Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, în vizită la Neamţ

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Adrian Oros: Am credința că Mugur Cozmanciuc, ca președinte al Consiliului Județean Neamț și Andrei Carabelea ca primar al municipiului Piatra Neamț, alături de mine, vom face în următorii patru ani ca și în agricultura și industria alimentară din Neamț să se întâmple lucruri cât mai bune. Nu vom putea rezolva toate nevoile dar o bună parte dintre ele vor fi rezolvate.

Mugur Cozmanciuc – candidatul PNL la președinția CJ Neamț: Îmi doresc ca județul Neamț să fie unul dintre principalii beneficiari de fonduri europene, astfel încât, în Neamț să vorbim despre o agricultură dezvoltată, puternică, în care principalii operatori să aibă în județ forță de muncă și consumatorii să aibă la dispoziție produse realizate în Neamț.

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Adrian Oros, președintele PNL Neamț Mugur Cozmanciuc – candidatul PNL la președinția CJ Neamț și Andrei Carabelea – candidatul la primăria municipiului Piatra Neamț au susținut sâmbătă, 12septembrie, o conferință de presă în care au prezentat principalele proiecte de dezvoltare a agriculturii, a industriei alimentare, a domeniului zootehnic și a piețelor de desfacere ale produselor agro-alimentare din județul Neamț.

Redăm mai jos principalele declarații care au fost făcute:

Adrian Oros– ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Neamț este un județ care are o activitate diversificată, pe aproape 260.000 ha de teren arabil, cam 24.000 de fermieri și 100.000 ha de pășuni și fânețe și un număr de 50.000 de bovine și 450.000 de ovine. La minister, lucrăm la noul program național strategic, adică la viziunea 2021-2027, care va trasa direcție în care agricultura și industria alimentară din România se va îndrepta.Este foarte important ca lanțul alimentar să fie rezistent și rezilient, lucru demonstrat la noi în primele luni ale crizei. Noi suntem convinși că producătorul și procesatorul local trebuie susținuți consistent.

  • Trebuie dezvoltată o piață locală, prin care se pot valorifica produsele într-un mod cât mai eficient. O piață nu trebuie să aducă profit primăriei, ci este un loc pus la dispoziție de către primărie, pentru ca cetățenii din acea localitate să aibă acces la produse proaspete, locale la prețuri corecte. În același timp, se dă șansa producătorilor din zonă să își valorifice în condiții bune și la prețuri corecte produsele, pentru ca munca lor să fie răsplătită.
  • altă prioritate este finanțarea asocierii în cooperative, deoarece în România, problema cea mai mare a producătorilor agricoli este cea a valorificării producției integral și la prețuri bune. Producătorii mici au această problemă. Singura soluție realistă este cooperativa, o soluție practicată în toată Europa. Prin cooperativă, puterea de negociere crește și atunci când vrei să îți vinzi producția, dar și când ai achiziții de făcut.
  • Prioritatea numărul unu este gestionarea apei. În anul acesta, secetos, am realizat cât de importantă este strategia de a gestiona apa. În țări în care apa a fost o problemă s-au găsit soluții inteligente ca apa să ajungă mai ieftin la plantă, pentru a exista producții comparabile cu țări în care regimul precipitațiilor era optim. În programul național de reziliență și relansare economică avem un proiect de realizare a unei infrastructuri de gestionare a apei. Nu discutăm doar despre irigații, ci și despre infrastructura de desecare-drenaj, care este într-o stare jalnică.
  • Avem nevoie rapid de lucrări de combatere a eroziunii solului, de prevenire a deșertificării, extinderea sistemului național anti-grindină și de creșterea precipitațiilor. Toate aceste infrastructuri vor fi realizate în perioada 2021-2026 cu o alocare de 6 miliarde euro. La sfârșitul lunii octombrie vom finaliza fundamentarea programului, pe care îl vom trimite la Bruxelles, iar din 2021 vom începe proiectarea și execuția lui. Trebuie să cheltuim acești bani până în 2026, ca să nu mai fim o agricultură meteo-dependentă.
  • altă problemă care are nevoie de rezolvare urgentă este creșterea capacității de depozitare și de procesare. Deși am avut în ultima perioadă ani buni, în care a plouat, producțiile primare au fost foarte bune, dar deficitul balanței comerciale pentru produsele agro-alimentare a ajuns anul trecut la 1,3 miliarde euro. România a cheltuit mai mult pe mâncarea cumpărată, decât a încasat pe mâncarea exportată. Motivul stă în faptul că noi exportăm materie primă, practic noi exportăm subvenții. În următoarea perioadă trebuie să fie finanțate capacitățile de depozitare și procesare.
  • altă prioritate este crearea unei forțe de muncă responsabile și calificate. Din păcate, îÎn ultimii ani, învățământul profesional a fost neglijat, iar astăzi, rar se mai găsesc oameni calificați, care să vrea să lucreze în acest sector.
  • În această perioadă vom acorda și compensațiile pentru pierderile cauzate de secetă, în valoare de circa 200 euro/ha. Până la 15 septembrie, se pot depune cererile de către fermieri și știu că sunt cam 34.000 fermieri în această situație. În județul Neamț sunt 15.000 ha afectate de secetă, mă refer la culturile de toamnă. Pentru culturile de primăvară (porumb și floarea soarelui), echipele de inspectori care constată dimensiunea pagubelor sunt deja în teren, pentru evaluări. Pentru sectorul zootehnic și apicultură, vom da compensații pentru pierderile cauzate de evoluția pandemiei, chiar dacă activitatea nu a fost întreruptă.
  • Sper ca plata subvențiilor să se facă mai devreme de 16 octombrie, deoarece am cerut Comisiei Europene să ne dea acești bani mai devreme. Mai exact, banii îi avem la buget, iar rambursarea de la Bruxelles o să vină în ianuarie, indiferent dacă guvernul va vira banii în septembrie sau în octombrie. La întâlnirea miniștrilor Agriculturii cu comisarul european, sper să am un răspuns favorabil.

De la nivel guvernamental, prin programele mari noi gândim măsuri de sprijin pentru prioritățile și nevoile pe care agricultura românească le are acum, dar astfel de măsuri sunt mult mai temeinic cunoscute pe plan local, de către primării și consilii județene. La Cluj, la CJ este un departament cu conceptul “Produs de Cluj”, unde toate brandurile cu produse ce au specific local primesc o finanțare în plus față de măsurile de sprijin care vin de la nivel național.

Am credința că Mugur Cozmanciuc, ca președinte al CJ și Andrei Carabelea ca primar, alături de mine, vom face în următorii patru ani ca și în agricultura și industria alimentară din Neamț să se întâmple lucruri cât mai bune. Nu vom putea rezolva toate nevoile dar o bună parte dintre ele vor fi rezolvate.

Mugur Cozmanciuc – candidatul PNL pentru președinția CJ Neamț

Consiliul Județean trebuie să fie un liant între producător și consumator. La nivelul județului, avem un proiect pentru susținerea acestui domeniu.

  • Ne propunem organizarea anuală a unui târg național, care să devină apoi internațional, în domeniul agriculturii și zootehniei. Acest lucru se întâmplă în alte județe și trebuie să fie și în viața agricolă a județului Neamț. Că se numește TransAgropolis sau Agropolis, “trans” fiind și o terminație care să sugereze partea internațională este prea puțin relevant. Termenul și forma finală a denumirii va fi după o consultare publică și a celor care sunt producători principali care vor fi consultați. Organizarea târgului va face ca relația dintre autoritatea județeană și principalii jucători din domeniu să fie una corectă, facilă și durabilă. Practic, vom susține producătorii din județ să își prezinte marfa și vom invita aici mari producători, pentru ca relațiile economice să se dezvolte. Vom ajunge, prin acest târg și către consumatori.
  • Am discutat cu domnul ministru despre implementarea piețelor agro-alimentare la nivel de județ. Cred că este momentul ca piețele din fiecare colț al județului să aibă o imagine europeană. Consiliul Județean va fi un partener al agenților economici și va înlesni accesul facil al consumatorilor. Ne dorim ca relația între consumator și agentul economic să fie una ușoară.
  • Un obiectiv similar cu “Produs de Cluj” sau “Produs în Bucovina”, la noi, “Produs în Neamț” va fi cu adevărat un brand care să facă județul recunoscut la nivel național și internațional. Avem aici companii, indiferent de domeniul de activitate, care pot fi competitive oriunde în lume, chiar și pe piețele europene, care sunt cele mai exigente. De aceea, vom susține acest proiect prin reorganizarea camerelor agricole la nivel județean, pentru ca relația dintre producători, administrație și consumatori să fie una simplă, facilă și susținută. Sunt granturi pe care le vom acorda, astfel încât camera agricolă să furnizeze posibilitatea agenților economici de a-și promova produsele, atât pe plan național cât și internațional. Camera agricolă va fi ambasadorul și promotorul produselor din Neamț la toate târgurile internaționale.

Îmi doresc ca județul Neamț să fie unul dintre principalii beneficiari de fonduri europene, astfel încât, în Neamț să vorbim despre o agricultură dezvoltată, puternică, în care principalii operatori să aibă în județ forță de muncă și consumatorii să aibă la dispoziție produse realizate în Neamț.

Andrei Carabelea – candidatul PNL la primăria Municipiului Piatra Neamț

Atenția unei administrații responsabile trebuie să depășească limitele geografice ale comunității din oraș. Pe de o parte, responsabilitatea primarului nu trebuie să fie doar față de producătorii agricoli, care să fie încurajați să își vândă produsele în piață, ci și față de pietreni. Trebuie să încurajăm un consum responsabil, iar responsabilitatea socială și economică față de dezvoltarea comunității o avem cu toții. Îi rog pe pietreni să își facă cumpărăturile cu prioritate din piață. Știu că este mai comod și mai economic să ne facem cumpărăturile la supermarket, dar banii aceia pleacă și nu ne folosesc întotdeauna nouă. Este adevărat, o parte din bani se întorc în taxe, dar când facem cumpărături în economia locală, noi investim în economia locală. Banii rămân în circuitul local și stimulează puterea de cumpărare în economia locală.

Sunt oameni care au fost uitați, cei din cartierul Văleni, deși plătesc taxe. Au venit inundațiile peste ei, oamenii și-au pierdut animalele și culturile, apoi s-au dezobișnuit să facă agricultură, deoarece au ajuns să creadă că nu are niciun rost. Cât de simplu este să amenajăm îndiguiri pe cele două pâraie care afectează, an de an, comunitatea din Văleni. Trebuie mai întâi să fie cineva căruia să îi pese de aceste probleme ale comunității. Este nevoie de o schimbare de atitudine în Piatra Neamț, pentru a face diferența între resemnare și dezvoltare. Îi îndemn pe pietreni și pe nemțeni să meargă la vot pe 27 septembrie, deoarece este șansa noastră.

Echipa de comunicare PNL Neamț

alegeri locale psd

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.