Interviu cu Octavian Zelinski, vicepreşedintele Consiliului Raional Anenii Noi din Republica Moldova
Pe 17 decembrie, în sala de şedinţe a Consiliului Local Târgu Neamţ, se va semna actul de înfrăţire dintre localităţile Anenii Noi, din Republica Moldova şi Târgu Neamţ. Este încă un pas spre o colaborare specifică orașului de pe malul Ozanei, unde se poate vedea cum numărul locuitorilor din Republica Moldova crește direct proporțional cu al înfrățirilor. Din delegația care va semna actele de înfrățire face parte, printre alții, și Octavian Zelinski, vicepreşedintele Raionului Anenii Noi. Să spunem de la început că este, împreună cu toată familia, cetățean român, având buletin de Târgu Neamț. La bază profesor de istorie şi franceză, Octavian Zelinski a ales să lucreze în mass-media. O perioadă a lucrat la ziarul Consiliului Raional Anenii Noi, după care din 2011 a înfiinţat propriul ziar. Din 2015 a preluat postul local de radio din Anenii Noi şi în paralel a fost implicat în activitatea politică, în Platforma D.A. (Dreptate şi Adevăr), devenind în noiembrie 2019 vicepreşedinte al Consiliului Raional Anenii Noi, responsabil pe domeniul social, medicină, cultură, educaţie, asistenţă socială.
”Țin foarte mult la un parteneriat cu Târgu Neamț”
– Cum aţi ajuns în România, şi de ce la Târgu Neamţ?
Oraşul Târgu Neamţ este al doilea meu loc de baştină, pentru că, în afară de Anenii Noi, unde am domiciliul de bază am şi buletin de Târgu Neamţ. În România am ajuns pentru prima oară în 1991, când mi-am descoperit nişte rude la Iaşi. A doua oară am fost în 1997, fiind elev. Am mai fost şi în 2003. Dar începând cu 2008, o dată cu înfiinţarea asociaţiei „Astra” din Anenii Noi, sora asociaţiei „Astra” din Sibiu, dar sub oblăduirea asociaţiei „Astra” din Iaşi, am început vizitele frecvente în România. Din 2012, când Asociaţia „Astra” a făcut cunoştinţă cu domnul profesor Emanuel Bălan am ajuns să mă ataşez sufleteşte de acest orăşel. Din 2015 am şi domiciliul aici. Am legat multe prietenii aici, în frunte cu domnul profesor Emanuel Bălan, domnul primar Harpa, o pleiadă de consilieri locali şi foşti consilieri locali. Pe domnul primar îl cunosc din 2015, atunci când am venit cu o tabără de copii la Târgu Neamţ. De curând încerc să fiu mesagerul, avocatul oraşului Anenii Noi aici în Târgu Neamţ. Primarul nostru din Anenii Noi ales recent în noiembrie 2019 a venit cu iniţiativa de a dezvolta aceste parteneriate pe care le avem la nivel cultural. De curând am bătut în cuie o întâlnire a domnului primar din Anenii Noi cu domnul primar de Târgu Neamţ, pentru ca, în cel mult două luni de zile, să avem acordurile semnate.
– În ce vor consta aceste parteneriate între Anenii Noi şi Târgu Neamţ? Vor fi şi parteneriate economice sau doar culturale?
În 2018, pe 27 martie, Raionul Anenii Noi a semnat deja un acord de parteneriat cu Consiliul Județean Neamț. Acord care s-a materializat până acum prin schimburi culturale. Vă pot spune că eu am fost cel care am făcut lobby pentru acest parteneriat. De aceea ţin foarte mult şi la un parteneriat cu Târgu Neamţ, în special cultural şi educaţional.
– Dar parteneriate economice? Vă întreb acest lucru, pentru că în ultimii ani mulţi oameni de afaceri din Republica Moldova au venit la Târgu Neamţ şi au demarat deja câteva investiţii.
Păi chiar am discutat recent la primărie de o idee de afacere. E vorba de nişte izvoare de apă minerală.
– Vă referiţi la staţiunea Oglinzi?
Aţi ghicit. Să vedem ce poate ieşi din această treabă. Voi stimula permanent aceste parteneriate economice care sunt durabile.
– Să înţelegem că aţi avut discuţii cu oameni de afaceri din Republica Moldova de a investi în Târgu Neamţ?
Ultimii patru ani i-am dedicat muncii politice. Dar voi încerca să vin cu idei, propuneri pentru oamenii de afaceri din zona noastră. Suntem la 36 de kilometri de Chişinău, locul unde sunt banii Republicii Moldova. Chiar dacă sunt bani murdari de cele mai multe ori, dar ajunşi în România vor fi deja curaţi. Nu-i întrebăm de unde au banii, contează ca aici să fie banii curaţi deja.
– Adică la noi aceşti bani se spală, cum s-ar zice. (Râde)
„În România Plahotniuc este cunoscut sub numele de Vlad Ulinici. Are două identităţi”
– Ca politician şi om de presă, cum comentaţi situaţia politică actuală din Republica Moldova?
Politica din Republica Moldova este incertă de 29 de ani. La noi este o incertitudine politică şi geopolitică care poate duce ţara în orice direcţie. Sper ca acordurile semnate în 2014 şi 2015 cu Uniunea Europeană să continue. Mă bucur maliţios că preşedintele Dodon nu are o majoritate în Parlament, fapt pentru care, în lipsa unei variante bune, ne mulţumim cu varianta asta. Nu există o certitudine vestică, dar nimeni nu poate garanta o certitudine estică. Ne bucurăm de ceea ce avem. Până la urmă cred că se va ajunge la o formulă de guvern de majoritate parlamentară pro-europeană, cu toate ghilimelele de rigoare, pentru că, să nu ne lăsăm îmbătaţi cu apă rece, ultimele tendinţe din Partidul Democrat care a guvernat ţara în ultimii 3 ani arată că în acest partid există disensiuni şi că le pleacă oameni din partid. Partidul se clatină acum.
– Apropo de Plahotniuc. Ultima oară se zvonea că ar fi prin Londra. Ce se mai ştie de el?
Plahotniuc are şi cetăţenie română, cu un alt nume, şi cu dublă identitate în Republica Moldova. Chiar am şi scris acest lucru în Adevărul de Anenii Noi. În Republica Moldova el are două identităţi: Plahotniuc Vladimir şi Novak Vladislav Vladimir. Are două CNP-uri diferite. Iar în România este cunoscut sub numele de Vlad Ulinici. Are două paşapoarte, unul românesc şi unul moldovean. Un tip cu multe identităţi.
„Presa de limba rusă domină absolut”
– Cum se descurcă presa din Republica Moldova? Cât e de dependentă de factorul politic şi cât e de independentă de mama Rusia?
Presa din Republica Moldova stă prost la statistici. Eu unul nu am fost niciodată cenzurat, dar am mai avut contre cu unii politicieni locali. Presiuni au fost întotdeauna la adresa presei, fie că vorbim de Franţa sau România. Însă ea nu este neapărat liberă sau nu, dar ea este foarte săracă. Dacă unele dintre televiziuni au nişte venituri din publicitate, în presa scrisă e dezastru. Presa scrisă, încet, încet moare. Ziarul Adevărul de Anenii Noi încerc să-l susţin cum pot. Dar Căuşeni nu are ziar de 7 ani. Presa centrală, ca și audiență, se manifestă o oarecare creştere la rating la cele în limba română, dacă ţinem cont că acum ceva ani domina presa electronică de limbă rusă. La nivel de portaluri de ştiri, cele româneşti concurează cu mai puţin succes cu cele ruseşti. E vorba de concurenţa locală şi cea rusă. Cota presei ruse este mare. Acum 3 ani presa de limbă rusă ne domina absolut. Şi la nivel de ziare cele de limba rusă ne domină, pentru că sunt ziare din Moscova, ce parazitează celelalte ziare locale. La fel şi cu posturile TV, care în cea mai mare parte sunt ruseşti şi au şi audienţă bună, cu emisiuni de umor şi divertisment. Nu cred că există vreun ziar din Republica Moldova care să depăşească 10.000 ca tiraj pe ediţie. Eu am un tiraj la Adevărul de Anenii Noi de 891 de abonaţi. Sunt pe locul 1 în raion. La un raion de 80.000 de locuitori e jalnic. E foarte săracă presa.
– Ce percepţie are clasa politică din Republica Moldova cu privire la unirea cu România?
Per ansamblu subiectul unirii nu este pe agenda clasei politice. 99% dintre partide nu au în programul lor politic acest subiect. Doar Platforma D.A. se poziţionează pro-România şi pro-Europa şi partidul P.A.S., al doamnei Maia Sandu. Eu sunt unionist. Eu mă unesc şi mâine, ca şi cetăţean. Dar politicianul Zelinski mai şi tace din când în când, chiar dacă nu vrea. O mişcare politică unionistă nu există acum în Republica Moldova. Curentul unionist există, dar atât. Clasa politică la nivel central este departe de ideea apropierii de România. La nivel local, la Anenii Noi, noi de la Platforma D.A. facem parte dintr-o coaliţie, alături de colegii de la P.A.S. şi de socialişti de la P.S.R.M. Domnul primar de Anenii Noi, de care ziceam că vom veni cu el la Târgu Neamţ să se întâlnească cu domnul primar Harpa este de la P.S.R.M., este socialist. România devine o destinaţie investiţională pentru cei din Republica Moldova care mai au bani. Eu cred că în curând nici nu se mai vorbi de vreo unire cu România. Şi o zic cu regret. Dar eu încerc să fac parteneriate cu judeţe din România. Am deja făcut parteneriate cu Vasluiul, cu Galaţiul, cu Neamţul şi în curând vom avea partaneriat încheiat şi cu Aradul. Avem parteneriate şi ale unor comune din raionul nostru, cu alte comune din România, cum ar fi comuna Mireni, care are un parteneriat semnat cu comuna Bălţăteşti din 2017.
„Cam 30% dintre moldoveni îşi doresc unirea cu România”
– Dar cetăţenii din Republica Moldova îşi mai doresc unirea cu România ori s-au resemnat şi ei?
Conform sondajelor sunt păreri împărţite. Cam 30% dintre ei îşi doresc unirea cu România, conform unor sondaje. Deci cam un sfert dintre cetăţenii din Republica Moldova sunt pro-unire. Dar nu au partide care să-i reprezinte în Parlament, pentru a le fi o portavoce.
– Ca locuitor al Republicii Moldova aţi simţit vreodată un ”val de ocupaţie” sau ”dominaţie” rusească în viaţa politică, socială şi economică a ţării?
În plan mediatic prezenţa Rusiei este mare, se resimte din păcate. În plan politic, cel puţin în ultimul timp da. Iar asta este îngrijorător. În plan economic nu cred. România este principalul partener economic, atât la export, cât şi la import. Cel puţin două treimi din exportul şi importul Republicii Moldova este spre şi din Uniunea Europeană. România este primul nostru partener, în timp ce Rusia este pe locul 4 sau 5 în domeniul schimburilor comerciale, după România, Ucraina, care are un curs pro-european în ultimii ani, şi după care urmează Italia şi Germania. Însă Rusia joacă inteligent, ei nu investesc în economie. Rusia investeşte în spălarea creierelor prin presă. Propagandă. Gen Sputnik. Stânga pro-rusă are din start un bazin electoral asigurat de 20%. Deja e mult. Aşa se face că stânga pro-rusă are întotdeauna la alegeri un procent de 35-40%. Sigur, uşor şi fără emoţii.
– Cum vă explicaţi faptul că în ultimii ani România, în special zona de nord-est, din care face parte și Târgu Neamț, a devenit un fel de El Dorado pentru mulţi oameni de afaceri din Republica Moldova?
Probabil este normal ca într-o ţară porumbieră aşa cum este Republica Moldova, ca să nu zic bananieră, capitalurile să migreze. Capitalurile pleacă din Rusia, pentru că este instabilitate, ele pleacă din Kazastan, Uzbekistan, China. În România, în ultimii 10 ani se manifestă tendinţe de stabilitate. Plus că există celebrul banc, orice milionar îţi poate povesti orice, dar să nu-l întrebi cum a făcut primul million de euro. Primul million la mulţi oameni de afaceri din Republica Moldova este făcut dubios. Fapt pentru care caută şi ei să plece cât mai rapid de acolo şi vin în România. Avem miliardari moldoveni, care în top Forbes sunt peste mulţi miliardari români. Şi chiar nu îmi explic. Plahotniuc cu 3 miliarde de euro, Anatoli Stati şi alţii. Iar faptul că miliardarii din Republica Moldova pleacă cu banii şi vin în România asta este un indicator al situaţiei economice din ţară. Dacă pleacă banii, în curând pleacă şi ţara.
– Cum aţi aprecia implicarea statului român în a sprijini românii din Republica Moldova?
Statul român deja face foarte mult, cel puţin din 2016, atât la nivelul şcolilor, care au fost dotate cu microbuze şcolare. Au fost donate 196 de microbuze în ultimii ani. Cu aceste microbuze donate de Guvernul României merg şi elevi ruşi, ceea ce e bine. Se schimbă mentalitatea. Plus că au fost reparate din banii guvernului României în ultimii ani şi vreo 900 de grădiniţe din cele 1.000. Consiliul Raional Anenii Noi colaborează foarte bine cu Consiliul Judeţean Vaslui, de la care am primit 100.000 de euro pentru reparaţia secţiei de maternitate a Consiliului Raional. România ar putea fi mai prezentă prin investiţii. România să ne trimită investitori serioşi, iar noi să vă trimitem investitori moldoveni dubioşi. Dar cu bani.
– Dezvoltaţi vă rog acest termen ”investitori dubioşi” din Republica Moldova. În ce sens dubioşi?
Adică ei nu pot explica sursa acestor milioane sau miliarde de euro, în afară de tranzacţii dubioase. Nu cred că vânzând mobilă şi roşii la piaţă poţi face miliarde de euro.
– Mai pe româneşte spus, aceşti investitori dubioşi din Republica Moldova vin să spele bani în România?
Dacă aţi fost atent am specificat mai sus câteva ţări care exportă capital în România. România este bine reprezentată în Republica Moldova prin sectorul bancar. BCR este de vreo 20 de ani, apoi Banca Transilvania, care deja a preluat acum 2 ani o mare bancă din Republica Moldova, Victoria Bank. Dar România are nevoie de o mai mare implicare publică în Republica Moldova. Nu e suficient să dai, trebuie să şi ceri. Nu e suficient să dai un microbuz. Trebuie să vorbeşti o sută de ori de el. Pentru că aşa fac ruşii. Ei folosesc picătura chinezească în a-şi promova ceva. Dacă-i spui omului de o sută de ori că e măgar, la a o sută una oară îţi va cere fân. România trebuie să urmărească ca toate proiectele ei din Republica Moldova să fie mediatizate. E păcat că nu se folosesc de TVR Moldova. România oferă foarte multe, dar în sondaje nu este percepută ca un donator. Pentru că nimeni nu ştie. Şi vă dau şi un exemplu. Cel mai mare proiect românesc este cel de reparaţii al grădiniţelor. Proiectul era implementat de Guvernul României printr-un fond guvernamental numit Fondul Social de Investiţii din Moldova. Dar toate actele de la primării mergeau către ministerul din Republica Moldovei şi primarul e întrebat de la ce partid este. Şi ministrul îi spune: Vrei bani româneşti? Apăi vezi ce faci! Se alocă bani româneşti după criterii politice. De aceea se impune o agenţie care să gestioneze aceşti bani veniţi din România.
A consemnat Ciprian Traian STURZU
Rodion Zelinski, acuzat de lovitură de stat în Rusia și colaborare cu FSB
În timp ce Octavian lucrează la întărirea relațiilor cu România, fratele său a fost prins într-o organizație numită ”Novoe Velicie” (Noua Măreție), despre care s-a spus că pregătea o lovitură de stat în Rusia. Presa rusă și din Moldova vorbește despre Rodion ca fiind martorul secret care a stat la baza acuzării celorlalți membri ai grupului. Cazul „Novoe Velicie” a fost un proces de rezonanță în Federația Rusă și vizează crearea în anul 2017 a unei organizații extremiste care planifica să acapareze puterea în Rusia prin lovitură de stat. Potrivit unor activiști pentru drepturile omului și a jurnaliștilor, organizația a fost creată ca o provocare a serviciilor speciale rusești. Se pare că scopul FSB a fost de a-i identifica pe cei ostili regimului lui Putin. Mai târziu, mărturiile sale au stat la baza dosarului intentat împotriva celorlalți participanți la mișcare. Avocații acuzaților au spus că personajul Rodion a acționat ca un provocator, acesta însă a negat relația sa cu organele de forță. Toate informațiile despre Ruslan D. din dosarul „Novoe Velicie” sunt secretizate, ceea ce nu lămurește deloc misterul. În trecutul lui Rodion a mai fost găsit și un cont de Facebook unde era înregistrat drept Rodion Poniatovski. Potrivit datelor TrolleyBust, un serviciu care urmărește și blochează propaganda antiucraineană, Rodion Poniatovski a publicat comentarii în care compară regimurile politice din Ucraina și Republica Moldova și critică „fasciștii din Kiev”. În lista de prieteni ai lui Rodion Poniatovski se află mulți simpatizanți ai separatiștilor din Donbas, de exemplu, liderul Partidului Național-Democratic din Rusia, Konstantin Krîlov. La fel, sunt și mulți dintre simpatizanți ai Rusiei din Republica Moldova: Iurie Muntean, Grigore Petrenco; „personalități” din stânga Nistrului: Dmitri Soin, Andrei Safonov, Anatoli Dirun, etc. Despre fratele său, Octavian Zelinski nu spune decât atât: ”Fratele meu a plecat din Republica Moldova acum şase ani de zile. Comunicăm ocazional de sărbători, el fiind în Moscova. Dar l-am întrebat de acuzele care i se aduc şi mi-a spus că sunt minciuni. De şase ani nu m-am văzut cu el”.
