Interviu cu Mihai Gavril Gontaru, primarul comunei Gârcina
Are 40 de ani, este născut și crescut la Gârcina, electrician de meserie, absolvent al Liceului auto din Piatra-Neamț, este căsătorit și are un băiețel de 5 ani și 4 luni. A muncit 10 ani în Italia și s-a întors acasă să-și întemeieze o familie, iar din 2013 a intrat în politică, în calitate de membru fondator al organizației PMP Gârcina. A devenit viceprimar, în 2016 și, după un an și 7 luni, a preluat atribuțiile de primar. I-a fost greu pentru că UAT Gârcina a fost obligată, prin hotărâre judecătorească, să plătească daune de 400.000 de lei unor oameni cărora fostul primar le-a lezat dreptul de proprietate asupra unor terenuri. Dar a reușit să depășească acest handicap și acum, din postura de proaspăt primar, are planuri pentru dezvoltarea comunei. Îi este recunoscător soției, care i-a fost alături, l-a înțeles și l-a încurajat întotdeauna, și consideră că este obligația lui să-și facă treaba cât mai bine, pentru că l-au votat vând încredere în el și nu trebuie să-i dezamăgească. Este convins că nimeni nu e de neînlocuit, nici măcar el, funcția vine și pleacă, dar important este să demonstreze că merită încrederea oamenilor.
„Am intrat în politică a dezvolta comunitatea în care trăiesc”
– Ce-a însemnat experiența de viceprimar cu atribuții de primar pentru dv. mai ales că nu vă așteptați să preluați conducerea primăriei?
Eu am intrat în politică cu un scop foarte clar – de a dezvolta comunitatea în care trăiesc și de a aduce comuna Gârcina acolo unde îi este locul, în rând cu celelalte comune. Nu că nu ar fi fost proiecte realizate, dar în ultimul timp se vedea clar o diferență între ceea ce se întâmplă pe lângă noi și ceea ce se întâmplă în Gârcina. De exemplu, absorbția fondurilor europene. Eu în momentul în care am devenit primar am avut două proiecte – unul cu achiziția de utilaje (buldo-excavator pentru deszăpezire, intervenții de urgență, lucrări de gospodărire și un tractor cu remorcă, în valoare de 130.000 de euro), proiect pe care l-am și terminat într-un timp record de un an de zile. Iar al doilea proiect a fost de reabilitare a căminului cultural, care este într-un stadiu foarte avansat. Pentru proiectele de infrastructură, care mă interesau foarte mult, n-au mai fost bani în momentul în care am intrat eu. Se puteau face mult mai devreme. Am pierdut trenul, pentru că în 2014 se puteau depune proiecte pentru drumuri agricole și pentru drumuri vicinale. Așa stând lucrurile, prioritatea mea a fost asfaltarea străzilor secundare. Din bugetul local am reușit să fac lucrul acesta. Dar îmi pare rău că nu le-am putut face din fonduri europene și să canalizez ceilalți bani spre altceva. Sunt încrezător că anul viitor, odată cu deschiderea noilor măsuri pe fonduri europene, o să depunem proiecte pe orice posibilitate care există, asigurând cofinanțare din partea primăriei.
– Părerea mea este că unul din cei mai importanți oameni din primărie este cel care se ocupă cu proiectele europene. El trebuie să știe exact, în orice moment, ce axe de finanțare sunt, ce condiții trebuie îndeplinite, dacă s-ar încadra UAT-ul acolo și dacă are nevoie de acel proiect, pentru că din păcate în această țară observăm că se fac proiecte de dragul de a se face.
Așa este, noi am scos la concurs un post pe unitate implementare proiecte și este ocupat de o persoană foarte capabilă, care ține legătura foarte strâns cu firma de consultanță de la Iași, toate noutățile și tot ce ține de implementare sunt constant trimise către noi, un exemplu foarte recent este că am avut un proiect pe centrul social. Avem acum în plan să-l reabilităm, chiar am depus proiectul prin GAL Ceahlău, e o finanțare de aproximativ 60.000 de euro și dorim să-i dăm o altă estetică centrului, să-l izolăm, să schimbăm acoperișul, în așa fel încât copiii să aibă condiții decente.
„Am alături oameni tineri, media de vârstă e undeva între 30 și 35 de ani”
– Centrul social este lângă școala din comună care are o poveste tristă, dar v-ați propus să fie cu final fericit?
Va fi cu final fericit pentru că aici este un alt proiect pe care l-am depus când am intrat în funcția de primar interimar în 2018, pe ADR Nord-Est, pentru a finaliza lucrările. Acum clădirea este ridicată și acoperită. Și este în această stare din 2010-2011, pentru că au fost probleme cu plățile către constructor, a fost un litigiu în instanță, finalizat deja cu o sentință definitivă în favoarea noastră de această dată. Mă bucur că am reușit să-i dăm o direcție de finanțare acestei clădiri, deoarece am prins ultimul tren. La momentul respectiv au intrat doar 10 proiecte care aveau un punctaj foarte mare din peste 100 depuse. Noi nu ne-am încadrat fiind al 70-lea proiect. Anul acesta ne-a venit notificare de la ADR că toate acele proiecte depuse în 2018 sunt în lista de sinteză și acum suntem într-un stadiu avansat cu ADR, în vederea clarificărilor necesare pentru acordarea finanțării. Urmează ca, până pe data de 15, să depunem toate documentele în așa fel încât să semnăm contractul. Mai mult decât atât, avem o sală de sport inclusă în proiect, lângă școală, la care am ținut foarte mult, pentru că elevii nu au unde-și face orele pe timp de iarnă. Este un lucru foarte important. Va fi un teren acoperit, cu tot ce trebuie pentru practicarea orelor de sport în așa fel încât copiii să aibă toate condițiile necesare.
– Cum arată echipa pe care mizați pentru a duce la capăt aceste proiecte și a accesa altele noi?
Am alături oameni tineri, o echipă foarte frumoasă, suntem 17 consilieri, media de vârstă e undeva între 30 și 35 de ani. Vreau să încurajez tinerii să intre în politică și să se implice. Și eu când am intrat în politică aveam 33-34 de ani și nimeni nu-mi dădea vreo speranță, pentru că toți spuneau că sunt prea tânăr. Eu trecând prin această experiență, am considerat că trebuie să dau o șansă tinerilor, pentru că sunt foarte implicați, au idei foarte multe și foarte bune și trebuie încurajați.
– Cum arată acum structura Consiliului Local?
Sunt doar 3 partide, pentru că pragul electoral a fost undeva la 118 voturi pe consilier, sunt 6 consilieri PMP, 5 consilieri PSD și 2 PNL. Urmează procedurile aferente și deciderea viceprimarului, bineînțeles că vom avea o propunere din partea PMP, mi se pare normal. Dar indiferent din ce partid va fi viceprimarul, vom face echipă și vom lucra pentru binele oamenilor. Iar oamenii vor același tip de proiecte repede, bine și în toate satele comunei. E adevărat, n-am ajuns cu proiecte foarte mari în satele Cuejdi și Almaș, dar avem un proiect depus la CNI de asfaltare a drumului către Cuejdi. Este un proiect de durată, poate la anul o să intre în desfășurare, iar la Almaș avem un drum județean care nu s-a finalizat, deoarece au fost calamități și trebuie reparat întâi, până aproape de mănăstire.
„Lacul Cuejdel este un proiect căruia îmi doresc în viitorul mandat să-i găsesc o finalitate”
– În privința turismului ce planuri aveți?
Lacul Cuejdel este un proiect căruia îmi doresc în viitorul mandat să-i găsesc o finalitate. Am văzut undeva în străinătate, în Croația, și-mi doresc să fac o pasarelă din lemn împrejurul lacului, pe care turiștii să se poate plimba. Eu proiectul aceasta vreau să-l propun consilierilor, pe o lungime de 2-3 kilometri să fie această pasarelă, în așa fel încât turistul să poată parcurge lacul dintr-un capăt în altul, în siguranță și fără să dăuneze faunei. Apoi îmi doresc o colaborare cu Piatra-Neamț pe zona metropolitană, vreau să aduc pietrenii pe o pistă ciclabilă pe care vreau s-o amenajez pe un fost amplasament de linie ferată, este posibil, l-am văzut pe o porțiune de 2 kilometri și dacă avem disponibilitate și din partea Primăriei Piatra-Neamț putem ajunge la 5 kilometri. Mai este un traseu foarte frumos de la Mănăstirea Peștera până la izvorul de slatină și așa vrea să-l punem în valoare. Însă acum Lacul Cuejdel și traseul pentru biciclete sunt principalele mele proiecte.
– Ce posibilități de dezvoltare sunt pe partea de producție?
Am reușit să încurajăm un crescător de animale care a venit tot din afară și a făcut o făbricuță de produse lactate la Cuejdi. El are un contract cu o firmă din Iași, care-i preia toate produsele și are continuitate, nu stă el să vândă în piață. Dacă toți cei 5-6 crescători de animale s-ar uni și ar duce laptele la făbricuța lui, ar avea toată lumea de câștigat. Important este că am reușit să dăm izlaz fiecărui crescător de animale în parte, din 2018, de când s-a schimbat legea și au întâietate crescătorii de animale locali. Alte posibilități de dezvoltare în afară de turism, creșterea animalelor și încurajarea producătorilor am avea odată cu finalizarea PUG pe Calea Romanului, unde este o zonă care aparține de Gârcina. S-au construit 30 de locuințe acolo, mă bucur că am ajuns cu curentul electric în zonă, am investit 200.000 de lei din bugetul local, și am reușit după 10 ani de zile, cât oamenii au stat cu generatoare și panouri fotovoltaice, să le ducem curent electric. Mă bucur pentru că, odată cu finalizarea PUG, zona respectivă ar putea fi un magnet pentru cei care vor să investească în vecinătatea municipiului Piatra Neamț. Bineînțeles fiind și impozitul mult mai mic la noi, pentru că în rural plătești altfel, dar am aduce bani la bugetul local. Prioritară este finalizarea PUG-ului în următoarea perioadă, ca să le dau posibilitatea să construiască nu doar celor care vor sedii de firme, ci și celor care vor să-și facă case acolo. Asta este cea mai mare speranță a mea, să devenim ca celelalte comune vecine cu municipiul Piatra-Neamț: să extindem orașul pe teritoriul nostru.
A consemnat Cristina MIRCEA
Material apărut în ediția scrisă a săptămânalului ”Mesagerul de Neamț”, nr. 461, 8-14 septembrie 2020
