Moto: „Când avem un sentiment fără speranță, o mare speranță ne mai rămâne: că niciodată nu-l vom pierde” – I.L. Caragiale
Analiza epidemiilor planetare are rădăcini adânci în istorie. Oameni de știință, sfinți, maeștri spirituali, preoți ai diferitelor confesiuni, scribi și oameni simpli au observat și consemnat plăgile care au biciuit viața pe această planetă. Curiozitate, dorința de a descoperi un leac, imortalizarea momentelor mortale sau bifarea încă a unui eveniment tragic, ratingul, constituie doar câteva motive pentru care astăzi putem afla că viața a primit lovituri crunte. Dar niciodată nu a fost învinsă!
Scurtă istorie a epidemiilor
Profesorul dr. A. Drasche, din Viena, a publicat, în veacul al XIX-lea, o istorie a pandemiilor, citată de marele poet național Mihai Eminescu și publicată în volumul X, „Opere”. „Cronicari vrednici de crezare, spun, că ciuma s-ar fi ivit înaintea erei creștine, cu 125 ani înaintea lui Cristos și anume pe țărmul de nord al Africii. Totuși, începutul istoric al epidemiilor de ciumă datează din 543 d.H. Această ucizătoare boală s-a ivit pentru întâia oară pe pământ european – la Constantinopole – sub numele de ciuma lui Justinian”. Precum delta râului Gange e locul originar al holerei, tot astfel orientul – Africa de Nord poate împreună cu Siria şi Asia Mică – e patria ciumei. Dar nici aicea nu e o boală permanentă, provenind în mod endemic, ci asemenea o epidemie. Toate epidemiile care umplu istoria omenirii într-un chip nepilduit de acolo şi-au luat începutul. Europa a fost totdeauna infectată dinspre Orient”.
Stările politice şi sociale de pe atunci, degenerarea deplină a medicinei, ignoranța şi neaplicarea celor mai simple măsuri sanitare, apoi extraordinara mişcare religioasă, cruciadele şi războaiele cu turcii au favorizat mult introducerea şi răspândirea epidemiilor în Europa. Drasche urmează descriind în câteva linii epidemiile din Viena, care au început la 1197 și s-au repetat la 1224, 1227, 1270, 1271, 1282. Dar mai cu seamă între anii 1348 şi 1350, ciuma a bântuit atât de cumplit încât familii întregi s-au stins cu desăvârșire, străzile erau pustiite, iar din cauza lipsei de lucrători recolta mănoasă din anul 1319 a rămas nestrânsă.
„Sute de oameni mureau pe zi, toţi morții – bogaţi şi săraci împreună – erau aruncați într-o groapa comună. În veacurile XV şi al XVI-lea în Viena au avut loc douăsprezece epidemii. În cea de la 1410 muriră o mie de studenți. În veacul al XVII-lea epidemia se ivi numai de două ori în Viena, însă a fost foarte rea de soiul ei. Mai cu seamă la 1679 şi la 1680 turburarea şi frica erau atât de mari încât nimeni nu cuteza să îngrijească de nenorociții bolnavi. Se făcu un apel public cu trâmbițe şi surle, dar în zadar. Atunci bărbierii fură legaţi şi criminalii fură scoşi din temniţe şi puşi cu de-a sila să îngrijească de bolnavi. Peste 12.000 de locuitori – desigur a patra parte a populației orașului – muri atuncea. Cea din urmă epidemie a izbucnit în Viena la 7 fevruarie 1713, introdusă, ca mai toate celelalte, din Ungaria. Numărul morților a fost 8.644 din 9.565 îmbolnăviți”. (Mihai Eminescu, Opere, vol. X)
Scurtă istorie a epidemiilor respiratorii
**********
Practica carantinei a început în secolul al XIV-lea, în efortul de a proteja orașele de coastă de epidemiile de ciumă. Autoritățile portuare prudente au cerut navelor care sosesc la Veneția din porturile infectate să stea la ancora timp de 40 de zile înainte de a coborî pe uscat – originea cuvântului carantină fiind din „quaranta giorni” – 40 de zile.
**********
Gripa mortală adusă de europenii colonizatori în locurile de baștină a populațiilor Americii, Indiei, Australiei și prin toată lumea, reprezintă alte episoade pandemice.
În tabelul de mai jos sunt prezentate succint câteva episoade negre din istoria bolilor respiratorii, care au secerat milioane de vieți. Mortalitatea HIV, boală inclusă aici pentru faptul că este „modernă” se apropie de totalul deceselor provocate de afecțiunile respiratorii.
| Nume | Perioada | Tip/Gazdă | Numărul deceselor |
| Febra galbenă | La sfârșitul anilor 1800 | Virus/tânțari | 100.000-150.000 SUA |
| Gripa rusească | 1889-1890 | Se crede că este H2N2 (de origine aviară) | 1M |
| Gripa spaniolă | 1918-1919 | Virus H1N1-Porci | 40M -50M |
| Gripa Asiatică | 1957-1958 | Virus H2N2 | 1.1M |
| Gripa Hong Kong | 1968-1970 | Virus H3N2 | 1M |
| HIV/SIDA | 1981-Prezent | Virus/ Cimpanzei | ≥ 45M |
| Gripa porcina | 2009-2010 | Virus H1N1/Porci | 200.000 |
| SARS | 2002-2003 | Coronavirus/ Lilieci | 770 |
| COVID-19 | 2019-prezent | Coronavirus SARS COV 2 | 1,121,229 (19.10.2020) |
Sursa: www.medic.chat, www.healthdata.org, www.worldometers.info
Observație: decesele datorate tuberculozei (denumită și boala sărăciei și a mizeriei), boală infecțioasă respiratorie, nu au fost introduse în tabel. Precizăm că, rata de mortalitate a tuberculozei în 2017 era de 3,58 la 100.000 de locuitori în România, în Turcia de 0,88 la 100.000 de locuitori, iar în Ungaria de 0,35. Dacă s-ar adapta scenariul Covid-19 pentru TBC, România trebuia de mult să fie în carantina tuberculozei! Chiar dacă suntem vaccinați de mici copii împotriva TBC!
Speranțele prognozelor
* Numărul infecțiilor cu virusul Covid este un indicator care poate oferi o rază de lumină, dacă respectăm regulile sanitare propuse pentru a ne proteja. Un vârf al numărului de infectări este estimat pentru 9 noiembrie 2020, când valoarea prognozată este, în medie, de 29.000 pe zi. Aceste date sunt oferite de către www. covid19.healthdata.org. Precizăm că acest număr nu este cel confirmat de testele care pun în evidență virusul Covid-19, ci arată numărul de persoane estimate că vor fi infectate cu Covid-19 zilnic, inclusiv cele care nu sunt testate. La început de ianuarie 2021, numărul persoanelor infectate ar scădea, conform prognozelor, la valoarea de dinainte de 20 septembrie 2020.
* La data scrierii articolului, 19.10.2020, numărul de decese la 100.000 de locuitori era de 29. Pe baza datelor oferite de site-ul www. covid19.healthdata.org, care realizează o prognoză a evoluției pandemiei de Covid-19 până la data de 1 februarie 2021, numărul deceselor la suta de mii ar ajunge la 90, adică o creștere de 300%! În cifre, se estimează că numărul deceselor de Covid-19 să ajungă la 17.808.
* Statisticile oferă speranță en-gros, dar Credința curată aduce și protecție împotriva virușilor de tot felul. Analizând indicatorul „decese zilnice”, se observă un vârf pe 28 noiembrie, anul curent. Același site estimează o medie de 193 de decese pe zi în România. Urmând ca după această dată numărul deceselor să scadă, până la perioada de estimare, 1 februarie 2021, la 43 pe zi. Adică, undeva la nivelul perioadei 8-12 septembrie 2020, înainte de alegerile locale.
Concluziile ar răsuci și mai mult cuțitul în rana produsă de Covid. Închei cu îndemnul Sfintei Maria Tereza: „Ce poţi să faci pentru a aduce pacea în lume? Du-te acasă şi iubeşte-ţi familia!”
Bibliografie selectivă
Pentru documentare nu am folosit surse de date autohtone, deoarece, conform acestora: națiunea românească este sănătoasă, rezistentă, potentă, profilactică, erectă, rezistentă, aptă de muncă, profesorii sunt imuni la toate infecțiile, elevii îi întrec, medicii se alintă în costumele de protecție, călătorii din transportul în comun să-și ia mașină, partidele iau măsuri sanitare revoluționare (care diminuează drastic populația României), experții în sănătate iau decizii de economie politică care le măresc gologanii din conturi, nu există Covid, ci doar poluare de la mașinile euro 3, 4, 5, 6 și G5, paracetamolul e sănătate curată, școala trebuie să continue până la dispariția profilor – pentru a angaja pensionarii, rata de infectare nu are importanță, alegerile trebuie să continue, indiferent de numărul de morți, pensiile se măresc datorită împuținării pensionarilor și vor ajunge la sume colosale, inflația e mică, iar ratingul televiziunilor, mare.
