamț a fost un bărbat internat din luna februarie în spitalul județean, trimis de la Spitalul Târgu Neamț. El a fost testat abia în luna martie, după ce a fost coleg de salon cu un alt pacient confirmat, în secția Medicină Internă. Situația a ieșit la iveală după ce „Mesagerul de Neamț” a solicitat spitalului județean o situație a cazurilor confirmate, unde apărea acest caz neanunțat, dar înregistrat în situații statistice. Un semn că haosul a fost foarte bine coordonat.
Oglinda problemelor din Neamț
Cel puțin până la sfârșitul lunii august, criza generată de noul coronavirus a devoalat toate problemele social-economice și politice din Neamț. În primul rând criza a fost folosită din plin de politicieni pentru a plăti polițe adversarilor politici. Fiecare ieșire în public era un prilej de a-i acuza pe ”ceilalți” de inactivitate, de lipsă de interes, de jaf din banul public, etc. În percepția publică a rămas ideea că toți au dreptate, cel puțin parțial.
Spitalele au fost luate prin surprindere de criză, în Neamț, ca în toată țara. Și nu este vorba doar de aprovizionarea cu materiale, echipamente sau dezinfectanți. Lipseau protocoalele, nu exista un plan coerent și bine articulat în cazul unei crize profunde, nu neapărat aceea a noului coronavirus.
Autoritățile locale au acționat ca de obicei. Unii au așteptat ordinele de la București, că doar era stare de urgență, alții au avut inițiative locale, gen dezinfectarea străzilor cu ce substanțe s-au găsit. Senzația a fost că sunt depășite de gravitatea situației, în condițiile în care nici o localitate nu era pregătită să facă față la o pandemie. Descentralizarea s-a dovedit a fi o vorbă goală, ea funcționând doar când șefiii de la București trebuie să arunce responsabilitatea către alte spinări. Cazul școlilor care acum au devenit brusc responsabile de buna desfășurare a cursurile este semnificativ. Directorii de școli au devenit stâlpii învățământului nemțean, ei trebuie să rezolve ce nu a putut ministerul sau ce nu pot autoritățile locale.
Pandemia a mai arătat marile probleme sociale cu care se confruntă societatea românească. O populație lăsată fără informații, la îndemâna tuturor zvonurilor, a dezinformărilor, având în față spectrul lipsei locurilor de muncă și a imposibilității de a se adapta, în mare măsură, la provocările ridicate de digitalizare. Ruptura dintre cei care locuiesc în orașe și cei din mediul rural s-a văzut și mai clar, mai ales când a început să se vorbească despre învățământul online. Egalitatea de șanse pentru elevi s-a dovedit a fi doar o vorbă goală, în condițiile în care sunt localități fără posibilitatea de conectare la internet și copii fără telefon, ca să nu mai vorbim de tablete. A intervenit și o ruptură între cei de acasă și cei veniți din diaspora (”care au adus virusul”), între tineri și vârstnici, între părinți și profesori, etc.
Totul arată că nu virusul este sursa tuturor relelor.
Cristina IORDACHE
